Neurologie, RMN

Alzheimer | Boala degenerativa a sistemului nervos

Boala Alzheimer este o tulburare neurologica progresiva care determina micsorarea creierului (atrofie) si moartea celulelor creierului. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei – o scadere continua a abilitatilor de gandire, comportamentale si sociale care afecteaza capacitatea unei persoane de a functiona independent.

Semnele timpurii ale bolii includ uitarea evenimentelor recente sau a conversatiilor. Pe masura ce boala progreseaza, o persoana cu boala Alzheimer va dezvolta o afectare severa a memoriei si va pierde capacitatea de a indeplini sarcini de zi cu zi.

Medicamentele pot imbunatati temporar sau incetini progresia simptomelor. Aceste tratamente pot ajuta uneori persoanele cu boala Alzheimer sa maximizeze functia si sa mentina independenta pentru un timp. Diferite programe si servicii pot ajuta persoanele cu boala Alzheimer si persoanele care le ingrijesc.

Nu exista niciun tratament care sa vindece boala Alzheimer sau sa modifice procesul bolii din creier. In stadiile avansate ale bolii, complicatiile cauzate de pierderea severa a functiei creierului – cum ar fi deshidratarea, malnutritia sau infectia – duc la moarte.

alzheimer - iRM - Investigatii de inalta performanta pentru tine!

investigatie cerebrala Alzheimer

RMN biomedscan

Simptomele bolii Alzheimer

Pierderea memoriei este simptomul cheie al bolii Alzheimer. Semnele timpurii includ dificultati in amintirea evenimentelor sau conversatiilor recente. Pe masura ce boala progreseaza, tulburarile de memorie se inrautatesc si se dezvolta alte simptome.

La inceput, o persoana cu boala Alzheimer poate fi constienta ca are dificultati in amintirea lucrurilor si organizarea gandurilor. Un membru al familiei sau un prieten poate fi mai probabil sa observe cum simptomele se agraveaza.

Schimbarile cerebrale asociate bolii Alzheimer duc la aparitia unor probleme tot mai mari cu:

Memorie.Toata lumea are pierderi ocazionale de memorie, dar pierderea de memorie asociata cu boala Alzheimer persista si se agraveaza, afectand capacitatea de a functiona la locul de munca sau acasa.

Persoanele cu Alzheimer pot:

Repetati afirmatii si intrebari de mai multe ori
Uitati de conversatii, intalniri sau evenimente si nu va amintiti-le mai tarziu
Inlaturati in mod obisnuit posesiunile, punandu-le deseori in locatii ilogice
Pierdeti-va in locuri familiare
In cele din urma, uitati numele membrilor familiei si obiectelor cotidiene
Aveti probleme cu gasirea cuvintelor potrivite pentru a identifica obiecte, a exprima ganduri sau a lua parte la conversatii

Gandirea si rationamentul

Boala Alzheimer cauzeaza dificultati de concentrare si gandire, mai ales despre concepte abstracte precum cifrele.

Multitasking-ul este deosebit de dificil si poate fi dificil sa gestionezi finantele, sa echilibrezi carnetele de cecuri si sa platesti facturile la timp. In cele din urma, o persoana cu Alzheimer poate fi incapabila sa recunoasca si sa faca fata numerelor.

Luarea de judecati si decizii

Alzheimerul provoaca o scadere a capacitatii de a lua decizii si judecati rezonabile in situatiile de zi cu zi. De exemplu, o persoana poate face alegeri sarace sau necaracteristice in interactiunile sociale sau poate purta haine nepotrivite pentru vreme. Poate fi mai dificil sa raspunzi eficient la problemele de zi cu zi, cum ar fi arderea alimentelor pe aragaz sau situatii de conducere neasteptate.

Planificarea si indeplinirea sarcinilor familiare

Activitatile de rutina care necesita pasi secventiali, cum ar fi planificarea si gatirea unei mese sau jocul unui joc preferat, devin o lupta pe masura ce boala progreseaza. In cele din urma, persoanele cu Alzheimer avansat uita adesea cum sa indeplineasca sarcini de baza, cum ar fi imbracarea si scaldatul.

