Un anevrism cerebral (cunoscut și sub numele de anevrism al creierului) este o zona slabă sau subțire a unei artere din creier, care se balonează sau se umflă umplandu-se cu sânge. Anevrismul bombat poate pune presiune pe nervi sau țesutul cerebral din jurul sau. De asemenea, poate exploda sau se poate rupe, inunand cu sânge țesutul din jur ( fenomen numit hemoragie cerebrala). Un anevrism cerebral rupt poate provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi accident vascular cerebral hemoragic, leziuni ale creierului, comă și chiar moarte.
Unele anevrisme cerebrale, în special cele foarte mici, nu sângerează si nu provoacă alte probleme. Aceste tipuri de anevrisme sunt de obicei detectate în timpul testelor imagistice pentru alte afecțiuni medicale. Anevrismele cerebrale pot apărea oriunde în creier, dar cele mai multe se formează în arterele mari care se gasesc de-a lungul bazei craniului.
Anevrismele cerebrale pot apărea la oricine și la orice vârstă. Acestea sunt cele mai frecvente la adulții cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani și sunt mai frecvente la femei decât la bărbați. Persoanele cu anumite tulburări moștenite prezintă, de asemenea, un risc mai mare.
Toate anevrismele cerebrale au potențialul de a se rupe și de a provoca sângerări în creier sau în zona înconjurătoare. Se știe mult mai puțin despre câte persoane au anevrisme cerebrale, deoarece nu provoacă întotdeauna simptome evidente si nici nu există statistici dovedite.

investigatie cerebrala Anevrism
Care sunt simptomele unui anevrism cerebral rupt?
Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă simptome până când nu devin foarte mari sau se rup. Anevrismele mici, neschimbate nu vor produce în general simptome.
Un anevrism mai mare, în continuă creștere, poate apăsa pe țesuturi și nervi provocând:
- durere deasupra și în spatele ochiului
- amorţeală
- slăbiciune
- paralizie pe o parte a feței
- pupilă dilatată în ochi
- schimbări de vedere sau vedere dublă.
Simptomele unui anevrism cerebral rupt
Atunci când un anevrism se rupe (pocneste), se simte întotdeauna o durere de cap bruscă și extrem de severă (de exemplu, cea mai gravă durere de cap din viața cuiva) și se poate dezvolta, de asemenea:
- viziune dubla
- greaţă
- vărsături
- senzatia de gat intepenit
- sensibilitate la lumină
- convulsii
- pierderea cunoștinței (acest lucru se poate întâmpla pe termen scurt sau poate fi prelungit)
- stop cardiac.
Hemoragii provocate de un anevrism
Uneori, un anevrism poate provoca scurgerea unei cantitati mici de sânge în creier (numită sângerare santinelă). Durerile de cap de avertizare pot rezulta dintr-un anevrism care suferă o scurgere mică, cu zile sau săptămâni înainte de o ruptură semnificativă. Cu toate acestea, doar o minoritate a indivizilor are dureri de cap sentinelă înainte de ruptură.
Dacă aveți o durere de cap bruscă și severă, mai ales atunci când este combinată cu orice alte simptome, ar trebui să solicitați asistență medicală imediată.
Ce cauzează un anevrism cerebral?
Anevrismele cerebrale se formează atunci când pereții arterelor din creier devin subțiri și slabite. Anevrismele se formează de obicei în zonele de ramificatie ale arterelor, deoarece aceste secțiuni sunt cele mai slabe. Ocazional, anevrismele cerebrale pot fi prezente de la naștere, de obicei rezultând dintr-o anomalie a peretelui arterei.
Factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism
Uneori, anevrismele cerebrale sunt rezultatul unor factori de risc moșteniți, inclusiv:
- tulburări genetice ale țesutului conjunctiv care slăbesc pereții arterelor
- boală renală polichistică (în care se formează numeroase chisturi în rinichi)
- malformații arteriovenoase (încurcături de articole și vene din creier care perturbă fluxul sanguin. Unele AVM se dezvoltă sporadic sau pe cont propriu.)
- antecedente de anevrism la un membru al familiei de gradul I (copil, frate sau părinte).
