Ce este pericardita lichidiana?
Pericardita lichidiană constă în acumularea patologică de lichid în cavitatea pericardică, spațiul dintre foile pericardului, membrana seroasă care împrejmuiește inima.
Această afecțiune apare ca urmare a inflamării pericardului, învelișul exterior al inimii.
Caracteristici | Detalii |
---|---|
Definiție | Acumulare anormală de lichid în sacul pericardic, membrana care înconjoară inima |
Cauze | Infecții virale sau bacteriene, boli autoimune, cancer, infarct miocardic, boli renale sau hepatice |
Simptome | Durere toracică, respirație rapidă, tuse, febră, oboseală |
Diagnostic | Examen clinic, radiografie toracică, ecografie cardiacă, CT |
Tratament | Drenaj pericardic, antiinflamatoare, antibiotice, imunosupresoare |
Complicații | Tamponadă cardiacă – urgență medicală |

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !
Simptome si semne ale Pericarditei Lichidiane
Acumularea de lichid în sacul pericardic (revărsatul pericardic) poate evolua inițial asimptomatic, fără a produce semne și simptome evidente, în special dacă volumul de lichid s-a acumulat treptat, progresiv, de-a lungul unei perioade mai îndelungate de timp.
Dacă apar semne și simptome de efuziune pericardică, acestea pot include:
Simptome:
- Durere toracică (de obicei în spatele sternului)
- Dispnee (respirație greoaie)
- Tuse seacă
- Palpitații
- Febră
- Astenie (oboseală, slăbiciune)
Semne:
- Tahipnee (frecvență respiratorie crescută)
- Tahicardie (frecvență cardiacă crescută)
- Hepatomegalie (ficat mărit)
- Edeme gambiere (umflarea gleznelor)
- Zgomote cardiace asurzite (la auscultație)
- Frecătură pericardică (zgomot specific la auscultație)
Aceste simptome și semne sugerează prezența unui lichid în exces în sacul pericardic și pot indica o pericardită lichidiană, necesitând investigații suplimentare pentru diagnostic.
Cauzele Pericarditei Lichidiane
Iată principalele cauze și factori de risc pentru pericardita lichidiană:
Cauze:
- Infecții virale (HIV, coxsackievirus etc)
- Infecții bacteriene (tuberculoză, stafilococ etc.)
- Boli autoimune (lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă)
- Neoplazii (cancer pulmonar, limfom etc.)
- Boli metabolice (uremie, hipotiroidism)
- Medicamente (procainamidă, hidralazină)
- Post-infarct miocardic sau post-bypass coronarian.
Factori de risc:
- Vârsta înaintată
- Sexul masculin
- Stări de imunodepresie
- Alcoolism cronic
- Insuficiență renală cronică
- Radioterapie toracică anterioară
- Antecedente de pericardită.
Identificarea cauzelor și factorilor de risc este esențială pentru un tratament etiologic adecvat al pericarditei lichidiene.

camerele si supapele inmii
Complicatii
Iată principalele complicaţii care pot apărea în pericardita lichidiană:
-
Tamponada cardiacă – compresia inimii de către lichidul acumulat în pericard, care poate duce la şoc cardiogen şi insuficienţă cardiacă acută
-
Constricţia pericardică – îngroşarea şi rigidizarea pericardului datorită inflamaţiei prelungite, care poate duce la insuficienţă cardiacă cronică
-
Pericardită recurentă – apariţia repetată a episoadelor de pericardită lichidiană
-
Evoluţia în pericardită cronică constrictivă – fibrozarea pericardului cu afectarea funcţiei cardiace pe termen lung
-
Complicaţii infecţioase – sepsis, endocardită infecţioasă etc. în cazul pericarditelor de cauză infecţioasă
-
Complicaţii trofice – caşexie, anemie etc. în cazul pericarditelor neoplazice
-
Complicaţii metabolice – dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice în pericarditele de cauză renală
-
Socuri – anafilactic, septic etc.