Modificari ale personalitatii si comportamentului

Schimbarile cerebrale care apar in boala Alzheimer pot afecta starile de spirit si comportamentele. Problemele pot include urmatoarele:

Depresie
Apatie
Retragere sociala
Modificari ale dispozitiei
Neincredere in ceilalti
Iritabilitate si agresivitate
Schimbari in obiceiurile de somn
Ratacire
Pierderea inhibitiilor
Iluzii, cum ar fi a crede ca a fost furat ceva

Abilitati pastrate

Multe abilitati importante sunt pastrate pentru perioade mai lungi chiar si in timp ce simptomele se agraveaza. Abilitatile pastrate pot include citirea sau ascultarea cartilor, povestirea si rememorarea, cantarea, ascultarea muzicii, dansul, desenul sau realizarea de meserii.

Aceste abilitati pot fi pastrate mai mult timp, deoarece sunt controlate de parti ale creierului afectate mai tarziu in cursul bolii.

Cand sa vedeti un medic

O serie de afectiuni, inclusiv afectiuni tratabile, pot duce la pierderea memoriei sau la alte simptome ale dementei. Daca sunteti ingrijorat de memorie sau alte abilitati de gandire, discutati cu medicul dumneavoastra pentru o evaluare si diagnostic aprofundat.

Daca sunteti ingrijorat de abilitatile de gandire pe care le observati la un membru al familiei sau la un prieten, vorbiti despre preocuparile dvs. si intrebati despre a merge impreuna la programarea unui medic.

Cauze

Tensiunea arteriala este o masurare a presiunii din arterele dumneavoastra in timpul fazelor active si de repaus ale fiecarei batai a inimii.

Presiune sistolica. Numarul cel mai ridicat dintr-o citire a tensiunii arteriale este cantitatea de presiune pe care o produce inima atunci cand pompati sange prin artere catre restul corpului.
Presiunea diastolica. Numarul inferior al citirii tensiunii arteriale se refera la cantitatea de presiune din arterele dumneavoastra atunci cand inima este odihnita intre batai.

Ghidurile actuale identifica tensiunea arteriala normala ca fiind mai mica de 120/80 mm Hg.

Tensiunea arteriala variaza pe parcursul zilei, in functie de:

Pozitia corpului
Ritmul respiratiei
Nivel de stres
Conditie fizica
Medicamente pe care le luati
Ce mananci si bei
Ora din zi

Tensiunea arteriala este de obicei cea mai scazuta noaptea si creste brusc la trezire.

Tensiunea arteriala: Cat de scazuta poti merge?

Ceea ce este considerat tensiune arteriala scazuta pentru dvs. poate fi normal pentru altcineva. Majoritatea medicilor considera tensiunea arteriala prea scazuta numai daca provoaca simptome.

Unii experti definesc tensiunea arteriala scazuta ca citiri mai mici de 90 mm Hg sistolice sau 60 mm Hg diastolice. Daca oricare dintre numere este sub acest nivel, presiunea dvs. este mai mica decat in mod normal.

O scadere brusca a tensiunii arteriale poate fi periculoasa. O schimbare de doar 20 mm Hg – o scadere de la 110 sistolica la 90 mm Hg sistolica, de exemplu – poate provoca ameteli si lesin atunci cand creierul nu primeste suficient sange. Iar picaturile mari, cum ar fi cele cauzate de sangerari necontrolate, infectii severe sau reactii alergice, pot pune viata in pericol.

Conditii care pot provoca tensiune arteriala scazuta

Conditiile medicale care pot provoca tensiune arteriala scazuta includ:

Sarcina. Deoarece sistemul circulator se extinde rapid in timpul sarcinii, este posibil ca tensiunea arteriala sa scada. Acest lucru este normal, iar tensiunea arteriala revine, de obicei, la nivelul pre-sarcina dupa ce ati nascut.
Probleme cu inima. Unele afectiuni cardiace care pot duce la scaderea tensiunii arteriale includ ritmul cardiac extrem de scazut (bradicardie), probleme ale valvei cardiace, atac de cord si insuficienta cardiaca.
Probleme endocrine. Boala paratiroidiana, insuficienta suprarenala (boala Addison), glicemia scazuta (hipoglicemia) si, in unele cazuri, diabetul pot declansa tensiunea arteriala scazuta.
Deshidratare. Cand corpul tau pierde mai multa apa decat ia, poate provoca slabiciune, ameteli si oboseala. Febra, varsaturile, diareea severa, utilizarea excesiva a diureticelor si exercitiile fizice intense pot duce la deshidratare.
Pierderi de sange. Pierderea multor sange, cum ar fi din cauza unei vatamari majore sau sangerari interne, reduce cantitatea de sange din corp, ducand la o scadere severa a tensiunii arteriale.
Infectie severa (septicemie). Cand o infectie din organism intra in sange, aceasta poate duce la o scadere a tensiunii arteriale care pune viata in pericol, numita soc septic.
Reactie alergica severa (anafilaxie). Factorii declansatori obisnuiti ai acestei reactii severe si care pot pune viata in pericol includ alimente, anumite medicamente, veninuri de insecte si latex. Anafilaxia poate provoca probleme de respiratie, urticarie, mancarime, gat umflat si scaderea periculoasa a tensiunii arteriale.
Lipsa nutrientilor in dieta ta. Lipsa vitaminei B-12, a acidului folic si a fierului va poate impiedica organismul sa produca suficiente celule rosii din sange (anemie), provocand tensiune arteriala scazuta.

Medicamente care pot determina scaderea tensiunii arteriale Prezentare generala

Boala Alzheimer este o tulburare neurologica progresiva care determina micsorarea creierului (atrofie) si moartea celulelor creierului. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei – o scadere continua a abilitatilor de gandire, comportamentale si sociale care afecteaza capacitatea unei persoane de a functiona independent.

Semnele timpurii ale bolii includ uitarea evenimentelor recente sau a conversatiilor. Pe masura ce boala progreseaza, o persoana cu boala Alzheimer va dezvolta o afectare severa a memoriei si va pierde capacitatea de a indeplini sarcini de zi cu zi.

Medicamentele pot imbunatati temporar sau incetini progresia simptomelor. Aceste tratamente pot ajuta uneori persoanele cu boala Alzheimer sa maximizeze functia si sa mentina independenta pentru un timp. Diferite programe si servicii pot ajuta persoanele cu boala Alzheimer si persoanele care le ingrijesc.

Nu exista niciun tratament care sa vindece boala Alzheimer sau sa modifice procesul bolii din creier. In stadiile avansate ale bolii, complicatiile cauzate de pierderea severa a functiei creierului – cum ar fi deshidratarea, malnutritia sau infectia – duc la moarte.

Factori risc

Vârstă

Creșterea vârstei este cel mai mare factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer. Alzheimerul nu face parte din îmbătrânirea normală, dar pe măsură ce îmbătrânești crește probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer.

Un studiu, de exemplu, a constatat că anual au existat patru diagnostice noi la 1000 de persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani, 32 de diagnostice noi la 1000 de persoane cu vârste cuprinse între 75 și 84 de ani și 76 de diagnostice noi la 1000 de persoane cu vârsta de 85 și peste.

Istoria familiei și genetica

Riscul de a dezvolta Alzheimer este ceva mai mare dacă o rudă de gradul I – părintele sau frații – are boala. Majoritatea mecanismelor genetice ale Alzheimer în rândul familiilor rămân în mare parte inexplicabile, iar factorii genetici sunt probabil complexi.

Un factor genetic mai bine înțeles este o formă a genei apolipoproteinei E (APOE). O variație a genei, APOE e4, crește riscul bolii Alzheimer. Aproximativ 25% până la 30% din populație poartă o alelă APOE e4, dar nu toată lumea cu această variație a genei dezvoltă boala.

Oamenii de știință au identificat modificări rare (mutații) în trei gene care garantează practic că o persoană care moștenește una dintre ele va dezvolta Alzheimer. Dar aceste mutații reprezintă mai puțin de 1% dintre persoanele cu boală Alzheimer.

Sindromul Down

Mulți oameni cu sindrom Down dezvoltă boala Alzheimer. Acest lucru este probabil legat de a avea trei copii ale cromozomului 21 – și ulterior trei copii ale genei pentru proteina care duce la crearea beta-amiloidului. Semnele și simptomele Alzheimerului tind să apară cu 10-20 de ani mai devreme la persoanele cu sindrom Down decât pentru populația generală.