Alți factori de risc se dezvoltă în timp și includ:
- hipertensiune arterială netratată
- fumatul de țigări
- abuzul de droguri, în special cocaină sau amfetamine, care cresc tensiunea arterială la niveluri periculoase. Abuzul intravenos de droguri este o cauză a anevrismelor micotice infecțioase.
- vârsta peste 40 de ani.
Factorii de risc mai puțin frecvenți includ:
- traumatism cranian
- tumoare pe creier
- infecție în peretele arterial (anevrism micotic).
- În plus, hipertensiunea arterială, fumatul de țigări, diabetul și colesterolul ridicat prezintă un risc de ateroscleroză (o boală a vaselor de sânge în care grăsimile se acumulează pe interiorul pereților arterelor), ceea ce poate crește riscul apariției unui anevrism fusiform.
Factori de risc pentru ruperea unui anevrism
Nu toate anevrismele se vor rupe. Caracteristicile anevrismului, cum ar fi dimensiunea, localizarea și creșterea în timpul evaluării ulterioare, pot afecta riscul ca un anevrism să se rupă. În plus, afecțiunile medicale pot influența ruperea anevrismului.
Factorii de risc includ:
- Fumat. Fumatul este legat atât de dezvoltarea, cât și de ruptura anevrismelor cerebrale. Fumatul poate provoca chiar mai multe anevrisme în creier.
- Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială deteriorează și slăbește arterele, făcându-le mai susceptibile de a se forma și de a se rupe.
- Mărimea. Cele mai mari anevrisme sunt cele mai susceptibile de a se rupe la o persoană care anterior nu prezentau simptome.
- Locație. Anevrismele situate pe arterele comunicante posterioare (o pereche de artere în partea din spate a creierului) și, eventual, pe cele din artera comunicantă anterioară (o singură arteră din partea din față a creierului) prezintă un risc mai mare de rupere decât cele din alte locații în creier.
- Creştere. Anevrismele care cresc, chiar dacă sunt mici, prezintă un risc crescut de rupere.
- Istoric de familie. Un istoric familial de ruptură de anevrism sugerează un risc mai mare de ruptură pentru anevrisme detectate la membrii familiei.
Cum sunt diagnosticate anevrismele cerebrale?
Majoritatea anevrismelor cerebrale trec neobservate până când se rup sau sunt detectate în timpul testelor imagistice medicale pentru o altă afecțiune.
Dacă ați suferit o durere de cap severă sau aveți orice alte simptome legate de o anevrismă ruptă, medicul dumneavoastră va comanda teste pentru a determina dacă sângele s-a scurs în spațiul dintre osul craniului și creier.
Sunt disponibile mai multe teste pentru diagnosticarea anevrismelor cerebrale și determinarea celui mai bun tratament. Acestea includ:
- Tomografie computerizată (CT). Această scanare rapidă și nedureroasă este adesea primul test pe care un medic îl va comanda pentru a determina dacă sângele s-a scurs în creier.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Un RMN utilizează unde radio generate de computer și un câmp magnetic pentru a crea imagini detaliate în două și trei dimensiuni ale creierului și poate determina dacă au existat sângerări în creier. Angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) produce imagini detaliate ale arterelor cerebrale și poate arăta dimensiunea, locația și forma unui anevrism.
- Angiografie cerebrală. Această tehnică imagistică poate găsi blocaje în arterele din creier sau gât. De asemenea, poate identifica punctele slabe ale unei artere, cum ar fi un anevrism. Testul este utilizat pentru a determina cauza sângerării în creier și locația exactă, dimensiunea și forma unui anevrism.
- Analiza lichidului cefalorahidian (LCR). Acest test măsoară substanțele chimice din fluidul care amortizează și protejează creierul și măduva spinării (lichidul cefalorahidian).

Anevrism cerebral rupt
Care sunt complicațiile unui anevrism cerebral rupt?
Anevrismele se pot rupe și sângera în spațiul dintre craniu și creier (hemoragie subarahnoidă) și uneori în țesutul cerebral (hemoragie intracerebrală). Acestea sunt forme de accident vascular cerebral numit accident vascular cerebral hemoragic. Sângerarea în creier poate provoca un spectru larg de simptome, de la o durere ușoară de cap la afectarea permanentă a creierului sau chiar moartea.
