fb

Accidentul Vascular Cerebral (AVC)

Ce inseamna un AVC ?

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune care constă în întreruperea bruscă a irigării cu sânge a unei zone din creier, cauzând leziuni ale țesutului cerebral.

 

 

Puncte cheie:

 

Tipuri

AVC Ischemic

AVC Hemoragic

ProcentajAproximativ 87% din totalul AVC-urilorAproximativ 13% din totalul AVC-urilor
DescriereAre loc atunci când un cheag de sânge blochează o arteră din creier, oprind astfel fluxul de sânge.Are loc atunci când o arteră din creier se rupe, cauzând o hemoragie.
Cauze– Ateroscleroza
– Formarea unui cheag de sânge în altă parte a corpului care călătorește până la creier
– Alți factori
– Hipertensiune arterială
– Anevrisme
– Malformații arterio-venoase
Simptome

Slăbiciune bruscă sau amorțeală pe o parte a corpului

Dificultăți de vorbire

Tulburări de vedere

Amețeală

Dificultăți de mers

Durere de cap acută

Vărsături

Rigiditate la nivelul gâtului

Creșteri ale tensiunii arteriale

Semne neurologice care se dezvoltă rapid

Amorțeală și slăbiciune pe o parte a corpului

Confuzie

Dificultăți în vorbire sau înțelegerea altora

IntervențieMedicală urgentăMedicală urgentă
Factori de Risc– Hipertensiunea
– Fumatul
– Diabetul
– Obezitatea
– Hipertensiunea
– Fumatul
– Diabetul
– Obezitatea
PrevenireControlul factorilor de risc prin:
– Adoptarea unui stil de viață sănătos
– Administrarea tratamentului adecvat pentru afecțiunile asociate
– Adoptarea unui stil de viață sănătos
– Administrarea tratamentului adecvat pentru afecțiunile asociate
Recuperare– Kinetoterapie
– Logopedie
– Consiliere psihologică
– Medicație specifică
– Kinetoterapie
– Logopedie
– Consiliere psihologică
– Medicație specifică

 

Tipuri de Accidente Vasculare Cerebrale

Accidentul vascular cerebral se împarte în două mari categorii – ischemic şi hemoragic. Acestea se subclasifică în felul următor:

AVC ischemic:

  • Trombotic – un cheag de sânge (tromb) se formează direct în arterele cerebrale
  • Embolic – un cheag provenit din altă parte a corpului (de obicei inimă) ajunge în arterele cerebrale
  • Ocluzie de arteră mică distală.

AVC hemoragic:

  • Hemoragie intracerebrală – ruperea unui vas sanguin în țesutul cerebral
  • Hemoragie subarahnoidiană – sângerare la nivelul spațiului subarahnoidian care înconjoară creierul
  • Hemoragie intraventriculară – sângerare în ventriculii cerebrali.

Alte subtipuri:

  • AIT (accident ischemic tranzitoriu) – simptome temporare de AVC ischemic fără infarct cerebral permanent
  • AVC criptogenic – fără o cauză identificabilă
  • AVC lacunar – ocluzie la nivel de arteriole perforante profunde

Clasificarea ajută la orientarea diagnosticului, investigațiilor și tratamentului.

Cele mai frecvente subtipuri sunt AVC ischemic trombotic, embolic și hemoragia intracerebrală.

 

tipuri-de-accident-vascular-cerebral

Cheagul de sânge oprește fluxul de sânge către o zonă a creierului în cazul accidentului vascular cerebral ischemic (stânga), în timp ce sângele se scurge în țesutul cerebral în cazul accidentului vascular cerebral hemoragic (dreapta).

foto: https://www.scientificanimations.com/CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Date Statistice:

 

AnIndicatorDetaliu
1990-2019Prevalența AVC la nivel globalA crescut cu aproximativ 60% în populația generală, in prezent estimata la peste 80 de milioane de persoane
1998-2010Incidența AVC ischemic la adulți tineriA crescut de la 7,4 la 10,8 la 100.000 de persoane
Incidența la adulți (35-44 ani)Este estimată între 30-120 de cazuri la 100.000 de persoane pe an
Incidența la adulți (65-74 ani)Este estimată între 670-970 de cazuri la 100.000 de persoane pe an
   
