Fibrilatia Ventriculara – Ghidul Pacientului

Fibrilatia ventriculara – Puncte Cheie de Retinut

Informație	Detalii
Scăderea şanselor de supravieţuire la fiecare minut fără RCP (resuscitare cardio-pulmonara)	Pentru fiecare minut fără resuscitare cardio-pulmonară, șansele de supraviețuire scad cu 7-10%	[1]
Rata de supravieţuire la 1 an după stop cardiac extra-spitalicesc	Între 6,0% și 12,3%	[2]
Rata de supravieţuire în funcţie de rapiditatea defibrilării	74% dacă prima defibrilare în max. 3 minute	[4]
Şanse de supravieţuire în funcţie de cauza stopului cardiac	De până la 10 ori mai mari în caz de fibrilație ventriculară față de alte cauze	[6]

Inițierea promptă a resuscitării cardio-pulmonare și a defibrilării, împreună cu accesul la îngrijire medicală, pot avea un impact semnificativ asupra ratelor de supraviețuire.

BruceBlaus, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Se recomandă să se solicite imediat asistență medicală în caz de stop cardiac și să se urmeze ghidurile pentru resuscitare cardio-pulmonară și defibrilare pentru a îmbunătăți șansele de supraviețuire.

Ce inseamna fibrilatia ventriculara?

 

Fibrilația ventriculară este o aritmie cardiacă gravă, caracterizată prin contracții rapide și haotice ale ventriculelor inimii.

 

• Apare atunci când impulsurile electrice în ventricule devin haotice, făcând ca acestea să se contracte în mod necoordonat și neregulat.
• Poate duce la stop cardiac, deoarece ventriculele nu mai pompează sângele eficient în tot corpul.
• Este o urgență medicală majoră, deoarece poate duce la moarte în câteva minute dacă nu este tratată imediat.
• Cea mai frecventă cauză este o boală cardiacă pre-existentă, dar poate apărea și după un traumatism.
• Poate fi corectată prin defibrilare – un șoc electric care oprește fibrilația și permite inimii să reia un ritm normal.

 

EPIDEMIOLOGIE

Fibrilația ventriculară (FV) este o aritmie cardiacă amenințătoare de viață, caracterizată de activitate electrică rapidă și haotică în ventriculele inimii [5].

Informație	Detalii	Referință
Incidența generală la adulți	2-4% pe an	[1]
Afecțiuni asociate	Cardiomiopatie hipertrofică, boală arterială coronariană	[1]
% stenoză la supraviețuitorii stopului cardiac	40-86% au boala arterială coronariană cu peste 75% stenoză	[1]
% din infarctul miocardic care dezvoltă FV	3-12%	[2]
% FV în cazurile de stop cardiac	Aproape 70%	[3]
Incidența FV în funcție de sex și tipul de IMA	2,0% femei, 2,7% bărbați	[4]
Rata brută de incidență în populația generală	1,83 la 100.000	[6]

 

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Prețuri

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi in site sau prin telefon !

0219967

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

0219967

Programare

Ecografie Cardiacă

Holter

Simptome fibrilatie ventriculara

 

 

• Lipsa pulsului – deoarece inima bate haotic și nu pompează sânge eficient.
• Pierderea bruscă a conștienței / leșin – creierul nu mai primește flux sanguin suficient.
• Durere în piept – cauzată de contracțiile neregulate ale inimii.
• Respirație anormală – inclusiv gâfâit.
• Paloare – pielea devine albă/cenușie din cauza lipsei de sânge oxigenat.
• Transpirații reci, pielea devine rece și lipicioasă.
• Contracții musculare involuntare / convulsii – din cauza lipsei de oxigen la nivelul mușchilor.
• Amețeală, stare confuzională.
• Anxietate acută, senzație de moarte iminentă.

Pierderea cunoștinței precede de obicei stopul cardiac.

În foarte multe cazuri, prima manifestare este leșinul brusc, fără alte simptome prealabile.

De aceea, fibrilația ventriculară trebuie suspectată la orice persoană care se prăbușește fără puls.

Recunoașterea rapidă a simptomelor și acordarea primului ajutor sunt esențiale pentru supraviețuire.

 

Cauze ale fibrilatiei ventriculare:

 

 

• Cardiopatie ischemică – cea mai frecventă cauză.
• Infarctul miocardic acut poate provoca fibrilație ventriculară.
• Cardiomiopatii (afecțiuni ale mușchiului cardiac) – cardiomiopatia dilatativă, hipertrofică etc.
• Canalopatii (afecțiuni ale canalelor ionice cardiace) – sindrom QT lung, sindrom Brugada.
• Miocardite (inflamații ale muschiului cardiac).
• Valve cardiace anormale sau defecte cardiace congenitale.
• Tulburări electrolitice – deshidratare, dezechilibre de potasiu, calciu.
• Traumatisme toracice ce afectează inima.
• Accidente prin electrocutare.
• Chirurgie cardiaca.
• Efecte adverse ale unor medicamente.
• Consum de alcool, droguri, doping.
• Cauze neexplicate – aproximativ 5-10% din cazuri.

