Puncte cheie:

Tipuri de Accidente Vasculare Cerebrale

Accidentul vascular cerebral se împarte în două mari categorii – ischemic şi hemoragic. Acestea se subclasifică în felul următor:

AVC ischemic:

• Trombotic – un cheag de sânge (tromb) se formează direct în arterele cerebrale
• Embolic – un cheag provenit din altă parte a corpului (de obicei inimă) ajunge în arterele cerebrale
• Ocluzie de arteră mică distală.

AVC hemoragic:

• Hemoragie intracerebrală – ruperea unui vas sanguin în țesutul cerebral
• Hemoragie subarahnoidiană – sângerare la nivelul spațiului subarahnoidian care înconjoară creierul
• Hemoragie intraventriculară – sângerare în ventriculii cerebrali.

Alte subtipuri:

• AIT (accident ischemic tranzitoriu) – simptome temporare de AVC ischemic fără infarct cerebral permanent
• AVC criptogenic – fără o cauză identificabilă
• AVC lacunar – ocluzie la nivel de arteriole perforante profunde

Clasificarea ajută la orientarea diagnosticului, investigațiilor și tratamentului.

Cele mai frecvente subtipuri sunt AVC ischemic trombotic, embolic și hemoragia intracerebrală.

Cheagul de sânge oprește fluxul de sânge către o zonă a creierului în cazul accidentului vascular cerebral ischemic (stânga), în timp ce sângele se scurge în țesutul cerebral în cazul accidentului vascular cerebral hemoragic (dreapta).

foto: https://www.scientificanimations.com/, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Date Statistice:

Surse:

newsroom.heart.org, ahajournals.org/, n.neurology.org/, www.ncbi.nlm.nih.gov/, ahajournals.org/doi/,

www.uspharmacist.com/, www.ncbi.nlm.nih.gov/, uspharmacist.com/ n.neurology.org/, www.world-stroke.org/, thelancet.com/, pubmed.

AVC Simptome

Principalele simptome ale unui accident vascular cerebral (AVC) sunt:

• Slăbiciune / paralizie bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului. Persoana nu poate ridica brațele la fel de sus sau picioarele „cad” atunci când merge.
• Tulburări de vorbire / înțelegere a vorbirii. Vorbitul este îngreunat, vocea este șoptită, cuvintele sunt deformate. Persoana nu înțelege ce i se spune.
• Tulburări de vedere la un ochi sau ambii ochi. Vedere încețoșată, vedere dublă, pierderea parțială sau totală a vederii.
• Pierderea echilibrului, amețeli, mers instabil/ținerea greșită a corpului. Persoana se poate deplasa doar sprijinită de alte persoane sau obiecte.
• Durere de cap intensă, de obicei brusc instalată, descrisă ca fiind cea mai puternică durere de cap din viața persoanei.
• Stare confuzională, dezorientare, dificultăți în înțelegerea indicațiilor.
• Sensibilitate scăzută pe o parte a corpului sau amorțeală la nivelul feței/brațului/piciorului.

Recunoașterea rapidă a simptomelor și solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență sunt esențiale pentru un pacient cu Accident Vascular Cerebral.

Cu cât intervenția este mai precoce, cu atât șansele de recuperare cresc.

Ilustrația arată cum poate apărea un accident vascular cerebral ischemic în creier.

Dacă un cheag de sânge se desprinde de plăcile de aterom din artera carotidă (gât), poate călători până la o arteră din creier și se poate bloca acolo.

Cheagul poate bloca fluxul de sânge către o parte a creierului, provocând moartea țesutului cerebral. (foto National Heart Lung and Blood Institute (NIH), Public domain, via Wikimedia Commons)

AVC CAUZE

Principalele cauze care duc la producerea unui accident vascular cerebral (AVC) sunt:

• Ateroscleroza – depuneri de grăsimi, colesterol și calciu pe pereții arterelor care îngustează vasele de sânge și reduc fluxul sangvin la creier.
• Hipertensiunea arterială – presiunea sângelui ridicată deteriorează în timp arterele, făcându-le rigide. Crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.
• Fibrilația atrială – bătăile neregulate ale inimii pot provoca formarea de cheaguri în atriul stâng care ajung la creier.
• Diabetul zaharat – nivelul ridicat de zahăr în sânge afectează arterele și favorizează ateroscleroza.
• Fumatul – fumul de țigară contribuie la îngustarea arterelor și creșterea riscului de cheaguri de sânge.
• Consumul excesiv de alcool – crește tensiunea arterială și determină modificări ale ritmului inimii.
• Obezitatea – favorizează apariția hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat și aterosclerozei.
• Sedentarismul – lipsa activității fizice este asociată cu o stare proastă de sănătate a vaselor de sânge.
• Vârsta înaintată – arterele devin mai rigide cu trecerea timpului.
• Antecedente heredocolaterale de AVC – predispoziție genetică.
• Stresul – crește riscul de AVC prin mecanisme complexe.

