Claudicatie Intermitenta

 

Ce este claudicatia?

Claudicația intermitentă reprezintă o afecțiune caracterizată prin durerea sau disconfortul resimțit în picioare, coapse sau fese în timpul mersului, cauzat de o circulație sanguină deficitară la nivelul membrelor inferioare.

Este de obicei un simptom al bolii arteriale periferice (BAP), o boală vasculară în care arterele care furnizează sânge către extremități devin îngustate sau obstruate.

Populație	Prevalență	Sursa
Bărbați de vârstă mijlocie	27,0/1.000 (2,7%)	1
Femei (populație generală)	1,2%	3
Bărbați (populație generală)	1,1%	3
Bărbați peste 60 ani	5%	4
Femei peste 60 ani	2,5%	4
Pacienți cu boală arterială periferică	10-35%	5
Este important de reținut că prevalența claudicației intermitente crește semnificativ odată cu vârsta.

 

 

Claudicatie intermitenta clasificare

Clasificarea Fontaine este un sistem folosit pentru a clasifica boala arterială periferică (BAP) pe baza simptomelor clinice. A fost introdusă de Dr. René Fontaine în 1954.

Clasificarea Fontaine are urmatoarele stadii [2][3]:

• Stadiul I: Asimptomatic

• Stadiul II: Simptomatic cu claudicație ușoară

  • Stadiul IIa: Claudicație intermitentă după mai mult de 200 de metri de mers fără durere

  • Stadiul IIb: Claudicație intermitentă după mai puțin de 200 de metri de mers

• Stadiul III: Durere de repaus

• Stadiul IV: Ulcerații ischemice sau gangrenă (care poate fi uscată sau umedă).

Clasificarea Fontaine se bazează exclusiv pe simptomele clinice și nu ia în considerare severitatea bolii sau gradul de ocluzie arterială.

Un alt sistem de clasificare folosit pentru a evalua BAP este clasificarea Rutherford, care asociază simptomele clinice cu gradul de ischemie și pierdere tisulară [6].

Referințe:

[1] https://radiopaedia.org/articles/peripheral-arterial-disease?lang=us

[2] https://www.wikidoc.org/index.php/Peripheral_arterial_disease_classification

[3] https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-16/Clinical-presentation-of-lower-extremity-arterial-disease-LEAD

[4] https://www.revespcardiol.org/en-peripheral-artery-disease-pathophysiology-diagnosis-articulo-13114115

[5] https://effectivehealthcare.ahrq.gov/products/peripheral-artery-disease-treatment/research-protocol

[6] https://medicalcriteria.com/web/vasfon/

 

Clasificarea Rutherford este un sistem folosit pentru a evalua severitatea bolii arteriale periferice (BAP) pe baza simptomelor clinice și a constatărilor obiective.

Iată stadiile clasificării Rutherford pentru ischemia cronică a membrelor [1][2]:

• Stadiul 0: Asimptomatic

• Stadiul 1: Claudicație ușoară

• Stadiul 2: Claudicație moderată

• Stadiul 3: Claudicație severă

• Stadiul 4: Durere de repaus ischemică

• Stadiul 5: Pierdere tisulară minoră

• Stadiul 6: Pierdere tisulară majoră.

Clasificarea Rutherford pentru ischemia acută a membrelor este diferită și împarte o extremitate în categoriile viabilă, amenințată sau ireversibil afectată [4].

Clasificarea Rutherford este mai detaliată decât clasificarea Fontaine și asociază simptomele clinice cu rezultate obiective, cum ar fi indexul gleznă-braț (ABI), înregistrări ale volumului pulsului și ecografie vasculară Doppler [2][3].

Clasificarea Fontaine se bazează exclusiv pe simptome clinice, fără alte teste diagnostice, și este de obicei folosită pentru cercetare clinică mai degrabă decât pentru îngrijirea pacienților [2][3].