Cele mai frecvente sunt totuși afecțiunile structurale ale inimii, în special cardiopatia ischemică, care reduce fluxul de sânge către miocard.

Identificarea și tratarea cauzelor subiacente sunt esențiale pentru prevenție, pe lângă tratarea urgentă a fibrilației ventriculare.

 

Factori de risc

Principali factori de risc care cresc probabilitatea de fibrilație ventriculară:

• Vârsta înaintată – riscul crește odată cu vârsta, mai ales după 50-60 ani.
• Sexul masculin – bărbații sunt mai predispuși decât femeile.
• Afecțiuni cardiace preexistente – cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, cardiomiopatii etc.
• Infarct miocardic acut sau în antecedente.
• Tulburări de ritm cardiac – extrasistole ventriculare, flutter/fibrilație atrială.
• Antecedente familiale de moarte cardiacă subită la vârstă tânără.
• Consum excesiv de alcool.
• Fumatul.
• Obezitatea.
• Sedentarismul.
• Stresul cronic.
• Utilizarea anumitor medicamente sau substanțe – cocaină, amfetamine.
• Tulburări electrolitice – hipokaliemie, hipocalcemie.
• Boli pulmonare, apnee de somn – scad oxigenarea cardiacă.
• Anemie severă.
• Traumatisme toracice majore.

 

 

 

Complicatii

 

• Stop cardiac – este complicația cea mai gravă, care poate duce rapid la deces dacă nu este tratată prin defibrilare imediată.
• Moarte subită cardiacă – cauza numărul 1 de deces prin fibrilație ventriculară. Poate apărea în câteva minute de la debut.
• Leziuni cerebrale severe – din cauza lipsei de oxigen la creier în timpul stopului cardiac.
• Insuficiență multiplă de organ – afectarea funcțiilor renale, hepatice, pulmonare.
• Edem pulmonar acut – acumulare de lichid în plămâni.
• Coagulare intravasculară diseminată – formare de cheaguri de sânge în vase.
• Tulburări de ritm persistente – fibrilație atrială, tahicardie ventriculară prelungită.
• Disfuncție miocardică severă.
• Șoc cardiogen – inima nu mai poate menține tensiunea arterială.
• Anxietate, depresie, tulburare de stres post-traumatic.

Prevenirea complicațiilor necesită promptitudine în diagnostic și managementul agresiv al fibrilației ventriculare, precum și monitorizare atentă ulterior pentru identificarea sechelelor.

 

Jer5150, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Diagnosticul fibrilatiei ventriculare :

Diagnosticarea fibrilației ventriculare se bazează pe:

• Anamneza și examenul clinic – leșin brusc, lipsa pulsului și respirației sunt indicii majore.
• EKG – arată activitate electrică haotică, neregulată, în loc de undele normale. Este cea mai importantă investigație.
• Monitorizare cardiacă (Holter EKG) – poate surprinde episodul de fibrilație ventriculară.
• Teste genetice – pentru identificarea canalopatiilor care predispun la fibrilație ventriculară.
• Coronarografie – pentru diagnosticarea cardiopatiei ischemice ca potențială cauză.
• Ecocardiografie (ecografie cardiaca) – evidențiază eventuale afecțiuni structurale cardiace care pot cauza aritmii ventriculare.
• Cateterism cardiac – măsoară funcția ventriculară.
• Analize din sânge și urină – pentru a detecta dezechilibre electrolitice.
• Screening-ul rudelor de gradul I – fiind o cauză genetică frecventă.

 

Cele mai importante rămân totuși anamneza medicală, examenul fizic și EKG, care pot pune rapid diagnosticul și iniția tratamentul urgent necesar în caz de fibrilație ventriculară.

 

fibrilatie ventriculara ekg – De-Rhythm_ventricular_fibrillation_(CardioNetworks_ECGpedia).png

Tratament Fibrilatie ventriculara

Tratamentul fibrilației ventriculare include:

1. Defibrilare imediată – este intervenția salvatoare de viață în caz de fibrilație ventriculară. Șocul electric oprește aritmia și permite reluarea unui ritm cardiac normal.

2. Resuscitare cardiopulmonară – dacă este necesar, se inițiază compresiile toracice și ventilația artificială până la defibrilare.

3. Medicamente antiaritmice – amiodaronă, lidocaină, pentru prevenirea recurenței fibrilației ventriculare.

4. Tratamentul cauzei subiacente – de exemplu, angioplastie coronariană pentru infarct miocardic acut.

5. Implantarea unui cardioverter defibrilator – pentru pacienții cu risc crescut, care au suferit un episod anterior de fibrilație ventriculară.

6. Medicație betablocantă – reduc frecvența cardiacă și previn recurența.

7. Corectarea dezechilibrelor electrolitice.

8. Ablatia prin cateter – distruge focarele de activitate electrică anormală din inimă.

Monitorizarea și tratamentul medical de lungă durată sunt necesare pentru prevenția episodului următor de fibrilație ventriculară.