Unele cauze mai rare de AVC includ anevrisme, malformații arterio-venoase, disecții de arteră carotidiană sau traumatisme cranio-cerebrale.

AVC Ischemic Cauze :

Principalele cauze care duc la producerea unui accident vascular cerebral ischemic sunt:

• Formarea unui cheag de sânge (tromb) care blochează o arteră din creier – poate fi determinat de ateroscleroză, fibrilație atrială, anomalii cardiace, endocardită bacteriană.
• Migrarea unui cheag de sânge (embol) de la nivelul inimii sau vaselor mari până la nivelul creierului – cele mai frecvente surse sunt cordul, arcul aortic și arterele carotidiene.
• Scăderea bruscă a fluxului de sânge la nivelul creierului din cauza spasmului sau disecției unei artere cerebrale.
• Ateroscleroza cerebrovasculară – acumularea treptată de plăci de aterom pe arterele care irigă creierul.
• Stenoza arterelor carotide sau vertebrale cauzată de plăci de aterom – îngustează lumenul vaselor și reduce fluxul de sânge.
• Hipertensiunea arterială – favorizează apariția aterosclerozei, lezarea endoteliului vascular și formarea de cheaguri.
• Diabetul zaharat – determină afectarea vascularizației cerebrale.
• Anomaliile structurale ale inimii care favorizează formarea de cheaguri.
• Tulburări de coagulare sanguină – pot duce la producerea de cheaguri care ajung în circulația cerebrală.
• Vasculopatii inflamatorii sistemice.
• Stenoza arterelor intracraniene de calibru mic.

Factorii de risc precum fumatul, obezitatea sau sedentarismul cresc și ele riscul de AVC ischemic.

AVC Hemoragic Cauze :

Principalele cauze care duc la producerea unui accident vascular cerebral hemoragic sunt:

• Hipertensiunea arterială – cea mai frecventă cauză, crește presiunea asupra pereților arteriali, ducând la ruptură.
• Anomalii vasculare:
  – Anevrisme cerebrale – dilatații localizate ale pereților arteriali.
  – Malformații arterio-venoase – conexiuni anormale între artere și vene.
• Angiopatiile amiloide – depuneri anormale de proteină amiloidă în pereții vaselor cerebrale.
• Disecția de arteră – separarea straturilor peretelui arterial.
• Hemoragii în tumori cerebrale.
• Coagulopatii – tulburări de coagulare care cresc riscul de sângerare.
• Consum de droguri simpatomimetice – cocaină, amfetamine.
• Traumatisme cranio-cerebrale – pot produce rupturi vasculare intracraniene.
• Stres oxidativ cronic – poate deteriora elasticitatea vaselor de sânge.
• Schimbări degenerative ale vaselor asociate cu înaintarea în vârstă.
• Antecedente de radioterapie la nivelul capului și gâtului.

Factorii de risc precum alcoolismul cronic sau fumatul cresc și ei riscul de AVC hemoragic.

Ilustrația arată cum poate apărea un accident vascular cerebral în timpul fibrilației atriale. Un cheag de sânge (tromb) se poate forma în atriul stâng al inimii.

Dacă o bucată din cheag se rupe și ajunge într-o arteră din creier, poate bloca fluxul de sânge prin acea arteră.