Referințe:

[1] https://angiologist.com/rutherford-classification/

[2] https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-16/Clinical-presentation-of-lower-extremity-arterial-disease-LEAD

[3] https://effectivehealthcare.ahrq.gov/products/peripheral-artery-disease-treatment/research-protocol

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553864/table/ch20.Tab3/

[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4232437/

[6] https://www.uptodate.com/contents/classification-of-acute-and-chronic-lower-extremity-ischemia

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Prețuri

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau la telefon !

0219967

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Daca ai nevoie de o programare Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Programare

Consult Cardiologie

Ecografie Cardiacă

Holter EKG / TA

 

Simptome in claudicatie intermitenta

Principalele simptome ale claudicației sunt:

• Durere, crampe, amorțeală, furnicături sau slăbiciune în picioare, coapse, fese sau pantofi, care apar în timpul mersului și care dispar odată cu oprirea efortului

• Claudicația intermitentă – durere care apare la un anumit nivel constant de efort (de exemplu, după ce pacientul a mers o anumită distanță)

• Durere care începe gradual și care crește treptat pe măsură ce persoana continuă să meargă

• Sensibilitate la atingere în zona afectată

• Absența pulsului sau pulsuri slabe la nivelul extremităților

• Picior, deget de la picior sau gambă rece

• Modificări de culoare ale pielii, paloare sau culoare albăstruie

• Ulcerații la nivelul extremităților inferioare care se vindecă lent

• Atrofie musculară la nivelul membrelor inferioare

Apariția acestor simptome la efort, în special la nivelul membrelor inferioare, necesită evaluare medicală pentru a diagnostica și trata boala arterială periferică.

 

Cauze claudicatie:

Principalele cauze ale claudicației intermitente sunt:

• Ateroscleroza – îngustarea sau blocarea arterelor cauzată de acumularea de plăci de colesterol pe pereții vaselor de sânge. Este cea mai frecventă cauză.

• Boala arterială periferică – conditie care afectează arterele din picioare. Cauzează îngustarea vaselor de sânge.

• Diabet zaharat – crește riscul de ateroscleroză. Glucoza în exces poate deteriora pereții arterelor.

• Fumatul – fumatul accelerează ateroscleroza și îngustează vasele de sânge.

• Hipertensiunea – tensiunea arterială crescută forțează inima să pompeze mai intens, deteriorând pereții arterelor.

• Hiperlipidemia – niveluri crescute de colesterol și trigliceride favorizează apariția plăcilor de aterom.

• Vârsta înaintată – arterele devin mai rigide și se îngustează odată cu înaintarea în vârstă.

• Traume – leziuni sau traume la nivelul vaselor de sânge pot duce la îngustarea acestora.

• Stenoza spinală – compresia rădăcinilor nervoase lombare cauzată de îngustarea canalului spinal.

 

Factori de risc

Factorii potențiali de risc pentru boala arterelor periferice și claudicație includ:

• Vârsta peste 50 de ani

• Sexul masculin

• Fumatul

• Diabet zaharat

• Hipertensiune arterială

• Hiperlipidemie (niveluri crescute de colesterol LDL și trigliceride)

• Obezitatea

• Sedentarismul

• Istoric familial de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral

• Boli vasculare preexistente (ateroscleroză, boală arterială periferică)

• Insuficiență renală cronică

• Nivel scăzut al colesterolului HDL („bun”)

• Stres oxidativ crescut

• Homocisteinemie (niveluri crescute de homocisteină în sânge)

• Deficiențe nutriționale (vitamine B6, B12, acid folic)

• Alcoolism cronic

• Unele afecțiuni vasculitice (lupus, arterită)

Gestionarea acestor factori de risc este esențială pentru prevenirea claudicației și a complicațiilor vasculare.

Prevenția claudicatiei intermitente

Cel mai bun mod de a preveni claudicatia este mentinerea unui stil de viata sanatos si controlul anumitor afectiuni medicale. Asta inseamna:

• Manâncă o dietă sănătoasă, bine echilibrată
• Fă sport regulat
• Dacă ai diabet, menține glicemia sub control
• Menține o greutate sănătoasă
• Gestionează colesterolul și tensiunea arterială
• Renunță la fumat – cea mai importantă măsură, deoarece fumatul accelerează ateroscleroza !
• Suplimente nutritive – vitaminele B6, B12, acid folic, antioxidanți. Numai cu consultarea medicului.