Defibrilarea rămâne însă intervenția absolut vitală care trebuie aplicată în primele minute de la debut.

Diferenta dintre fibrilatie atriala si fibrilatie ventriculara :

Fibrilația atrială (FA) și fibrilația ventriculară (FV) sunt două tipuri de aritmii (bătăi neregulate ale inimii), dar afectează părți diferite ale miocardului [1][5].

Iată câteva diferențe cheie între FA și FV:

Fibrilație atrială:

• Afectează cele două camere superioare ale inimii (atriile).
• Provoacă bătăi ale atriilor neobișnuit de rapide, uneori chiar 400 de bătăi pe minut sau mai mult.
• În general nu pune viața în pericol imediat, dar poate cauza probleme cu funcția cardiacă, foarte periculoase dacă nu este tratată.
• Simptomele pot include durere în piept, respirație rapidă și greață.

Fibrilație ventriculară:

• Afectează cele două camere inferioare ale inimii (ventriculele).
• Face ca inima să tremure sau să fibrileze haotic, în loc să se contracte normal.
• Este o urgență medicală care necesită atenție imediată.
• Simptomele pot include durere în piept, bătăi foarte rapide ale inimii, amețeli, greață și respirație rapidă.

Este important de reținut că atât FA cât și FV pot fi cauzate de o varietate de factori, incluzând afecțiuni cardiace, dezechilibre electrolitice și anumite medicamente.

Dacă aveți îngrijorări legate de starea cardiacă sau manifestați simptome neobișnute, este recomandat să consultați un medic pentru o evaluare și un diagnostic corect.

Referinte:

[1] https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/atrial-fibrillation-vs-ventricular-fibrillation

[2] https://www.medicalnewstoday.com/articles/atrial-fibrillation-vs-ventricular-fibrillation

[3] https://www.emedicinehealth.com/atrial_fibrillation_vs_ventricular_fibrillation/article_em.htm

[4] https://www.medicinenet.com/atrial_fibrillation_vs_ventricular_fibrillation/article.htm

[5] https://www.healthline.com/health/atrial-fibrillation-vs-ventricular-fibrillation

Intrebari Frecvente:

1. Ce este fibrilația ventriculară?

Fibrilația ventriculară este o aritmie cardiacă gravă în care ventriculele inimii se contractă haotic și rapid, împiedicând pomparea eficientă a sângelui în organism. Poate duce la stop cardiac.

2. Care sunt cauzele fibrilației ventriculare?

Printre cauze se numără cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, afecțiuni ale mușchiului inimii, tulburări electrolitice, traumatisme toracice, electrocutare. De asemenea, poate apărea în mod idiopatic.

3. Care sunt cele mai frecvente simptome?

Simptomele includ pierderea bruscă a cunoștinței, lipsă de puls, durere toracică, respirație anormală, transpirații, convulsii. Debutul este deseori fulminant.

4. Cum se tratează fibrilația ventriculară?

Tratamentul implică defibrilare de urgență, resuscitare cardiopulmonară, medicamente antiaritmice, tratarea cauzei subiacente și prevenirea recurenței.

5. Care este prognosticul în caz de fibrilație ventriculară?

Prognosticul depinde de promptitudinea intervenției. Cu tratament precoce, șansele de supraviețuire cresc semnificativ. Altfel, această aritmie poate duce rapid la moarte subită.

Fibrilația ventriculară este de obicei o afecțiune acută, episodică, mai degrabă decât una cronică. Cu toate acestea, persoanele care au suferit un episod de fibrilație ventriculară prezintă un risc crescut de recurență.

În cele mai multe cazuri, fibrilația ventriculară nu este o afecțiune care poate fi „vindecată”, dar poate fi controlată și prevenită prin tratament pe termen lung.

Iată câteva precizări:

– Episodul acut de fibrilație ventriculară poate fi oprit prin defibrilare și tratament medicamentos, dar aceasta nu înseamnă vindecare.

– Riscul de recurență rămâne crescut, în special dacă există o afecțiune cardiacă subiacentă nerezolvată.

– Pentru prevenție, se utilizează medicamente antiaritmice, implantarea unui defibrilator intern sau ablația prin cateter.

– Tratamentul afecțiunii cardiace de bază (de ex. bypass coronarian, medicație pentru insuficiență cardiacă) este esențial.

– Chiar și cu tratament optim, pacienții rămân la risc de recădere, necesitând monitorizare pe termen lung.

– Recurența fibrilației ventriculare după un prim episod este de aproximativ 10-20% în primul an.

Deci, în concluzie, deși este o afecțiune acută, fibrilația ventriculară prezintă risc pe termen lung ce necesită management medical continuu pentru a preveni noi episoade ce pun viața în pericol.

Alte surse::

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0300957299001550

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15955610/

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.