Lipsa fluxului de sânge către porțiunea din creier irigată de arteră provoacă un accident vascular cerebral. (foto National Heart Lung and Blood Institute (NIH), Public domain, via Wikimedia Commons)

Factori de risc pentru AVC

Principali factori de risc pentru accidentul vascular cerebral:

• Hipertensiunea arterială – cel mai important factor de risc modificabil.
• Fibrilația atrială – crește de 5 ori riscul de AVC.
• Diabet zaharat – dublarea riscului la pacienții diabetici.
• Fumatul – expunerea îndelungată crește semnificativ riscul.
• Hipercolesterolemia – LDL crescut și HDL scăzut cresc riscul.
• Obezitatea și supraponderalitatea.
• Sedentarismul și lipsa activității fizice.
• Consumul excesiv de alcool.
• Antecedente familiale de AVC.
• Vârsta – riscul crește exponențial după 55 ani.
• Sexul – bărbații au un risc ușor crescut față de femei.
• Etnia – afro-americanii prezintă un risc mai mare.
• Stresul cronic.
• Contracepția orală la femeile fumătoare peste 35 ani.
• Menopauza.
• Boli cardiace predispozante – endocardita, anomalii cardiace.
• Ateroscleroza carotidei asimptomatice.
• Apnee obstructivă de somn.

Modificarea factorilor de risc este esențială pentru prevenția primară a AVC.

Complicatii pentru Accidentul Vascular Cerebral

Principalele complicații care pot apărea în urma unui accident vascular cerebral sunt:

• Edem cerebral – umflarea țesutului cerebral din cauza acumulării de lichid, crește presiunea intracraniană.
• Hernierea creierului – deplasarea porțiunilor de creier prin presiunea crescută, poate comprima trunchiul cerebral.
• Hidrocefalia – acumularea excesivă de lichid cefalorahidian în ventriculii cerebrali.
• Epilepsia post-AVC – crize convulsive recurente datorate leziunilor cerebrale.
• Pneumonia de aspirație – aspirarea conținutului gastric în plămâni.
• Tromboembolismul pulmonar – cheaguri de sânge în arterele plămânilor.
• Depresia – apare frecvent ca urmare a leziunilor neurologice și a dizabilității.
• Disfagia – dificultăți de înghițire care cresc riscul de pneumonie.
• Dureri neuropatice – pot apărea din cauza leziunilor de nerv.
• Infecțiile tractului urinar – datorate cateterizării sau imobilității.
• Escarele de decubit – din cauza imobilizării prelungite.
• Tulburări de vorbire și de comunicare.

Unele complicații pot pune viața în pericol și necesită tratament urgent. Prevenirea sau minimizarea lor este foarte importantă pentru recuperarea după AVC.

Diagnostic AVC

Diagnosticul accidentului vascular cerebral se bazează în primul rând pe evaluarea clinică prin anamneză amănunțită și examen neurologic pentru a identifica semnele și simptomele specifice.

Principalele metode paraclinice folosite sunt:

• Tomografia computerizată craniană nativă – evidențiază modificările structurale cerebrale apărute recent, permite diferențierea între AVC ischemic și hemoragic.
• RMN cerebral – identifică modificările ischemice precoce, zonele de penumbră ischemică, locul și întinderea hemoragiilor.
• Angiografia cerebrală (angio RMN cerebral) – pune în evidență stenozele, ocluziile, anevrismele, malformațiile vasculare.
• Eco-Doppler vascular – evaluează fluxul sanguin în vasele cervicale și intracraniene.
• EKG – pentru diagnostic cardiac asociat.
• Ecocardiografie – pentru diagnosticul cardiac asociat.
• Analize de sânge – hemogramă, coagulare, glicemie, profil lipidic, markeri cardiaci etc.
• Puncție lombară – pentru excluderea hemoragiei subarahnoidiene.
• EEG – în caz de crize epileptice asociate.

Diagnosticul precoce și acuratețea identificării tipului de AVC sunt esențiale pentru instituirea tratamentului specific de revascularizare cât mai rapid posibil.

RMN cranian care arată hemoragie intracerebrală profundă (cerebel). – hemoragie de 30 de ore. (foto Bobjgalindo, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)

Diagnostic Diferential

Diagnosticul diferențial al accidentului vascular cerebral trebuie să aibă în vedere următoarele afecțiuni:

• Criza epileptică – poate mima slăbiciunea musculară de AVC, dar recuperează în câteva minute. Semne focale postcritice pot orienta diagnosticul.
• Migrena cu aură – poate produce tulburări vizuale, de vorbire, amorțeli tranzitorii asemănătoare AVC. Anamneza ajută diagnosticul.
• Tumora cerebrală – poate cauza simptome progresiv instalate, fără debut brusc ca în AVC. Imagistica cerebrală orientează diagnosticul.
• Abcesul cerebral – afecțiune infecțioasă cu instalare subacută/cronică, febră, alterarea stării de conștiență.
• Encefalita – de asemenea infecție cerebrală, cu simptome mai difuze și alterarea statutului mental.
• Hemoragia subarahnoidiană – cefalee intensă, brutal instalată, însoțită de greață/vomă, fotofobie. Puncția lombară diagnostichează.
• Hipoglicemia – produce confuzie, slăbiciune, refacerea rapidă după administrarea de glucoză.
• Intoxicația cu monoxid de carbon – cefalee, amețeală, tulburări cognitive, greață.
• Sincopele – pierdere tranzitorie a cunoștinței cu revenire spontană.