 

Complicațiile claudicatiei

Claudicatia este, în general, considerată un avertisment de ateroscleroză semnificativă.

Principalele complicații ale claudicației includ:

• Ulcerații trofice – ulcerații cronice la nivelul pielii membrelor inferioare, care se vindecă foarte greu din cauza circulației deficitare. Pot duce la infecții sau gangrenă.
• Ischemie critică a membrelor – durere severă în repaus cauzată de hipoperfuzia extremităților. Poate necesita intervenții pentru salvarea membrului.
• Gangrenă – moartea țesuturilor locale din cauza lipsei de oxigen. Necesită adesea amputație.
• Accident vascular cerebral sau infarct miocardic – claudicația indică boală arterosclerotică severă și crește riscul de AVC sau infarct.
• Amputație – în cazurile severe în care membrul nu mai poate fi salvat.
• Dizabilitate și reducerea calității vieții – durerea și mobilitatea redusă afectează activitățile zilnice.
• Depresie – este frecvent asociată cu claudicația, datorită impactului asupra stilului de viață.
• Deces – în cazurile severe netratate, complicațiile pot duce la deces.

 

 

Diagnosticul claudicatiei

Diagnosticul claudicației intermitente este un proces complex care implică evaluarea clinică, testele de laborator și imagistica medicală.

Scopul este de a identifica boala arterială periferică (BAP) subiacentă și de a evalua severitatea acesteia.

Evaluare Inițială

• Istoric medical: Colectarea unui istoric medical detaliat privind simptomele și factorii de risc.

• Examinare fizică: Evaluarea pulsului în diverse locații, examinarea pielii și a unghiilor, temperatura, colorația și troficitatea extremităților.

Teste Diagnostice

• Teste de Laborator

  • Teste lipidice: Pentru a evalua nivelul de colesterol.

  • Glicemie: În contextul diabetului zaharat.

  • Hemogramă completă: Pentru a evalua starea generală de sănătate.

• Teste Funcționale

  • Test de mers pe bandă rulantă: Măsoară capacitatea de a merge fără durere / mers pe bandă rulantă sau test de mers de 6 minute pentru a reproduce simptomatologia.

  • Testul Ankle-Brachial Index (ABI): Compară presiunea arterială dintre braț și gleznă.

• Imagistică Medicală

  • Ecografie Doppler Membre: Evaluarea fluxului sanguin în artere.

  • Angiografie: Oferă o imagine detaliată a vaselor sanguine, posibil cu ajutorul contrastului.

  • Rezonanța magnetică angiografică (MRA): O alternativă non-invazivă la angiografie.

Alte Teste

• Pulsoximetrie a degetelor: Măsoară nivelul de oxigen în sânge la nivelul degetelor.

• Pletismografie: Măsoară volumul fluxului sanguin în extremități.

 

Diagnostic Diferențial

• Artrita

• Spasmul muscular

• Leziuni la nivelul țesuturilor moi

• Neuropatie.

 

Claudicatie intermitenta Tratament

Tratamentul pentru claudicație include:

• Modificarea stilului de viață – renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, dietă echilibrată, controlul greutății
• Medicamente – pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea agravării bolii:

1. Vasodilatatoare – pentru relaxarea musculaturii netede a vaselor de sânge și îmbunătățirea fluxului sangvin (Cilostazol)
2. Antiagregante plachetare – pentru prevenirea formării de cheaguri (Aspirină, Clopidogrel)
3. Statine – pentru scăderea colesterolului și prevenirea aterosclerozei progresive
4. Medicamente pentru durere – paracetamol, antiinflamatoare nesteroidiene

• Proceduri endovasculare – dilatarea sau deschiderea arterelor îngustate cu ajutorul cateterelor și stenturilor
• Bypass – redirectionarea fluxului sanguin printr-o grefă ocolitoare, pentru ocolirea zonei cu arteră îngustată
• Antrenament fizic – exerciții supravegheate care antrenează musculatura inferioară și îmbunătățesc circulația colaterală
• În cazuri severe – simpatectomie, pentru reducerea vasoconstrictiei sau amputație de membru

Tratamentul vizează reducerea simptomatologiei, menținerea mobilității pacientului și prevenirea complicațiilor.

