Simptome

Principalele simptome includ:

• Pierderea memoriei – incapacitatea de a accesa amintiri anterioare sau de a forma noi amintiri. Poate varia de la uitarea unor detalii până la amnezie totală.
• Dificultăți în reamintirea faptelor și evenimentelor – de exemplu, pacientul nu își amintește unde a fost în weekend sau ce cadouri a primit de ziua lui.
• Dezorientare spațio-temporală – nu recunoaște locuri cunoscute sau este confuz în privința datei și orei.
• Incapacitatea de a învăța informații noi – de exemplu, uită imediat numele cuiva prezentat recent.
• Uitarea detaliilor autobiografice majore – data nașterii, adresa, numele rudelor.
• Confuzie și dezorientare – în formele severe, pacientul apare dezorientat și confuz.
• Tulburări cognitive asociate – deficite de atenție, concentrare, limbaj, raționament.
• Tulburări emoționale – anxietate, frustrare, iritabilitate ca rezultat al pierderii memoriei.
• Comportament repetitiv – tendința de a relua aceleași întrebări sau acțiuni.

Simptomele variază în funcție de tipul, severitatea și localizarea leziunilor cerebrale care cauzează amnezia. Evaluarea completă a simptomatologiei este esențială pentru diagnostic.

 

 

Amnezia Cauze

Amnezia poate fi provocată de multiple afecțiuni și condiții medicale:

Categorie	Cauze specifice
Traumatisme	– Contuzii cerebrale – Hemoragii – Leziuni axonale difuze
Accidente vasculare	– Ischemie cerebrală – Hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană
Tumori cerebrale	– Primare sau metastatice; Comprimarea zonelor critice pentru memorie
Encefalopatii	– Hepatică, renală, metabolică, toxică, infecțioasă
Demențe neurodegenerative	– Alzheimer, demență vasculară, demență cu corpi Lewy
Epilepsie	– Crizele pot produce amnezie post-critică
Tulburări disociative	– Amnezie disociativă – Tulburare disociativă de identitate
Abuz de substanțe	– Alcool, droguri, unele medicamente
Infecții cerebrale	– Meningită, encefalită, neurosifilis
Carențe Nutriționale	– Deficite de tiamină, vitamina B12, acid folic
Altele	– Migrenă – Apnee de somn – Narcolepsie – Anomalii congenitale

 

În funcție de localizarea și tipul leziunilor cerebrale, pot fi afectate diferite structuri esențiale pentru formarea și stocarea memoriei, cum ar fi hipocampul, amigdalele, cortexul. 

 

Complicații

Amnezia poate avea consecințe semnificative asupra stării emoționale și calității vieții:

• Depresie – pierderea memoriei este asociată cu un risc crescut de depresie reactive, apatie și retragere socială.
• Suferință psihologică – frustrare, îngrijorare, anxietate cauzate de incapacitatea de a-și aminti evenimente și detalii importante.
• Izolare socială – pacienții se pot retrage din interacțiunile sociale de teama expunerii deficiențelor de memorie.
• Tulburări de identitate – pierderea amintirilor autobiografice poate produce confuzie în privința sinelui.
• Dificultăți ocupaționale – afectează capacitatea de a profesa în diverse domenii.
• Probleme în relații – uitarea partenerului sau a evenimentelor din relație pot crea dificultăți.
• Scăderea independenței – amnezia limitează capacitățile de auto-îngrijire.
• Stres pentru aparținători – povara îngrijirii pacienților amnezici.
• Vulnerabilitate crescută – risc de abuz și exploatare datorită memoriei afectate.

Consilierea psihologică și suportul social sunt esențiale pentru prevenirea și gestionarea complicațiilor emoționale și sociale.

 

Diagnostic

Diagnosticarea implică următoarele:

• Istoric medical detaliat – pentru a identifica debutul simptomelor, progresia, factorii declanșatori.

• Examinare neurologică – pentru a detecta eventuale deficite motrice, senzoriale, de coordonare.

• Teste cognitive – pentru a evalua memoria pe termen scurt, memoria episodică, orientarea. Exemple: Testul ceasului, teste de memorare.

• Teste neuropsihologice – baterii complexe pentru a determina tipurile de memorie afectate și gravitatea deficiențelor.

• Imagistică cerebrală – CT, angio RMN cerebral, PET. Permit vizualizarea leziunilor sau atrofiei cerebrale.

• Analize de sânge – pentru a detecta cauze precum deficiențe vitaminice, infecții, boli metabolice.

• Electroencefalografie – pentru a evidenția modificari ale activității cerebrale.

• Excluderea altor afecțiuni – tumori, accidente vasculare, epilepsie.

• Evaluarea stării mentale – pentru depresie, anxietate, tulburări cognitive asociate.

Un diagnostic complet necesită o abordare multidisciplinară pentru a investiga toate cauzele posibile.

 

Tratament

Poate include:

• Terapie cognitivă – exerciții pentru îmbunătățirea memoriei, atenției, limbajului. Tehnici de memorare, asociere, vizualizare.
• Terapie ocupațională – activități structurate pentru a reînvăța sarcini zilnice și a-și reface deprinderile.
• Medicație – în amneziile degenerative (Alzheimer) se utilizează inhibitori de colinesterază (donepezil, rivastigmină).
• Suplimentare vitaminică – în caz de deficiențe de vitamine B.
• Ajutoare de memorie – agende, calendare, ceasuri, etichetare obiecte, liste de sarcini, înregistrări audio-video.
• Psihoterapie – pentru problemele emoționale asociate amneziei.
• Stimulare cerebrală – pentru activarea zonelor implicate în memorie.
• Strategii compensatorii – folosirea memoriei procedurale, implicarea comunității pentru suport.
• Tehnici de relaxare – pentru reducerea anxietății și stresului.