2019Romania54000 cazuri
   
   
2019Cazuri noi de AVC la nivel globalAproximativ 12,2 milioane
2021AVC ca procentaj al deceselor cauzate de boli cardiovasculareReprezintă 1 din 6 decese
Incidența și mortalitatea AVC în SUACineva suferă un AVC la fiecare 40 de secunde, iar cineva moare la fiecare 3 minute și 14 secunde
   
Recurența AVCAproximativ 25% dintre AVC-uri apar la persoane care au suferit anterior un AVC
   
2020-2021Rata mortalității prin AVC în SUAA crescut de la 38,8 la 41,1 la 100.000 de locuitori

 

Surse:

newsroom.heart.org, ahajournals.org/, n.neurology.org/, www.ncbi.nlm.nih.gov/, ahajournals.org/doi/,

www.uspharmacist.com/, www.ncbi.nlm.nih.gov/, uspharmacist.com/ n.neurology.org/, www.world-stroke.org/, thelancet.com/, cdc.gov/, pubmed.

 

AVC Simptome

Principalele simptome ale unui accident vascular cerebral (AVC) sunt:

  • Slăbiciune / paralizie bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului. Persoana nu poate ridica brațele la fel de sus sau picioarele „cad” atunci când merge.
  • Tulburări de vorbire / înțelegere a vorbirii. Vorbitul este îngreunat, vocea este șoptită, cuvintele sunt deformate. Persoana nu înțelege ce i se spune.
  • Tulburări de vedere la un ochi sau ambii ochi. Vedere încețoșată, vedere dublă, pierderea parțială sau totală a vederii.
  • Pierderea echilibrului, amețeli, mers instabil/ținerea greșită a corpului. Persoana se poate deplasa doar sprijinită de alte persoane sau obiecte.
  • Durere de cap intensă, de obicei brusc instalată, descrisă ca fiind cea mai puternică durere de cap din viața persoanei.
  • Stare confuzională, dezorientare, dificultăți în înțelegerea indicațiilor.
  • Sensibilitate scăzută pe o parte a corpului sau amorțeală la nivelul feței/brațului/piciorului.

Recunoașterea rapidă a simptomelor și solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență sunt esențiale pentru un pacient cu Accident Vascular Cerebral.

Cu cât intervenția este mai precoce, cu atât șansele de recuperare cresc.

avc ischemic

Ilustrația arată cum poate apărea un accident vascular cerebral ischemic în creier.

Dacă un cheag de sânge se desprinde de plăcile de aterom din artera carotidă (gât), poate călători până la o arteră din creier și se poate bloca acolo.

Cheagul poate bloca fluxul de sânge către o parte a creierului, provocând moartea țesutului cerebral. (foto National Heart Lung and Blood Institute (NIH), Public domain, via Wikimedia Commons)

 

AVC CAUZE

Principalele cauze care duc la producerea unui accident vascular cerebral (AVC) sunt:

  • Ateroscleroza – depuneri de grăsimi, colesterol și calciu pe pereții arterelor care îngustează vasele de sânge și reduc fluxul sangvin la creier.
  • Hipertensiunea arterială – presiunea sângelui ridicată deteriorează în timp arterele, făcându-le rigide. Crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.
  • Fibrilația atrială – bătăile neregulate ale inimii pot provoca formarea de cheaguri în atriul stâng care ajung la creier.
  • Diabetul zaharat – nivelul ridicat de zahăr în sânge afectează arterele și favorizează ateroscleroza.
  • Fumatul – fumul de țigară contribuie la îngustarea arterelor și creșterea riscului de cheaguri de sânge.
  • Consumul excesiv de alcool – crește tensiunea arterială și determină modificări ale ritmului inimii.
  • Obezitatea – favorizează apariția hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat și aterosclerozei.
  • Sedentarismul – lipsa activității fizice este asociată cu o stare proastă de sănătate a vaselor de sânge.
  • Vârsta înaintată – arterele devin mai rigide cu trecerea timpului.
  • Antecedente heredocolaterale de AVC – predispoziție genetică.
  • Stresul – crește riscul de AVC prin mecanisme complexe.

Unele cauze mai rare de AVC includ anevrisme, malformații arterio-venoase, disecții de arteră carotidiană sau traumatisme cranio-cerebrale.