Sex

Se pare că există puține diferențe de risc între bărbați și femei, dar, în general, există mai multe femei cu boală, deoarece în general trăiesc mai mult decât bărbații.

Deficit cognitiv minor

Insuficiența cognitivă ușoară (MCI) este o scădere a memoriei sau a altor abilități de gândire care este mai mare decât în mod normal pentru vârsta unei persoane, dar declinul nu împiedică o persoană să funcționeze în medii sociale sau de lucru.

Persoanele care au MCI prezintă un risc semnificativ de a dezvolta demență. Atunci când deficitul primar MCI este memoria, starea este mai probabil să evolueze către demență din cauza bolii Alzheimer. Un diagnostic de MCI încurajează o mai mare concentrare pe modificările stilului de viață sănătos, dezvoltarea de strategii pentru a compensa pierderea memoriei și programarea programărilor regulate ale medicului pentru a monitoriza simptomele.

Traumatism cranian

Persoanele care au avut un traumatism cranian sever prezintă un risc mai mare de boală Alzheimer. Mai multe studii de amploare au constatat că la persoanele cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, care au avut un traumatism cerebral (TBI), riscul de demență și boala Alzheimer a crescut. Riscul crește la persoanele cu TBI mai severe și multiple. Unele studii indică faptul că riscul poate fi cel mai mare în primele șase luni până la doi ani după TBI.

Poluarea aerului

Studiile efectuate pe animale au indicat faptul că poluarea aerului cu particule poate accelera degenerarea sistemului nervos. Și studiile la om au descoperit că expunerea la poluarea aerului – în special din traficul de gaze de ardere și arderea lemnului – este asociată cu un risc mai mare de demență.

Consumul excesiv de alcool

Consumul de cantități mari de alcool este cunoscut de mult timp pentru a provoca modificări ale creierului. Mai multe studii și analize de amploare au constatat că tulburările consumului de alcool au fost legate de un risc crescut de demență, în special demența cu debut precoce.

Modele de somn slabe

Cercetările au arătat că tiparele slabe de somn, cum ar fi dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, sunt asociate cu un risc crescut de boală Alzheimer.

Stilul de viață și sănătatea inimii

Cercetările au arătat că aceiași factori de risc asociați cu bolile de inimă pot crește și riscul bolii Alzheimer. Acestea includ:

Lipsa de exercitiu

Obezitatea

Fumatul sau expunerea la fumatul pasiv

Tensiune arterială crescută

Colesterol ridicat

Diabet de tip 2 slab controlat

Toți acești factori pot fi modificați. Prin urmare, schimbarea obiceiurilor de viață vă poate modifica într-o oarecare măsură riscul. De exemplu, exercițiile fizice regulate și o dietă sănătoasă cu conținut scăzut de grăsimi, bogată în fructe și legume, sunt asociate cu un risc scăzut de a dezvolta boala Alzheimer.

Învățarea pe tot parcursul vieții și implicarea socială

Studiile au descoperit o asociere între implicarea pe tot parcursul vieții în activități de stimulare mentală și socială și un risc redus de boală Alzheimer. Nivelurile scăzute de educație – mai puțin decât un învățământ liceal – par a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer.

Complicații

Pierderea memoriei și a limbajului, afectarea judecății și alte modificări cognitive cauzate de Alzheimer pot complica tratamentul pentru alte afecțiuni de sănătate. Este posibil ca o persoană cu boală Alzheimer să nu poată:

Comunicați că el sau ea se confruntă cu durere

Explicați simptomele unei alte boli

Urmați un plan de tratament prescris

Explicați efectele secundare ale medicamentelor

Pe măsură ce boala Alzheimer progresează până la ultimele sale etape, modificările creierului încep să afecteze funcțiile fizice, cum ar fi înghițirea, echilibrul și controlul intestinului și al vezicii urinare. Aceste efecte pot crește vulnerabilitatea la probleme de sănătate suplimentare, cum ar fi:

Inhalarea de alimente sau lichide în plămâni (aspirație)
Gripă, pneumonie și alte infecții
Cade
Fracturi
Escare
Malnutriție sau deshidratare
Constipație sau diaree
Probleme dentare, cum ar fi răni bucale sau cariile dentare
Prevenirea