 

 

Citește despre importanta unui consult cardiologic

Medicamente pentru Claudicația Intermitentă

Antiagregante plachetare

• Aspirina: Împiedică agregarea plachetară și formarea de cheaguri
• Clopidogrel (Plavix): O alternativă pentru pacienții intoleranți la aspirină

Statine

• Atorvastatină (Lipitor)
• Simvastatină (Zocor)
• Rosuvastatină (Crestor)

Scop:

• Reducerea nivelului de colesterol LDL
• Stabilizarea plăcilor aterosclerotice

Vasodilatatoare

• Cilostazol (Pletal): Îmbunătățește circulația și reduce durerea la mers
• Pentoxifilină (Trental): Utilizată mai rar, posibil mai puțin eficace decât cilostazolul

Anticoagulante

• Warfarină (Coumadin)
• Apixaban (Eliquis)

Scop:

• Prevenirea formării de cheaguri
• Utilizate în cazuri selecționate, cu risc înalt de tromboză

Controlul Factorilor de Risc Asociați

• Antidiabetice: Metformină, insulina etc., pentru controlul diabetului zaharat
• Antihipertensive: Atenolol, lisinopril etc., pentru controlul tensiunii arteriale

Contraindicații și Efecte Secundare

• Efectele secundare și interacțiunile medicamentoase trebuie monitorizate îndeaproape
• Ajustarea dozelor în funcție de comorbidități sau interacțiuni

Concluzii

Tratamentul medicamentos al claudicației intermitente este un component cheie al planului terapeutic general, care poate include și modificări ale stilului de viață și intervenții chirurgicale.

Consultația cu un specialist medical este crucială pentru stabilirea unui regim terapeutic adecvat.

Ce tipuri de claudicatie exista ?

Claudicația este un simptom al unei afecțiuni medicale și nu un diagnostic în sine.

Este o durere, crampă sau senzație de oboseală într-un grup muscular al extremității inferioare, legată de efortul susținut și care dispare rapid după câteva minute de repaus în picioare cu greutatea distribuită egal pe ambele picioare [1].

Iată câteva tipuri ale claudicației:

• Claudicație intermitentă: Este cel mai frecvent tip de claudicație, cauzată de îngustarea arterelor care furnizează sânge către picioare din cauza acumulării de depozite grase pe pereții arterelor. Se caracterizează prin durere, crampe sau oboseală în grupul muscular afectat, care apare la efort și cedează odată cu repausul [1][6].

• Claudicație neurogenă: Este cauzată de compresia nervilor în partea inferioară a spatelui, ducând la durere, amorțeală sau slăbiciune în picioare în timpul mersului sau ortostatismului prelungit [1].

• Claudicație vasculară: Este cauzată de îngustarea arterelor care furnizează sânge către brațe din cauza acumulării de depozite grase pe pereții arterelor. Se caracterizează prin durere, crampe sau oboseală în grupul muscular afectat, care apare la efort și cedează odată cu repausul [1].

• Claudicație arterială: Este cauzată de îngustarea arterelor care furnizează sânge către picioare sau brațe din cauza acumulării de depozite grase pe pereții arterelor. Se caracterizează prin durere, crampe sau oboseală în grupul muscular afectat, care apare la efort și cedează odată cu repausul [1].

Este important de reținut că claudicația este un simptom al unor afecțiuni medicale subiacente, iar un diagnostic și tratament adecvate sunt necesare pentru a preveni complicații ulterioare.

Referințe:

[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK235/

[2] https://academic.oup.com/aje/article-abstract/140/5/418/61034

[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1635612/

[4] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1078588402918368

[5] https://www.ijsurgery.com/index.php/isj/article/view/3110

[6] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/claudication/symptoms-causes/syc-20370952

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.