Descopera tarifele RMN pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi pret RMN 1.5 Tesla / 3 Tesla

Daca ai nevoie de o programare RMN, o poți face usor la noi pe site sau prin telefon !

0219967

RMN cu Substanță de Contrast

RMN Mamar ( Sân )

Ce este RMN ?

 

Anevrism Cerebral Rupt Simptome

Simptomatologia hemoragiilor intracraniene de cauză anevrismală este variabilă în funcție de localizare și volum, putând include de la cefalee ușoară până la afectare neurologică gravă cu risc vital, tulburări de conștiență și comă, ce pot avea sechele neurologice permanente sau pot evolua până la deces.

• Durere de cap intensă, bruscă, de obicei localizată în spatele ochilor sau în regiunea temporală. Este descrisă adesea ca fiind cea mai severă durere de cap resimțită vreodată.

• Grețuri și vărsături, mai ales în caz de hemoragie subarahnoidiană.

• Tulburări de vedere – vedere încețoșată, dureri oculare, fotofobie.

• Sensibilitate la lumina și sunet.

• Somnolență, letargie, iritabilitate.

• Convulsii.

• Deficite neurologice focale (slăbiciune musculară, paralizie, afazie, pierderea vederii).

• Pierderea stării de conștiență sau comă în caz de hemoragie masivă.

• Simptome de compressione ale structurilor învecinate creierului.

• Simptome nespecifice ca amețeli, confuzie, modificări de personalitate.

Unele anevrisme mici pot să nu producă simptome până în momentul rupturii.

Hemoragia subarahnoidiană este cel mai frecvent simptom de prezentare.

Diagnosticul precoce este esențial pentru managementul optim al anevrismelor cerebrale.

 

Anevrismele cerebrale pot produce simptome specifice în funcție de localizarea lor:

• Anevrismele arterei comunicante anterioare se pot manifesta cu cefalee frontală sau retro-orbitală intensă, grețuri/vărsături, edem papilar, paralizie a nervilor cranieni III, IV, VI ducând la diplopie și ptoză palpebrală.

• Anevrismele arterei cerebrale medii produc deficite motorii controlaterale (hemipareză, hemiplegie), tulburări de limbaj, tulburări vizuale homolaterale datorită compressiei tractului optic.

• Anevrismele arterei bazilare pot cauza simptome bulbare (disfagie, disartrie), tulburări de echilibru, amețeli, diplopie, sindrom cerebelos.

• Anevrismele arterei comunicante posterioare se asociază cu cefalee occipitală, sindrom senzitiv medular, deficite vizuale bitemporale prin compresia chiasmei optice.

• Anevrismele arterei carotide interne produc semne neurologice focale controlaterale (pareze, tulburări vizuale monoculare).

Recunoașterea tabloului clinic specific legat de localizarea anevrismului poate orienta investigațiile imagistice și contribuie la diagnosticarea rapidă, esențială în caz de ruptură acută.

 

Hemoragii provocate de un anevrism

Hemoragiile provocate de ruptura unui anevrism cerebral pot fi de mai multe tipuri:

• Hemoragie subarahnoidiană (HSA) – sângele se scurge în spațiul subarahnoidian, situat între creier și membranele ce îl înconjoară (arahnoida și pia mater). Este cea mai frecventă complicație a anevrismelor cerebrale rupte.

• Hemoragie intracerebrală (HIC) – sângele se acumulează în interiorul creierului, cauzând leziuni directe ale țesutului cerebral. Apare în cazul anevrismelor profunde sau al rupturii în ventricular.

• Hemoragie intraventriculară – sângele pătrunde în ventriculii cerebrali, blocând circulația lichidului cefalorahidian. Crește riscul de hidrocefalie.

• Hematom subdural – acumulare de sânge între creier și dura mater. Apare frecvent după o hemoragie subarahnoidiană.

Complicațiile hemoragiilor includ vasospasm cerebral, hidrocefalie, edem cerebral, crize epileptice, inflamație meningeală.

Pot cauza leziuni cerebrale permanente sau deces.

Tratamentul medical urgent și neurochirurgical în primele ore este decisiv pentru evoluția pacientului.

Pentru evaluarea gravității clinice a pacienților cu hemoragie subarahnoidiană anevrismală se folosesc scale standardizate, precum:

• Scala Hunt-Hess – cea mai utilizată, clasifică hemoragia subarahnoidiană în 5 grade de severitate în funcție de simptomele neurologice și nivelul de conștiență.

• Scala World Federation of Neurological Surgeons (WFNS) – împarte hemoragiile subarahnoidiene în 5 grade, luând în considerare scorul Glasgow și prezența deficitelor neurologice focale.

• Scala Fisher – clasifică hemoragia pe baza aspectului tomografiei computerizate, în 4 grade.

• Scala de vasospasm – cuantifică severitatea vasospasmului arterial după hemoragie pe baza aspectelor angiografice.