Boala Alzheimer nu este o afecțiune care poate fi prevenită (vezi aici motivele). Cu toate acestea, o serie de factori de risc ai stilului de viață pentru Alzheimer pot fi modificați. Dovezile sugerează că schimbările în dietă, exerciții fizice și obiceiuri – pași pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare – vă pot reduce, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Alzheimer și alte tulburări care cauzează demență. Opțiunile de viață sănătoase pentru inimă care pot reduce riscul de Alzheimer includ următoarele:

Exercitiul regulat regulată
Consumați o dietă cu produse proaspete, uleiuri sănătoase și alimente sărace în grăsimi saturate, cum ar fi o dietă mediteraneană
Urmând ghidurile de tratament pentru gestionarea tensiunii arteriale crescute, a diabetului și a colesterolului ridicat
Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru ajutor pentru a renunța la fumat dacă fumați

Studiile au arătat că abilitățile de gândire conservate mai târziu în viață și un risc redus de boală Alzheimer sunt asociate cu participarea la evenimente sociale, citit, dansat, jucând jocuri de societate, creând artă, jucând un instrument și alte activități care necesită implicare mentală și socială.

Diagnostic

O parte importanta a diagnosticarii bolii Alzheimer include posibilitatea de a explica simptomele dvs., precum si perspectiva unui membru apropiat al familiei sau al unui prieten despre simptome si impactul acestora asupra vietii de zi cu zi. In plus, diagnosticul bolii Alzheimer se bazeaza pe testele pe care medicul dumneavoastra le administreaza pentru a evalua abilitatile de memorie si gandire.

Testele de laborator si imagistice pot exclude alte cauze potentiale sau pot ajuta medicul sa identifice mai bine boala care cauzeaza simptome de dementa.

Dar boala Alzheimer este diagnosticata cu certitudine completa numai dupa moarte, cand examinarea microscopica a creierului releva placile si incurcaturile caracteristice.

Teste

Un proces de diagnosticare ar include probabil urmatoarele teste:

Examen fizic si neurologic

Medicul dumneavoastra va efectua un examen fizic si probabil va evalua sanatatea neurologica generala testand urmatoarele:

Reflexe

Tonul muscular si forta

Abilitatea de a te ridica de pe un scaun si de a trece prin camera

Simtul vederii si al auzului

Coordonare

Echilibru

Teste de laborator

Analizele de sange va pot ajuta medicul sa excluda alte cauze potentiale de pierdere a memoriei si confuzie, cum ar fi o tulburare tiroidiana sau deficiente de vitamine.

Starea mentala si testarea neuropsihologica

Medicul dumneavoastra va poate oferi un scurt test de stare mentala pentru a evalua memoria si alte abilitati de gandire. Formele mai lungi de testare neuropsihologica pot oferi detalii suplimentare despre functia mentala in comparatie cu persoanele de o varsta si un nivel de educatie similare. Aceste teste pot ajuta la stabilirea unui diagnostic si pot servi ca punct de plecare pentru a urmari evolutia simptomelor in viitor.

Imagistica creierului

Imaginile creierului sunt acum utilizate in principal pentru a identifica anomalii vizibile legate de alte afectiuni decat boala Alzheimer – cum ar fi accident vascular cerebral, traume sau tumori – care pot provoca schimbari cognitive. Noile aplicatii imagistice – utilizate in prezent in principalele centre medicale majore sau in studiile clinice – pot permite medicilor sa detecteze modificari specifice ale creierului cauzate de Alzheimer.

Imagistica structurilor cerebrale include urmatoarele:

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). RMN utilizeaza unde radio si un camp magnetic puternic pentru a produce imagini detaliate ale creierului. In timp ce acestea pot arata contractia creierului a regiunilor cerebrale asociate bolii Alzheimer, scanarile RMN exclud si alte afectiuni. Un RMN este, in general, preferat unui CT pentru evaluarea dementei.

Tomografie computerizata (CT). O scanare CT, o tehnologie specializata cu raze X, produce imagini transversale (felii) ale creierului tau. Este de obicei folosit pentru a exclude tumorile, accidentele vasculare cerebrale si leziunile capului.