 

AVC Ischemic Cauze :

Principalele cauze care duc la producerea unui accident vascular cerebral ischemic sunt:

  • Formarea unui cheag de sânge (tromb) care blochează o arteră din creier – poate fi determinat de ateroscleroză, fibrilație atrială, anomalii cardiace, endocardită bacteriană.
  • Migrarea unui cheag de sânge (embol) de la nivelul inimii sau vaselor mari până la nivelul creierului – cele mai frecvente surse sunt cordul, arcul aortic și arterele carotidiene.
  • Scăderea bruscă a fluxului de sânge la nivelul creierului din cauza spasmului sau disecției unei artere cerebrale.
  • Ateroscleroza cerebrovasculară – acumularea treptată de plăci de aterom pe arterele care irigă creierul.
  • Stenoza arterelor carotide sau vertebrale cauzată de plăci de aterom – îngustează lumenul vaselor și reduce fluxul de sânge.
  • Hipertensiunea arterială – favorizează apariția aterosclerozei, lezarea endoteliului vascular și formarea de cheaguri.
  • Diabetul zaharat – determină afectarea vascularizației cerebrale.
  • Anomaliile structurale ale inimii care favorizează formarea de cheaguri.
  • Tulburări de coagulare sanguină – pot duce la producerea de cheaguri care ajung în circulația cerebrală.
  • Vasculopatii inflamatorii sistemice.
  • Stenoza arterelor intracraniene de calibru mic.

Factorii de risc precum fumatul, obezitatea sau sedentarismul cresc și ele riscul de AVC ischemic.

 

AVC Hemoragic Cauze :

Principalele cauze care duc la producerea unui accident vascular cerebral hemoragic sunt:

  • Hipertensiunea arterialăcea mai frecventă cauză, crește presiunea asupra pereților arteriali, ducând la ruptură.
  • Anomalii vasculare:
    – Anevrisme cerebrale – dilatații localizate ale pereților arteriali.
    – Malformații arterio-venoase – conexiuni anormale între artere și vene.
  • Angiopatiile amiloide – depuneri anormale de proteină amiloidă în pereții vaselor cerebrale.
  • Disecția de arteră – separarea straturilor peretelui arterial.
  • Hemoragii în tumori cerebrale.
  • Coagulopatii – tulburări de coagulare care cresc riscul de sângerare.
  • Consum de droguri simpatomimetice – cocaină, amfetamine.
  • Traumatisme cranio-cerebrale – pot produce rupturi vasculare intracraniene.
  • Stres oxidativ cronic – poate deteriora elasticitatea vaselor de sânge.
  • Schimbări degenerative ale vaselor asociate cu înaintarea în vârstă.
  • Antecedente de radioterapie la nivelul capului și gâtului.

Factorii de risc precum alcoolismul cronic sau fumatul cresc și ei riscul de AVC hemoragic.

Cauze AIT (accidentul ischemic tranzitoriu) :

Accidentul ischemic tranzitoriu (AIT) are de multe ori aceleași cauze ca și accidentul vascular cerebral ischemic, dar simptomele sunt temporare, fără a produce leziuni cerebrale permanente.

Principalele cauze care duc la AIT sunt:

  • Formarea temporară a unui cheag de sânge care blochează circulația cerebrală pentru scurt timp înainte de a se dizolva.
  • Migrarea unui cheag din inimă sau artere care produce o ocluzie vasculară tranzitorie.
  • Spasmul sau disecția temporară a unei artere cerebrale majore.
  • Scăderea prelungită a fluxului sanguin cerebral din cauza hipotensiunii arteriale.
  • Ateroscleroză avansată cu plăci instabile care produc embolii de mici dimensiuni.
  • Fibrilație atrială intermitentă care favorizează formarea de cheaguri.
  • Stenoze semnificative ale arterelor care irigă creierul.
  • Tulburări de coagulare care duc la producerea unor cheaguri solubile.
  • Cauze cardiace predispozanteendocardita, mixomul atrial, foramen ovale patent.

AIT este un semnal de alarmă important pentru riscul crescut de AVC și impune evaluare urgentă și măsuri de prevenție secundară.

 

avc - fibrilatie atriala

Ilustrația arată cum poate apărea un accident vascular cerebral în timpul fibrilației atriale. Un cheag de sânge (tromb) se poate forma în atriul stâng al inimii.

