Descrierea unui anevrism cerebral rupt. Intelegerea patologiei

Care sunt simptomele unui anevrism cerebral rupt?

Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă simptome până când nu devin foarte mari sau se rup. Anevrismele mici, neschimbate nu vor produce în general simptome.

Un anevrism mai mare, în continuă creștere, poate apăsa pe țesuturi și nervi provocând:

• durere deasupra și în spatele ochiului
• amorţeală
• slăbiciune
• paralizie pe o parte a feței
• pupilă dilatată în ochi
• schimbări de vedere sau vedere dublă.

Simptomele unui anevrism cerebral rupt

Atunci când un anevrism se rupe (pocneste), se simte întotdeauna o durere de cap bruscă și extrem de severă (de exemplu, cea mai gravă durere de cap din viața cuiva) și se poate dezvolta, de asemenea:

• viziune dubla
• greaţă
• vărsături
• senzatia de gat intepenit
• sensibilitate la lumină
• convulsii
• pierderea cunoștinței (acest lucru se poate întâmpla pe termen scurt sau poate fi prelungit)
• stop cardiac.

Hemoragii provocate de un anevrism

Uneori, un anevrism poate provoca scurgerea unei  cantitati mici de sânge în creier (numită sângerare santinelă). Durerile de cap de avertizare pot rezulta dintr-un anevrism care suferă o scurgere mică, cu zile sau săptămâni înainte de o ruptură semnificativă. Cu toate acestea, doar o minoritate a indivizilor are dureri de cap sentinelă înainte de ruptură.

Dacă aveți o durere de cap bruscă și severă, mai ales atunci când este combinată cu orice alte simptome, ar trebui să solicitați asistență medicală imediată.

Ce cauzează un anevrism cerebral?

Anevrismele cerebrale se formează atunci când pereții arterelor din creier devin subțiri și slabite. Anevrismele se formează de obicei în zonele de ramificatie ale arterelor, deoarece aceste secțiuni sunt cele mai slabe. Ocazional, anevrismele cerebrale pot fi prezente de la naștere, de obicei rezultând dintr-o anomalie a peretelui arterei.

Factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism

Uneori, anevrismele cerebrale sunt rezultatul unor factori de risc moșteniți, inclusiv:

• tulburări genetice ale țesutului conjunctiv care slăbesc pereții arterelor
• boală renală polichistică (în care se formează numeroase chisturi în rinichi)
• malformații arteriovenoase (încurcături de articole și vene din creier care perturbă fluxul sanguin. Unele AVM se dezvoltă sporadic sau pe cont propriu.)
• antecedente de anevrism la un membru al familiei de gradul I (copil, frate sau părinte).

Alți factori de risc se dezvoltă în timp și includ:

• hipertensiune arterială netratată
• fumatul de țigări
• abuzul de droguri, în special cocaină sau amfetamine, care cresc tensiunea arterială la niveluri periculoase. Abuzul intravenos de droguri este o cauză a anevrismelor micotice infecțioase.
• vârsta peste 40 de ani.

Factorii de risc mai puțin frecvenți includ:

• traumatism cranian
• tumoare pe creier
• infecție în peretele arterial (anevrism micotic).
• În plus, hipertensiunea arterială, fumatul de țigări, diabetul și colesterolul ridicat prezintă un risc de ateroscleroză (o boală a vaselor de sânge în care grăsimile se acumulează pe interiorul pereților arterelor), ceea ce poate crește riscul apariției unui anevrism fusiform.

Factori de risc pentru ruperea unui anevrism

Nu toate anevrismele se vor rupe. Caracteristicile anevrismului, cum ar fi dimensiunea, localizarea și creșterea în timpul evaluării ulterioare, pot afecta riscul ca un anevrism să se rupă. În plus, afecțiunile medicale pot influența ruperea anevrismului.

Factorii de risc includ:

• Fumat. Fumatul este legat atât de dezvoltarea, cât și de ruptura anevrismelor cerebrale. Fumatul poate provoca chiar mai multe anevrisme în creier.
• Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială deteriorează și slăbește arterele, făcându-le mai susceptibile de a se forma și de a se rupe.
• Mărimea. Cele mai mari anevrisme sunt cele mai susceptibile de a se rupe la o persoană care anterior nu prezentau simptome.
• Locație. Anevrismele situate pe arterele comunicante posterioare (o pereche de artere în partea din spate a creierului) și, eventual, pe cele din artera comunicantă anterioară (o singură arteră din partea din față a creierului) prezintă un risc mai mare de rupere decât cele din alte locații în creier.
• Creştere. Anevrismele care cresc, chiar dacă sunt mici, prezintă un risc crescut de rupere.
• Istoric de familie. Un istoric familial de ruptură de anevrism sugerează un risc mai mare de ruptură pentru anevrisme detectate la membrii familiei.

Cum sunt diagnosticate anevrismele cerebrale?

Majoritatea anevrismelor cerebrale trec neobservate până când se rup sau sunt detectate în timpul testelor imagistice medicale pentru o altă afecțiune.

Dacă ați suferit o durere de cap severă sau aveți orice alte simptome legate de o anevrismă ruptă, medicul dumneavoastră va comanda teste pentru a determina dacă sângele s-a scurs în spațiul dintre osul craniului și creier.

Sunt disponibile mai multe teste pentru diagnosticarea anevrismelor cerebrale și determinarea celui mai bun tratament. Acestea includ:

• Tomografie computerizată (CT). Această scanare rapidă și nedureroasă este adesea primul test pe care un medic îl va comanda pentru a determina dacă sângele s-a scurs în creier.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Un RMN utilizează unde radio generate de computer și un câmp magnetic pentru a crea imagini detaliate în două și trei dimensiuni ale creierului și poate determina dacă au existat sângerări în creier. Angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) produce imagini detaliate ale arterelor cerebrale și poate arăta dimensiunea, locația și forma unui anevrism.
• Angiografie cerebrală. Această tehnică imagistică poate găsi blocaje în arterele din creier sau gât. De asemenea, poate identifica punctele slabe ale unei artere, cum ar fi un anevrism. Testul este utilizat pentru a determina cauza sângerării în creier și locația exactă, dimensiunea și forma unui anevrism.
• Analiza lichidului cefalorahidian (LCR). Acest test măsoară substanțele chimice din fluidul care amortizează și protejează creierul și măduva spinării (lichidul cefalorahidian).