PROFIL HEPATIC

Pachetul de analize medicale care alcătuiește Profilul Hepatic reprezintă teste sangvine care măsoară diverse substanțe din sânge pentru a evalua sănătatea ficatului.

Analizele din sânge pentru enzimele hepatice sunt utilizate pentru a măsura nivelurile unor enzime produse de către ficat în sânge. Aceste enzime pot apărea în sânge atunci când ficatul este inflamat sau este distrus.

Cele mai frecvente enzime care sunt măsurate în acest test sunt

• aspartat aminotransferaza (AST sau TGO) și
• alanin aminotransferaza (ALT sau TGP).

Aceste enzime se găsesc în mai multe țesuturi din organism, inclusiv în ficat, și pot apărea în sânge atunci când țesutul este lezat. Nivelurile crescute de AST și ALT pot indica o problemă cu ficatul.

Alte enzime care pot fi măsurate în acest test sunt:

• Gamma-glutamil transferaza (GGT) – aceasta este o enzimă care se găsește în mai multe țesuturi din organism, inclusiv în ficat și rinichi, și poate apărea în sânge atunci când țesutul este lezat. Nivelurile crescute de GGT pot indica o problemă cu ficatul.
• Fosfataza alcalină – aceasta este o enzimă care este produsă de către ficat și oase și poate ajuta la diagnosticarea bolilor ficatului.

Aceste teste de sânge sunt adesea utilizate împreună cu alte analize pentru a evalua funcția hepatică și pentru a identifica problemele care ar putea exista. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice îngrijorări sau semne de probleme hepatice pe care le puteți avea.

Analizele de sânge pentru enzimele hepatice pot ajuta la diagnosticarea unei game largi de afecțiuni hepatice, inclusiv:

1. Hepatită virală – aceasta este o infecție virală care poate cauza inflamația ficatului.
2. Steatoza hepatică (ficat gras) – aceasta este o afecțiune în care grăsimea se acumulează în ficat și poate duce la inflamație și cicatrici. Steatoza hepatică poate fi cauzată de consumul excesiv de alcool sau de obezitate.
3. Ciroza hepatică – aceasta este o afecțiune în care țesutul hepatic este distrus și înlocuit cu țesut cicatricial.
4. Cancerul hepatic – aceasta este o tumora malignă care apare în ficat.
5. Alte afecțiuni hepatice, inclusiv boala hepatică alcoolică, boala Wilson, boala Gilbert și boala Pompe.

Este important să rețineți că aceste analize de sânge nu sunt specifice pentru ficat și pot fi afectate și de alte condiții medicale sau medicamente, putând fi necesare și alte investigații suplimentare (consultații clinice, ecografie abdominala, RMN etc).

De aceea, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice îngrijorări sau semne de probleme hepatice pe care le puteți avea.

Bilirubina directă și bilirubina indirectă sunt două forme diferite de bilirubină, care este un produs de degradare al hemoglobinei. Bilirubina este eliminată de către ficat în bilă.

Bilirubina directă este legată de proteinele serice și nu poate fi eliminată prin rinichi. Nivelurile crescute de bilirubină directă pot indica o problemă cu ficatul sau cu alte organe care participă la procesul de eliminare a bilirubinei din organism, cum ar fi bilă sau splină.

Bilirubina indirectă este o formă de bilirubină care nu este legată de proteinele serice și poate fi eliminată prin rinichi. Nivelurile crescute de bilirubină indirectă pot indica o problemă cu ficatul sau cu alte organe care participă la procesul de eliminare a bilirubinei din organism, cum ar fi bilă sau splină.

Cauzele nivelurilor crescute de bilirubină pot include:

1. Anemie hemolitică – aceasta este o condiție în care globulele roșii sunt distruse mai repede decât ar trebui.
2. Boli hepatice – aceasta include afecțiuni precum hepatita virală, steatoza hepatică, ciroza hepatică și cancerul hepatic.
3. Alte afecțiuni care pot afecta procesul de eliminare a bilirubinei din organism, cum ar fi obstrucția canalelor biliare sau boala Gilbert.

Antigenul HBS este o proteină care se găsește în virusul hepatitei B. Testul pentru antigenul HBS poate fi utilizat pentru a detecta infecția cu virusul hepatitei B și pentru a măsura nivelul de virus în sânge (cunoscut și sub numele de „încărcătură virală”).

Rezultatele pozitive pentru antigenul HBS indică o infecție activă cu virusul hepatitei B. Încărcătura virală poate fi măsurată prin testarea sângelui pentru antigenul HBS și poate ajuta la determinarea gravității infecției și a riscului de complicații.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice riscuri de infecție cu virusul hepatitei B și despre opțiunile de tratament disponibile. Vaccinarea este o modalitate eficientă de a preveni infecția cu virusul hepatitei B.

Anticorpii HCV sunt produși de către sistemul imunitar în răspuns la infecția cu virusul hepatitei C (HCV). Testul pentru anticorpii HCV poate fi utilizat pentru a detecta infecția cu virusul hepatitei C.

Rezultatele pozitive pentru anticorpii HCV indică o infecție trecută sau actuală cu virusul hepatitei C. În general, dacă ați avut o infecție cu virusul hepatitei C, sistemul imunitar al organismului va produce anticorpi care vor rămâne în sânge pentru o perioadă de timp după ce infecția a fost tratată.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice riscuri de infecție cu virusul hepatitei C și despre opțiunile de tratament disponibile.

Testarea pentru virusul hepatitei C (HCV) poate fi importantă pentru mai mulți oameni, inclusiv pentru cei care:

1. Au avut contact sexual cu o persoană infectată cu HCV
2. Au partajat ace de tatuaj sau piercing
3. Au folosit droguri injectabile
4. Au fost expuși la sânge prin intermediul unui accident de muncă sau al unei intervenții chirurgicale
5. Au avut un organ transplantat înainte de 1992, când testarea sângelui pentru HCV a început să fie rutină.

Dacă aveți un risc crescut de infecție cu HCV, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre testarea pentru virus. Tratamentul precoce pentru infecția cu HCV poate ajuta la prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi ciroza hepatică și cancerul hepatic.

Electroforeza este o metodă de separare a proteinelor din sânge, care se bazează pe diferențele lor în mărime și încărcătură electrică. Electroforeza poate fi utilizată pentru a măsura valorile diferitelor tipuri de proteine din sânge, inclusiv albumina și globulinele. Aceasta poate ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni care afectează ficatul și alte organe, cum ar fi infecțiile, inflamațiile, anemiile și bolile metabolice.

Fosfataza alcalină este o enzimă care se găsește în mai multe țesuturi din organism, inclusiv în ficat, oase și plămâni. Testul pentru fosfataza alcalină poate fi utilizat pentru a evalua funcția hepatică și pentru a detecta anumite afecțiuni, cum ar fi infecțiile, inflamațiile și bolile osoase.

Nivelurile crescute de fosfatază alcalină pot indica o problemă cu ficatul, cum ar fi ciroza hepatică sau boala hepatică alcoolică, sau o problemă cu oasele, cum ar fi boala Paget sau hiperparatiroidismul.

Nivelurile crescute de proteine totale pot indica o problemă cu rinichii, ficatul sau sistemul imunitar. Cauzele nivelurilor crescute de proteine totale pot include infecțiile, inflamațiile, anemia și bolile metabolice.

Nivelurile scăzute de proteine totale pot indica o problemă cu dieta sau cu absorbția proteinelor, cum ar fi în cazul boala Crohn sau al altor afecțiuni digesti