Dacă o bucată din cheag se rupe și ajunge într-o arteră din creier, poate bloca fluxul de sânge prin acea arteră.

Lipsa fluxului de sânge către porțiunea din creier irigată de arteră provoacă un accident vascular cerebral. (foto National Heart Lung and Blood Institute (NIH), Public domain, via Wikimedia Commons)

 

Factori de risc pentru AVC

Principali factori de risc pentru accidentul vascular cerebral:

  • Hipertensiunea arterială – cel mai important factor de risc modificabil.
  • Fibrilația atrială – crește de 5 ori riscul de AVC.
  • Diabet zaharat – dublarea riscului la pacienții diabetici.
  • Fumatul – expunerea îndelungată crește semnificativ riscul.
  • Hipercolesterolemia – LDL crescut și HDL scăzut cresc riscul.
  • Obezitatea și supraponderalitatea.
  • Sedentarismul și lipsa activității fizice.
  • Consumul excesiv de alcool.
  • Antecedente familiale de AVC.
  • Vârsta – riscul crește exponențial după 55 ani.
  • Sexul – bărbații au un risc ușor crescut față de femei.
  • Etnia – afro-americanii prezintă un risc mai mare.
  • Stresul cronic.
  • Contracepția orală la femeile fumătoare peste 35 ani.
  • Menopauza.
  • Boli cardiace predispozante – endocardita, anomalii cardiace.
  • Ateroscleroza carotidei asimptomatice.
  • Apnee obstructivă de somn.

 

Modificarea factorilor de risc este esențială pentru prevenția primară a AVC.

Complicatii pentru Accidentul Vascular Cerebral

Principalele complicații care pot apărea în urma unui accident vascular cerebral sunt:

  • Edem cerebral – umflarea țesutului cerebral din cauza acumulării de lichid, crește presiunea intracraniană.
  • Hernierea creierului – deplasarea porțiunilor de creier prin presiunea crescută, poate comprima trunchiul cerebral.
  • Hidrocefalia – acumularea excesivă de lichid cefalorahidian în ventriculii cerebrali.
  • Epilepsia post-AVC – crize convulsive recurente datorate leziunilor cerebrale.
  • Pneumonia de aspirație – aspirarea conținutului gastric în plămâni.
  • Tromboembolismul pulmonar – cheaguri de sânge în arterele plămânilor.
  • Depresia – apare frecvent ca urmare a leziunilor neurologice și a dizabilității.
  • Disfagia – dificultăți de înghițire care cresc riscul de pneumonie.
  • Dureri neuropatice – pot apărea din cauza leziunilor de nerv.
  • Infecțiile tractului urinar – datorate cateterizării sau imobilității.
  • Escarele de decubit – din cauza imobilizării prelungite.
  • Tulburări de vorbire și de comunicare.

Unele complicații pot pune viața în pericol și necesită tratament urgent. Prevenirea sau minimizarea lor este foarte importantă pentru recuperarea după AVC.

 

Diagnostic AVC

Diagnosticul accidentului vascular cerebral se bazează în primul rând pe evaluarea clinică prin anamneză amănunțită și examen neurologic pentru a identifica semnele și simptomele specifice.

Principalele metode paraclinice folosite sunt:

  • Tomografia computerizată craniană nativă – evidențiază modificările structurale cerebrale apărute recent, permite diferențierea între AVC ischemic și hemoragic.
  • RMN cerebral – identifică modificările ischemice precoce, zonele de penumbră ischemică, locul și întinderea hemoragiilor.
  • Angiografia cerebrală (angio RMN cerebral) – pune în evidență stenozele, ocluziile, anevrismele, malformațiile vasculare.
  • Eco-Doppler vascular – evaluează fluxul sanguin în vasele cervicale și intracraniene.
  • EKG – pentru diagnostic cardiac asociat.
  • Ecocardiografie – pentru diagnosticul cardiac asociat.
  • Analize de sânge – hemogramă, coagulare, glicemie, profil lipidic, markeri cardiaci etc.
  • Puncție lombară – pentru excluderea hemoragiei subarahnoidiene.
  • EEG – în caz de crize epileptice asociate.