După ruperea anevrismului, aceasta poate provoca complicații grave, cum ar fi:
- Resangerare. Odată ce s-a rupt, un anevrism se poate rupe din nou înainte de a fi tratat, ducând la sângerări suplimentare în creier și provocând mai multe leziuni sau moarte.
- Modificarea nivelului de sodiu. Sângerarea din creier poate perturba echilibrul de sodiu din aportul de sânge și poate provoca umflarea celulelor creierului. Acest lucru poate duce la leziuni permanente ale creierului.
- Hidrocefalie. Hemoragia subarahnoidiană poate provoca hidrocefalie. Hidrocefalia este o acumulare de prea mult lichid cefalorahidian în creier, care provoacă presiune ce poate duce la leziuni cerebrale permanente sau la moarte. Hidrocefalia apare frecvent după hemoragia subarahnoidiană, deoarece sângele blochează fluxul normal de lichid cefalorahidian. Dacă nu este tratată, presiunea crescută în interiorul capului poate provoca comă sau moarte.
- Vasospasm. Acest lucru apare frecvent după hemoragia subarahnoidiană, când sângerarea determină contractia arterelor din creier și limitarea fluxului de sânge la zonele vitale ale acestuia. Acest lucru poate provoca accidente vasculare cerebrale din lipsa unui flux sanguin adecvat către anumite părți ale creierului.
- Convulsii. Sângerarea anevrismului poate provoca convulsii , fie în momentul sângerării, fie imediat dupa. În timp ce majoritatea convulsiilor sunt evidente, uneori pot fi văzute doar prin teste sofisticate ale creierului. Convulsiile netratate sau cele care nu răspund la tratament pot provoca leziuni ale creierului.
Cum sunt tratate anevrismele cerebrale?
Nu toate anevrismele cerebrale necesită tratament. Unele anevrisme neîntrerupte, foarte mici, care nu sunt asociate cu niciun factor care sugerează un risc mai mare de rupere, pot fi lăsate în siguranță și monitorizate prin RMN sau CT pentru a detecta orice creștere. Este important să tratați agresiv orice problemă medicală coexistentă și factori de risc.
Tratamentele pentru anevrisme cerebrale neîntrerupte care nu au prezentat simptome prezintă unele complicații potențial grave și ar trebui să fie cântărite cu atenție în raport cu riscul de ruptură prevăzut.
Interventie chirurgicala
Există câteva opțiuni chirurgicale disponibile pentru tratarea anevrismelor cerebrale. Aceste proceduri prezintă un anumit risc, cum ar fi posibile deteriorări ale altor vase de sânge, potențialul de reapariție a anevrismului și de sângerare (un risc de accident vascular cerebral).
Decupare microvasculară.
Această procedură implică întreruperea fluxului de sânge către anevrism și necesită o intervenție chirurgicală pe creier deschis. Un medic va localiza vasele de sânge care alimentează anevrismul și va plasa o clemă mică, metalică, asemănătoare cu agrafa pe gâtul anevrismului, pentru a opri alimentarea cu sânge. Decuparea sa dovedit a fi extrem de eficientă, în funcție de locația, dimensiunea și forma anevrismului. În general, anevrismele care sunt complet tăiate nu se repetă.
Care este prognosticul?
Un anevrism neîntrerupt poate trece neobservat de-a lungul vieții unei persoane și nu poate provoca simptome.
După izbucnirea unui anevrism, prognosticul persoanei depinde în mare măsură de:
- vârsta și starea generală de sănătate
- condiții neurologice preexistente
- localizarea anevrismului
- gradul de sângerare (și de sângerare)
- timpul dintre ruptură și asistență medicală
- tratarea cu succes sau nu al anevrismului.
Aproximativ 25% dintre indivizii a căror anevrism cerebral s-a rupt nu supraviețuiesc în primele 24 de ore; alti 25% mor din cauza complicațiilor în decurs de 6 luni. Persoanele care suferă hemoragii subarahnoidiene pot avea leziuni neurologice permanente. Alte persoane se recuperează cu dizabilități mici sau deloc. Diagnosticarea și tratarea unui anevrism cerebral cât mai curând posibil vor contribui la creșterea șanselor de recuperare completă.
Recuperarea după tratament sau ruptură poate dura săptămâni până la luni.