-
Moarte subită prin tamponadă sau tulburări de ritm cardiac sever
Deci monitorizarea atentă şi tratamentul precoce sunt esenţiale pentru prevenirea complicaţiilor grave ale pericarditei lichidiene.
Diagnostic Pericardita Lichidiana
Diagnosticul pericarditei lichidiene se bazează pe următoarele investigații:
-
Examen clinic – auscultație (frecătură pericardică), palpare (șoc pericardic), măsurare TA
-
Radiografie toracică – evidențiază mărirea siluetei cardiace
-
EKG – modificări nespecifice de repolarizare
-
Ecocardiografie – cea mai utilă investigație, evidențiază lichidul pericardic
-
CT toracic – vizualizează lichidul și îngroșarea pericardului
-
Puncție și analiza lichidului pericardic – determină biochimia și citologia lichidului
-
Hemoleucogramă, VSH, CRP – indici de inflamație crescuți
-
Teste imunologice și markeri tumorali – pentru diagnostic etiologic
-
Examen bacteriologic și PCR – în pericarditele infecțioase.
Diagnosticul definitiv necesită corelarea datelor clinice, imagistice și de laborator pentru a stabili cauza și severitatea pericarditei lichidiene.
Tratament pericardita lichidiana
Tratamentul efuziunii pericardice (prezența lichidului în cantitate crescută în sacul pericardic) depinde de mai mulți factori:
- Cantitatea de lichid acumulat – dacă este vorba de o efuziune ușoară, moderată sau severă
- Cauza efuziunii pericardice – este necesar tratamentul etiologic specific în funcție de afecțiunea de bază
- Prezența sau riscul de tamponadă cardiacă – dacă există compresie semnificativă asupra inimii care pune în pericol funcția cardiovasculară este necesară intervenția de urgență.
Tratamentul pericarditei lichidiene include:
-
Repaus la pat și monitorizare pentru depistarea tamponadei cardiace
-
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – ibuprofen, indometacin etc. pentru reducerea inflamației
-
Colchicină – pentru prevenirea recurențelor
-
Antibioterapie – în cazurile cu etiologie bacteriană
-
Drenaj pericardic – prin puncție sau fereastră pericardică pentru golirea lichidului în exces
-
Corticoterapie – în cazurile refractare la AINS și colchicină
-
Tratament imunosupresor – în pericarditele autoimune
-
Tratament oncologic – radioterapie și chimioterapie pentru neoplazii
-
Tratamentul afecțiunilor subiacente – insuficiență renală, tireotoxicoză etc.
Obiectivele terapeutice sunt controlul inflamației, prevenirea tamponadei cardiace și a constricției, precum și tratamentul cauzei care a dus la pericardită.
Tratamentul chirurgical poate fi necesar în unele cazuri de pericardită lichidiană:
-
Pericardiocenteza – puncția pericardică pentru evacuarea rapidă a lichidului în tamponada cardiacă
-
Fereastră pericardică – procedură chirurgicală pentru drenarea lichidului în exces și prevenirea reacumulării
-
Pericardiectomie – îndepărtarea chirurgicală a pericardului îngroșat în pericardita cronică constrictivă
-
Bypass cardiopulmonar – poate fi necesar pentru susținerea circulației în timpul pericardiectomiei.
Indicațiile pentru intervenție chirurgicală sunt:
- Tamponadă cardiacă
- Pericardită constrictivă severă symptomatică
- Recurența tamponadei cardiace după pericardiocenteză
- Pericardită neoplazică
- Pericardită cronică cu lichid în exces și îngroșare semnificativă a pericardului.
Decizia de intervenție chirurgicală se ia în funcție de fiecare caz în parte, după o evaluare atentă a raportului risc-beneficiu.
Vezi Pachet Cardiologie Biomedscan
Referinte:
[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9122084/
[2] https://emedicine.medscape.com/article/156951-overview
[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431080/
[5] https://www.rcpjournals.org/content/clinmedicine/20/1/48
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.