Diagnosticul precoce și acuratețea identificării tipului de AVC sunt esențiale pentru instituirea tratamentului specific de revascularizare cât mai rapid posibil.

rmn cerebral avc accident vascular cerebral

RMN cranian care arată hemoragie intracerebrală profundă (cerebel). – hemoragie de 30 de ore. (foto BobjgalindoCC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)

 

Diagnostic Diferential

Diagnosticul diferențial al accidentului vascular cerebral trebuie să aibă în vedere următoarele afecțiuni:

  • Criza epileptică – poate mima slăbiciunea musculară de AVC, dar recuperează în câteva minute. Semne focale postcritice pot orienta diagnosticul.
  • Migrena cu aură – poate produce tulburări vizuale, de vorbire, amorțeli tranzitorii asemănătoare AVC. Anamneza ajută diagnosticul.
  • Tumora cerebrală – poate cauza simptome progresiv instalate, fără debut brusc ca în AVC. Imagistica cerebrală orientează diagnosticul.
  • Abcesul cerebral – afecțiune infecțioasă cu instalare subacută/cronică, febră, alterarea stării de conștiență.
  • Encefalita – de asemenea infecție cerebrală, cu simptome mai difuze și alterarea statutului mental.
  • Hemoragia subarahnoidiană – cefalee intensă, brutal instalată, însoțită de greață/vomă, fotofobie. Puncția lombară diagnostichează.
  • Hipoglicemia – produce confuzie, slăbiciune, refacerea rapidă după administrarea de glucoză.
  • Intoxicația cu monoxid de carbon – cefalee, amețeală, tulburări cognitive, greață.
  • Sincopele – pierdere tranzitorie a cunoștinței cu revenire spontană.

Anamneza minuțioasă, un examen neurologic complet și investigații imagistice adecvate sunt esențiale pentru un diagnostic corect de AVC și instituirea precoce a tratamentului.

Tratament AVC

Tratamentul accidentului vascular cerebral se axează pe:

1. Tratamentul de urgență în faza acută

– Restabilirea funcțiilor vitale, dacă este cazul.

– Administrarea de trombolitice intravenos pentru dizolvarea cheagurilor în caz de AVC ischemic, în primele 4,5 ore de la debut.

– Tratamentul complicațiilor acute – edem cerebral, crize epileptice, hipertensiune.

2. Prevenirea recurenței

– Tratament antiplachetar (aspirină, clopidogrel)

– Anticoagulante orale pentru prevenția formării de cheaguri.

– Controlul factorilor de risc – hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie.

– Intervenții endovasculare sau chirurgicale în anumite cazuri.

3. Recuperarea neurologică

– Kinetoterapie pentru recâștigarea mersului și coordonării.

– Logopedie pentru tulburările de vorbire.

– Consiliere psihologică.

– Reintegrare socială și profesională.

Tratamentul multidisciplinar implicând neurologi, cardiologi, medicină fizică și recuperare, psihologi, asistenți sociali crește șansele de recuperare completă după AVC.

Preventie

Prevenția accidentului vascular cerebral se poate realiza la mai multe niveluri:

Prevenție primară – înainte de apariția bolii:

1. Controlul factorilor de risc modificabili – hipertensiune, diabet zaharat, hipercolesterolemie, fumat, obezitate, sedentarism.

2. Adoptarea unui stil de viață sănătos – alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, evitarea fumatului și alcoolului.

3. Respectarea indicațiilor terapeutice în afecțiunile asociate cu risc crescut de AVC.

4. Screening-ul pentru identificarea pacienților asimptomatici cu risc înalt de AVC.

Prevenție secundară – după un prim episod de AVC:

1. Respectarea indicațiilor de tratament medicamentos pentru prevenția unui nou AVC.

2. Monitorizarea atentă și corectarea factorilor de risc.

3. Reevaluări medicale periodice.

4. Identificarea și tratarea afecțiunilor care au precipitat primul AVC.

Prevenție terțiară – după instalarea sechelelor:

1. Recuperare medicală complexă pentru limitarea handicapului.

2. Consiliere psihologică și suport social adecvat.

3. Reintegrare socio-profesională.

Prevenția în toate etapele crește semnificativ calitatea vieții după un accident vascular cerebral.