Anamneza minuțioasă, un examen neurologic complet și investigații imagistice adecvate sunt esențiale pentru un diagnostic corect de AVC și instituirea precoce a tratamentului.

Tratament AVC

Tratamentul accidentului vascular cerebral se axează pe:

1. Tratamentul de urgență în faza acută

– Restabilirea funcțiilor vitale, dacă este cazul.

– Administrarea de trombolitice intravenos pentru dizolvarea cheagurilor în caz de AVC ischemic, în primele 4,5 ore de la debut.

– Tratamentul complicațiilor acute – edem cerebral, crize epileptice, hipertensiune.

2. Prevenirea recurenței

– Tratament antiplachetar (aspirină, clopidogrel)

– Anticoagulante orale pentru prevenția formării de cheaguri.

– Controlul factorilor de risc – hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie.

– Intervenții endovasculare sau chirurgicale în anumite cazuri.

3. Recuperarea neurologică

– Kinetoterapie pentru recâștigarea mersului și coordonării.

– Logopedie pentru tulburările de vorbire.

– Consiliere psihologică.

– Reintegrare socială și profesională.

Tratamentul multidisciplinar implicând neurologi, cardiologi, medicină fizică și recuperare, psihologi, asistenți sociali crește șansele de recuperare completă după AVC.

Preventie

Prevenția accidentului vascular cerebral se poate realiza la mai multe niveluri:

Prevenție primară – înainte de apariția bolii:

1. Controlul factorilor de risc modificabili – hipertensiune, diabet zaharat, hipercolesterolemie, fumat, obezitate, sedentarism.

2. Adoptarea unui stil de viață sănătos – alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, evitarea fumatului și alcoolului.

3. Respectarea indicațiilor terapeutice în afecțiunile asociate cu risc crescut de AVC.

4. Screening-ul pentru identificarea pacienților asimptomatici cu risc înalt de AVC.

Prevenție secundară – după un prim episod de AVC:

1. Respectarea indicațiilor de tratament medicamentos pentru prevenția unui nou AVC.

2. Monitorizarea atentă și corectarea factorilor de risc.

3. Reevaluări medicale periodice.

4. Identificarea și tratarea afecțiunilor care au precipitat primul AVC.

Prevenție terțiară – după instalarea sechelelor:

1. Recuperare medicală complexă pentru limitarea handicapului.

2. Consiliere psihologică și suport social adecvat.

3. Reintegrare socio-profesională.

Prevenția în toate etapele crește semnificativ calitatea vieții după un accident vascular cerebral.

Cand sa vedeti un medic

Solicitați asistență medicală de urgență dacă observați orice semne sau simptome ale unui accident vascular cerebral, chiar dacă acestea par să apară și să dispară sau să dispară complet.

Pentru a recunoaște rapid semnele unui posibil accident vascular cerebral, rețineți acronimul F.A.S.T.

FORMULA FAST

Gândiți-vă la „FAȚA-BRAȚ-VORBĂ-TIMP” și faceți următoarele:

• Fața (FACE). Rugați persoana să zâmbească sau să încrunte sprâncenele. O parte a feței atârnă?
• Brațul (ARM). Rugați persoana să ridice ambele brațe cu palmele în sus. Un braț coboară în jos sau nu poate fi ridicat?
• Vorbirea (SPEECH). Rugați persoana să repete o propoziție simplă. Vorbirea este șovăielnică, neclară sau deformată?
• Timpul (TIME). Dacă observați oricare dintre aceste semne, sunați imediat la 112 pentru asistență medicală de urgență.

Nu așteptați să vedeți dacă simptomele se opresc. Fiecare minut contează.

Cu cât accidentul vascular rămâne netratat mai mult timp, cu atât crește riscul de afectare cerebrală și dizabilitate.

Dacă sunteți cu o persoană despre care bănuiți că are un accident vascular cerebral, supravegheați-o cu atenție în timp ce așteptați ambulanța.