Pe scurt, nu este exact același lucru, deși în multe cazuri merg „mână în mână”:

• Hipercolesterolemia se referă la un nivel total de colesterol mărit în sânge (adică colesterol total peste valorile normale).
• Creșterea colesterolului LDL („colesterol rău”) este cea mai frecventă cauză a hipercolesterolemiei, deoarece LDL-ul constituie fracțiunea majoritară a colesterolului total.

Cu toate acestea, nivelul crescut de colesterol total poate fi influențat și de alte fracțiuni lipidice (de exemplu, VLDL sau un nivel mare al trigliceridelor).

În practică, cel mai adesea „hipercolesterolemie” înseamnă în special LDL crescut, însă, din punct de vedere strict medical, vorbim despre o creștere a colesterolului total din care LDL este cea mai importantă componentă.

Acestea favorizează creșterea LDL-ului și scăderea HDL (colesterolul „bun”).

Factori genetici și de vârstă

• Dacă membrii familiei au colesterol ridicat, este mai probabil să îl ai și tu. Hipercolesterolemia familială este o afecțiune genetică care rezultă în niveluri extrem de ridicate de colesterol LDL din cauza unui defect al receptorului LDL, care este responsabil pentru eliminarea LDL din fluxul sanguin.
• Nivelurile de colesterol tind să crească odată cu vârsta, deoarece corpul are mai multe dificultăți în eliminarea acestuia.
• Femeile pot vedea creșteri ale nivelurilor de LDL după menopauză.

Factori legați de stil de viață

• Sedentarismul scade masa musculară și rata metabolică, ceea ce favorizează acumularea de grăsimi și afectează metabolismul lipidelor.
• Excesul ponderal (în special grăsimea abdominală) este asociat cu rezistența la insulină și crește LDL-ul în timp ce scade HDL-ul.
• Fumatul și vapatul scad colesterolul „bun” (HDL), care ajută la eliminarea LDL.

Factori medicali

• Diabetul, hipercolesterolemia familială și HIV pot duce la LDL ridicat.
• Hipotiroidismul și boala renală pot contribui de asemenea la dislipidemie, caracterizată prin niveluri ridicate de colesterol LDL.
• Anumite medicamente pot avea ca efect secundar modificări în metabolismul lipidic. Printre acestea se numără:
  • Beta-blocante (utilizate în hipertensiune, probleme cardiace).
  • Diuretice tiazidice.
  • Corticosteroizi.
  • Estrogeni sau contraceptive orale (în unele cazuri cresc ușor LDL-ul și trigliceridele).

Colesterolul LDL (așa-numitul „colesterol rău”) mărit nu provoacă simptome imediate și poate fi considerat un „factor de risc silențios”. De regulă, oamenii află întâmplător că au valori crescute ale LDL-ului în urma analizelor de sânge de rutină.

Pe termen lung, colesterolul LDL crescut poate duce la formarea plăcilor de aterom (depuneri de grăsime / ateroscleroză) pe pereții arterelor, ceea ce poate cauza:

• Angină pectorală – dureri în piept cauzate de fluxul sangvin insuficient către mușchiul cardiac.
• Tensiune arterială crescută – din cauza îngustării vaselor de sânge.
• Boală arterială periferică – circulație slabă în picioare, manifestată prin durere la mers și senzație de amorțeală.
• Risc crescut de infarct miocardic și AVC – dacă o arteră coronariană sau cerebrală este blocată de un cheag format pe placa de aterom.

Semne rare și specifice

• Xantoame: mici depozite de grăsime (colesterol) sub piele, frecvent pe tendoane (în special la degete și la călcâie).
• Xantelasme: depozite galbene de grăsime în jurul pleoapelor.
• Arcus senilis: un inel cenușiu-albicios în jurul corneei, mai vizibil la persoanele tinere cu hipercolesterolemie familială.

Aceste manifestări apar, de obicei, în formele severe sau familiale de hipercolesterolemie, când valorile colesterolului sunt foarte mari încă de la vârste tinere.