Cand sa vedeti un medic

Solicitați asistență medicală de urgență dacă observați orice semne sau simptome ale unui accident vascular cerebral, chiar dacă acestea par să apară și să dispară sau să dispară complet.

Pentru a recunoaște rapid semnele unui posibil accident vascular cerebral, rețineți acronimul F.A.S.T.

 

FORMULA FAST

Gândiți-vă la „FAȚA-BRAȚUL-VORBĂ-TIMP” și faceți următoarele:

  • Fața (FACE). Rugați persoana să zâmbească sau să încrunte sprâncenele. O parte a feței atârnă?
  • Brațul (ARM). Rugați persoana să ridice ambele brațe cu palmele în sus. Un braț coboară în jos sau nu poate fi ridicat?
  • Vorbirea (SPEECH). Rugați persoana să repete o propoziție simplă. Vorbirea este șovăielnică, neclară sau deformată?
  • Timpul (TIME). Dacă observați oricare dintre aceste semne, sunați imediat la 112 pentru asistență medicală de urgență.

Nu așteptați să vedeți dacă simptomele se opresc. Fiecare minut contează.

Cu cât accidentul vascular rămâne netratat mai mult timp, cu atât crește riscul de afectare cerebrală și dizabilitate.

Dacă sunteți cu o persoană despre care bănuiți că are un accident vascular cerebral, supravegheați-o cu atenție în timp ce așteptați ambulanța.

RMN

Investigații RMN GRATUIT pentru cele 7 tipuri de „Monitorizări”, pentru pacienții asigurați.

RMN GRATUIT

Investigații pentru cele 7 tipuri de „Monitorizări” pentru pacienții asigurați.

Află mai multe informații

INTREBARI FRECVENTE :

Cat timp dureaza recuperarea dupa avc ?

Perioada de recuperare după un accident vascular cerebral variază în funcție de mai mulți factori:

  • Severitatea AVC – recuperarea poate dura de la câteva săptămâni până la câțiva ani în cazurile severe.
  • Tipul de AVC – recuperarea de obicei durează mai mult în cazul accidentelor vasculare hemoragice.
  • Vârsta pacientului – tinerii au un prognostic mai bun și o recuperare mai rapidă.
  • Starea de sănătate generală – pacienții cu multiple afecțiuni asociate se recuperează în general mai greu.
  • Promptitudinea instituirii tratamentului – intervenția precoce în faza acută crește șansele de recuperare.
  • Implicarea în kinetoterapie și în programe de recuperare neurologică.
  • Suportul familial și psihologic adecvat.

În medie, primele 3 luni după AVC sunt critice pentru recuperarea funcțiilor afectate.

Majoritatea pacienților prezintă o ameliorare semnificativă în primele 6 luni.

Recuperarea completă poate dura însă 1-2 ani, în funcție de gravitatea sechelelor neurologice.

Este important ca pacientul să fie motivat și să urmeze constant programul de recuperare.

 

Cat mai traiesti dupa un avc ?

Rezumatul principalelor constatări privind speranța de viață după un accident vascular cerebral:

  • În medie, speranța de viață scade cu 5,5 ani după un accident vascular cerebral, reprezentând 32,7% din speranța de viață estimată.
  • Supraviețuirea medie după AVC este de aproximativ 5-10 ani, în funcție de diferiți factori.
  • Riscul de deces după accident vascular crește în timp: 41% mortalitate după 1 an și 60% după 5 ani.
  • Speranța de viață variază în funcție de vârstă, sex și gradul de dizabilitate, de la 6 ani pentru bărbați de 70 de ani cu dizabilitate severă, până la 14 ani pentru femei de 50 de ani cu dizabilitate ușoară.
  • Speranța de viață individuală depinde de mai mulți factori – recomandat consult medical personalizat.

[1] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STROKEAHA.121.038155

[2] https://www.verywellhealth.com/stroke-survival-rate-5213990

[3] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/hs0901.094253

[4] https://practicalneurology.com/articles/2020-feb/long-term-survival-prognosis-after-stroke

[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3962998/

[6] https://www.saebo.com/blog/stroke-statistics/

La ce tensiune se face avc ?

Tensiunea arterială crescută este principala cauză a accidentelor vasculare cerebrale, iar o tensiune arterială de 140/90 sau mai mare poate avaria vasele de sânge care furnizează sânge la creier [2][4][5][6].