Tratamentul este orientat spre maximizarea funcțiilor cognitive disponibile și compensarea deficiențelor de memorie utilizând o abordare multimodală.

 

Prevenție

• Limitarea consumului de alcool la maxim 1-2 băuturi pe zi
• Renunțarea la fumat pentru a preveni declinul cognitiv
• Purtarea centurii de siguranță în mașină și a căștii pe bicicletă
• Menținerea interacțiunilor sociale frecvente
• Activități intelectuale stimulative – citit, jocuri mintale, cursuri educaționale
• 30-40 minute de activitate aerobică zilnică – mers, înot, dans
• Gestionarea factorilor de risc cardiovascular – tensiune, colesterol, glicemie
• Screening anual pentru depistarea precoce a deteriorării cognitive
• 8 ore de somn de calitate pe noapte.

 

Remedii acasă

• Mersul zilnic 30-60 minute
• Yoga, exerciții de echilibru și coordonare
• Dieta Mediterraneană cu fructe, legume, cereale integrale, pește
• Antrenarea memoriei cu jocuri precum șah, rebus, memorie
• Socializare activă – cluburi, voluntariat, activități comunitare
• Suplimentarea cu Omega-3, extract de Ginkgo Biloba, seminte de chimen
• Rutină regulată de odihnă și masă
• Tehnici de relaxare – meditație, muzicoterapie, art-terapie
• Organizarea spațiului pentru a facilita reamintirea.

Aceste măsuri multidimensionale pot reduce semnificativ riscul de boala la vârstnici.

 

 

Diferențe între tipuri

Amnezia retrogradă diferă de cea anterogradă prin:

• Retrogradă – afectează amintirile formate înaintea instalării amneziei

• Anterogradă – împiedică formarea de noi amintiri după instalarea amneziei

• Retrogradă – implică deteriorarea memoriei pe termen lung

• Anterogradă – afectează în principal memoria pe termen scurt

• Retrogradă – poate fi focală, izolată sau totală

• Anterogradă – de obicei totală privind amintirile recente.

 

Amnezia globală tranzitorie diferă de alte tipuri prin:

• Are un caracter subit, de scurtă durată (minute până la 24 ore)
• Nu produce leziuni sau deteriorare permanentă a memoriei
• Apare frecvent la vârstnici, cauzele rămân neclare
• Simptome similare, dar nu progresează ca în amneziile neurodegenerative.

 

Întrebări neelucidate

• Etiologia genetică a anumitor forme de boala
• Factorii de risc specifici care predispun la amnezia globală tranzitorie
• Eficacitatea tratamentelor experimentale în amneziile severe
• Posibilitatea recuperării memoriei pe termen lung
• Corelarea dintre regimul de viață și riscul de amnezie
• Dezvoltarea unor biomarkeri timpurii ai declinului cognitiv
• Crearea unor modele animale fidele pentru amnezia umană.

Cercetări viitoare ar putea elucida aceste aspecte pentru o mai bună înțelegere și abordare a amneziei.

 

Cazuri celebre de amnezie

1. Henry Molaison: Cunoscut și ca Pacientul H.M., a fost un bărbat care a suferit o intervenție chirurgicală la creier pentru a trata epilepsia și a rămas cu amnezie severă. Nu a mai putut forma noi amintiri, dar își amintea evenimente dinaintea operației.

2. Agatha Christie: Agatha Christie, celebra autoare de romane polițiste, a dispărut pentru 11 zile în 1926 și a fost găsită într-un hotel fără să-și amintească cine era sau ce i se întâmplase. Nu a vorbit niciodată despre incident, iar cauza amneziei ei rămâne necunoscută.

3. Ansel Bourne: Ansel Bourne a suferit de amnezie disociativă și și-a uitat complet identitatea. S-a mutat într-un nou oraș și și-a început o nouă viață, doar pentru ca două luni mai târziu să-și recapete memoria și să revină la vechea lui viață.

4. Clive Wearing: Clive Wearing este un muzician britanic care a suferit de encefalită virală, cauzându-i amnezie severă. Nu a putut forma noi amintiri și își amintea soția și câțiva alți oameni doar pentru câteva secunde.

5. Brad Pitt: Brad Pitt l-a jucat pe Leonard Shelby în filmul Memento, care suferea de amnezie anterogradă, incapacitatea de a crea noi amintiri în timp ce amintirile pe termen lung rămân intacte.

 

Este important de reținut că aceste cazuri sunt rare și exemple extreme, iar majoritatea cazurilor nu sunt la fel de severe.

Cauzele, simptomele și tratamentele amneziei pot varia. Diagnosticul amneziei depinde de cauza de bază a pierderii memoriei.

Orice persoană care experimentează pierderi inexplicabile de memorie, traumatisme craniene sau confuzie necesită imediat atenție medicală.

 

Referinte:

[1] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15202829/

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Category:People_with_amnesia

[3] https://www.livescience.com/60551-bizarre-amnesia-cases.html

[4] https://abc7.com/health/5-incredible-stories-of-people-with-memory-disorders/547654/

 

 

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.