Aceste scale oferă informații prognostice, permit stratificarea riscurilor și ghidează managementul terapeutic. Stabilirea gradului de severitate conform scalelor validate este obligatorie în abordarea pacienților cu hemoragie subarahnoidiană.

 

 

Ce cauze poate avea un anevrism cerebral ?

Principalele cauze care pot duce la formarea unui anevrism cerebral sunt:

• Anomalii congenitale ale vaselor sangvine – defecte în dezvoltarea peretelui arterial care determină un segment fragilizat ce se dilată formând anevrismul.

• Hipertensiunea arterială – crește presiunea în pereții arteriali, slăbindu-i în timp. Este cel mai frecvent factor de risc.

• Ateroscleroza – depuneri de colesterol și calciu pe artere care le inflamează și le slăbesc peretele.

• Infecții – bacteria responsabilă de meningită (Neisseria meningitidis) poate determina formarea de anevrisme cerebrale.

• Traumatisme cranio-cerebrale – pot slăbi peretele arterial.

• Fumatul – iritarea cronică a endoteliului vascular.

• Consumul excesiv de alcool – crește tensiunea arterială și slăbește pereții vaselor de sânge.

• Droguri cum ar fi cocaina – cresc riscul de hemoragii intracraniene.

• Factori genetici – anumite sindroame genetice sunt asociate cu anomalii vasculare ce favorizează apariția anevrismelor.

• Sexul feminin – femeile prezintă un risc ușor crescut, probabil din cauza influențelor hormonale.

Identificarea și tratarea factorilor de risc este importantă pentru prevenția formării anevrismelor cerebrale.

 

Factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism

Principali factori de risc pentru apariția anevrismelor cerebrale:

• Vârsta – cele mai multe anevrisme apar între 30 și 60 de ani.

• Sexul – femeile prezintă un risc ușor crescut comparativ cu bărbații.

• Hipertensiunea arterială – cel mai important factor de risc modificabil.

• Fumatul – crește semnificativ riscul la fumătorii activi.

• Consumul excesiv de alcool – irită și slăbește pereții vaselor de sânge.

• Droguri cum ar fi cocaina și amfetaminele.

• Ateroscleroza – depuneri de colesterol pe vasele sangvine.

• Boli genetice ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos și sindromul Marfan.

• Istoric familial de anevrism cerebral sau hemoragie subarahnoidiană.

• Traumatisme craniene anterioare.

• Origine afro-americană sau hispanică.

• Polichistoza renală și alte boli cu malformații vasculare multiple.

• Anomalii congenitale ale inimii asociate cu defecte de perete arterial.

 

Principali factori de risc pentru ruptura unui anevrism cerebral existent:

• Dimensiunea anevrismului – riscul de ruptură crește odată cu mărirea în diametru a anevrismului.

• Localizare – anevrismele din artera comunicantă posterioară și bifurcația arterei carotide sunt cele mai susceptibile la ruptură.

• Forma anevrismului – anevrismele sacciforme se rup mai frecvent decât cele fusiforme.

• Raportul mărime-gât – anevrismele cu gât îngust au un risc crescut.

• Vârsta – cele la persoane sub 50 de ani prezintă un risc mai mare.

• Hipertensiunea arterială necontrolată.

• Fumatul – crește riscul de ruptură de 2-3 ori.

• Consumul excesiv de alcool.

• Antecedente de ruptură a altui anevrism cerebral.

• Cocaina și alte stimulente.

• Efort fizic intens.

• Sarcina și nașterea – riscul este mai mare în trimestrul 3 de sarcină.

• Boli genetice ale țesutului conjunctiv.

Identificarea pacienților cu anevrisme cerebrale și controlul riguros al factorilor de risc modificabili este decisiv pentru a preveni o potențială ruptură.

 

Diagnostic anevrisme cerebrale

Diagnosticul anevrismelor cerebrale se bazează pe următoarele investigații:

• Tomografie computerizată cerebrală (CT) – poate detecta hemoragiile subarahnoidiene sau intracerebrale produse de o ruptură de anevrism.

• Angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) – oferă imagini detaliate ale vaselor cerebrale și ale anevrismelor.

• Angiografia cerebrală (cateterism) – considerată standardul de aur, injectează substanță de contrast în vasele craniene pentru a evidenția morfologia și localizarea anevrismelor.

• Eco-Doppler transcranian – detectează anevrismele accesibile examinării Doppler.

• Puncție lombară – în caz de hemoragie subarahnoidiană, lichidul cefalorahidian recoltat va conține sânge.

• Electroencefalografia și potențialele evocate – pot evidenția leziuni ale creierului.

• Examenul fundului de ochi – hemoragiile retiniene sustin diagnosticul de hemoragie subarahnoidiană.

Investigațiile imagistice moderne permit depistarea majorității anevrismelor inainte de ruptură.

Un diagnostic rapid este esențial în caz de hemoragie, pentru a limita complicațiile și a salva viața pacientului.