Tensiunea arterială ridicată poate duce la cheaguri de sânge în creier, poate avaria vasele mici de sânge și poate face mai probabil un accident vascular cerebral prin hemoragie intracraniana. [1][3][5].

[1] https://www.stroke.org.uk/what-is-stroke/are-you-at-risk-of-stroke/high-blood-pressure

[2] https://www.cdc.gov/stroke/risk_factors.htm

[3] https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/health-threats-from-high-blood-pressure/how-high-blood-pressure-can-lead-to-stroke

[4] https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/stroke

[5] https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5601-stroke

[6] https://www.stroke.org/en/about-stroke/stroke-risk-factors

 

Intervalul ideal al tensiunii arteriale pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral este între 90/60 mmHg și 120/80 mmHg [1][4].

Hipertensiunea arterială este diagnosticată dacă depășește constant 140/90 mmHg [1][4][5][6].

Totuși, ghidurile recente sugerează că pentru unele persoane este acceptabil să lase tensiunea arterială să crească puțin până la sub 150/90 mmHg [6].

Ținta optimă a tensiunii arteriale pentru prevenirea accidentului vascular cerebral și a altor evenimente vasculare a fost controversată, dar dovezi din studii epidemiologice și trialuri clinice randomizate susțin scăderea intensivă a tensiunii arteriale pentru o protecție vasculară mai mare, în special pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale [3].

Deoarece incidența și mortalitatea accidentului vascular cerebral, precum și a evenimentelor cardiovasculare majore cresc odată cu creșterea tensiunii arteriale peste 115/75 mmHg, tensiunea arterială optimă în populația generală este definită ca <120/80 mmHg [3].

Este important de reținut că țintele tensiunii arteriale pot varia în funcție de factorii de risc și afecțiunile medicale individuale, recomandându-se consultarea unui medic specialist pentru o evaluare personalizată a țintelor de tensiune arterială și a măsurilor preventive adecvate.

[1] https://www.stroke.org.uk/what-is-stroke/are-you-at-risk-of-stroke/high-blood-pressure

[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7666043/

[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5466289/

[4] https://www.heartandstroke.ca/heart-disease/risk-and-prevention/condition-risk-factors/high-blood-pressure

[5] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/01.str.0000116869.64771.5a

[6] https://www.health.harvard.edu/blog/keeping-blood-pressure-control-reduces-risk-second-stroke-201403287096

Simptome avc minor (avc ischemic tranzitoriu):

Un accident vascular cerebral minor, cunoscut și ca atac ischemic tranzitoriu (AIT), este o întrerupere scurtă a fluxului de sânge către o parte a creierului, măduvei spinării sau retinei, care poate cauza simptome temporare asemănătoare accidentului vascular cerebral dar nu avariază celulele cerebrale sau cauzează dizabilități permanente [1][3].

Simptomele unui accident vascular cerebral minor sunt similare cu cele ale unui accident vascular cerebral și includ amorțeală sau slăbiciune musculară, de obicei pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire sau de înțelegere a vorbirii, amețeală sau pierderea echilibrului, vedere dublă sau dificultăți de vedere la unul sau ambii ochi și pierderea bruscă a unuia sau mai multor simțuri (vedere, auz, miros, gust, pipăit) [1][3][4].

Simptomele unui AVC minor de obicei durează doar câteva minute până la câteva ore și se rezolvă complet în 24 de ore [4].

Totuși, un AIT este adesea un semnal de avertizare timpuriu că o persoană este la risc de accident vascular cerebral, iar aproximativ 1 din 3 persoane care au un AIT va avea ulterior un accident vascular cerebral [1].

Este important să se solicite asistență medicală imediat dacă dvs. sau cineva cunoscut prezintă simptome de accident vascular cerebral minor, deoarece poate fi un precursor al unui accident vascular cerebral [3].

[1] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/transient-ischemic-attack/expert-answers/mini-stroke/faq-20058390

[2] https://healthmatters.nyp.org/what-is-a-mini-stroke/

[3] https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14173-transient-ischemic-attack-tia-or-mini-stroke

[4] https://www.nhs.uk/conditions/transient-ischaemic-attack-tia/

[5] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113

[6] https://www.cdc.gov/stroke/about.htm

 

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?