Ce este epilepsia?
Epilepsia este o tulburare a sistemului nervos central (epilepsia este o boala cronica neurologica) in care activitatea creierului devine anormala, provocand convulsii sau perioade de comportament neobisnuit si, uneori, pierderea starii de constienta
Oricine poate dezvolta epilepsie. Crizele epileptice poate afecta atat barbatii, cat si femeile de toate rasele, mediile etnice si varstele.
Tratamentul cu medicamente sau, uneori, interventia chirurgicala, pot controla convulsiile pentru majoritatea persoanelor cu aceasta boala.
Unii pacienti necesita tratament pe tot parcursul vietii pentru a controla convulsiile, dar pentru altii, convulsiile dispar in cele din urma. Unii copii cu epilepsie pot depasi starea cu varsta.

epilepsie
imagine RMN/iRM cerebral

Descopera tarifele RMN pe care le oferim în clinicile noastre !
Daca ai nevoie de o programare RMN, o poți face usor la noi pe site sau prin telefon !

Epilepsie – Simptome
Simptomele convulsive pot varia foarte mult. Unele persoane cu sindroame epileptice pur si simplu privesc in gol cateva secunde (criza mica epileptice) in timpul unei crize epileptice, in timp ce altele isi zvacnesc in mod repetat bratele sau picioarele (criza epileptica majora).
A avea o singura criza nu inseamna ca aveti epilepsie. Pentru diagnosticarea epilepsiei sunt necesare, in general, cel putin doua crize neprovocate si o examinare RMN.
Deoarece epilepsia este cauzata de o activitate anormala in creier, convulsiile pot afecta coordonatele creierului. Semnele si simptomele convulsive pot include:
- Confuzie temporara.
- Privire fixa.
- Miscari necontrolate de scuturare ale bratelor si picioarelor.
- Pierderea cunostintei.
- Simptome psihice precum frica, anxietatea sau deja vu.
Simptomele variaza in functie de tipul de criza. In majoritatea cazurilor, o persoana cu epilepsie va avea tendinta de a avea acelasi tip de criza de fiecare data, astfel incat simptomele vor fi similare de la episod la episod.
Medicii clasifica, in general, convulsiile ca fiind focale sau generalizate, pe baza modului in care incepe activitatea anormala a creierului.
Epilepsie – cauze crize epileptice
Epilepsia nu are o cauza identificabila la aproximativ jumatate din persoanele cu aceasta afectiune.
Pentru cealalta jumatate de pacienti, diferiti factori pot fi responsabili, inclusiv:
- Influenta genetica. Anumite gene pot face o persoana mai sensibila la conditiile de mediu, ceea ce declanseaza o criza de epilepsie:
- Traumatismele craniene pot provoca epilepsie.
- Leziunile creierului ( tumori cerebrale sau accidente vasculare cerebrale) pot provoca epilepsie. AVC este principala cauza de epilepsie la adultii cu varsta peste 35 de ani.
- Bolile infectioase, cum ar fi meningita, SIDA si encefalita virala, pot provoca epilepsie.
- Leziunea prenatala. Inainte de nastere, bebelusii sunt sensibili la leziunile cerebrale care ar putea fi cauzate de mai multi factori, cum ar fi o infectie la mama, nutritie deficitara sau deficiente de oxigen. Aceasta afectare a creierului poate duce la epilepsie sau paralizie cerebrala.
- Tulburari de dezvoltare. Epilepsia poate fi uneori asociata cu tulburari de dezvoltare, cum ar fi autismul si neurofibromatoza.
Factori de risc
Anumiti factori va pot creste riscul de epilepsie:
- Varsta. Debutul epilepsiei este cel mai frecvent la copii si la batrani.
- Istoric familial. Daca aveti antecedente familiale de epilepsie, este posibil sa aveti un risc crescut de a dezvolta o tulburare convulsiva.
- Leziuni la cap. Leziunile cranio-cerebrale (accidente de masina, motocicleta, schi etc.) sunt responsabile pentru unele cazuri de epilepsie.
- Accidentul vascular cerebral si alte boli ale vaselor de sange (vasculare) pot duce la afectarea creierului, care poate declansa epilepsie. Puteti lua o serie de masuri pentru a reduce riscul de aparitie a acestor boli, inclusiv limitarea consumului de alcool si evitarea tigarilor, adoptarea unei diete sanatoase si exercitiile fizice regulate.
- Dementa poate creste riscul de epilepsie la varstnici.
- Infectii cerebrale. Infectiile precum meningita, care provoaca inflamatii la nivelul creierului sau maduvei spinarii, va pot creste riscul.
- Convulsii in copilarie. Febra mare in copilarie poate fi uneori asociata cu convulsii. Copiii care au convulsii din cauza febrei mari nu vor dezvolta, in general, epilepsie. Riscul de epilepsie creste daca un copil are o criza lunga, o alta afectiune a sistemului nervos sau antecedente familiale de epilepsie.
Complicatii
A avea o criza in anumite momente poate duce la circumstante periculoase pentru dvs. sau pentru ceilalti.
- Cadere. In timpul unei crize va puteti rani la nivelul creierului sau va puteti suferi fracturi (Leziuni care pot fi observate la radiografie, CT sau RMN)
- Inec. Daca aveti epilepsie, aveti de 15 pana la 19 ori mai multe sanse de a va ineca in timp ce inotati sau faceti baie decat restul populatiei, din cauza posibilitatii de a avea o criza in timp ce va aflati in apa.
- Accidente auto. O criza care provoaca fie pierderea cunostintei, fie controlul, poate fi periculoasa daca conduceti o masina sau folositi alte echipamente.
- Multe state au restrictii privind permisul de conducere privind capacitatea conducatorului auto de a-si gestiona crizele epileptice si impun un timp minim pentru ca un sofer sa nu aiba crize, variind de la luni la ani, inainte de a-i fi permis sa conduca.
- Complicatiile sarcinii. Crizele de epilepsie in timpul sarcinii prezinta pericole atat pentru mama, cat si pentru fat, iar anumite medicamente anti-epileptice cresc riscul de malformatii congenitale. Daca aveti epilepsie si va ganditi sa ramaneti gravida, discutati cu medicul dumneavoastra in timp ce va planificati sarcina.
- Majoritatea femeilor cu epilepsie pot ramane insarcinate si pot avea copii sanatosi. Va trebui sa fii monitorizata cu atentie pe tot parcursul sarcinii, iar medicamentele ar trebui sa fie ajustate.
- Probleme emotionale de sanatate. Persoanele cu epilepsie sunt mai susceptibile de a avea probleme psihologice, in special depresie, anxietate si ganduri si comportamente suicidare. Problemele pot fi rezultatul unor dificultati in tratarea afectiunii in sine, precum si a efectelor secundare ale medicamentelor.
Trebuie sa suni la 112, daca:
- Criza dureaza mai mult de cinci minute.
- Respiratia sau constienta nu revin dupa oprirea crizei.
- Urmeaza imediat o a doua criza.
- Ai febra mare.
- Esti insarcinata.
- Ai diabet.
- Te-ai ranit in timpul crizei.
Daca intampinati o criza pentru prima data, programati-va pentru o investigatie RMN cap cu protocol epilepsie si solicitati sfatul medicului neurolog !
Diagnosticul Epilepsiei
Pentru a diagnostica afecțiunea dumneavoastră, medicul va analiza simptomele și istoricul medical. Medicul poate solicita mai multe teste pentru a diagnostica epilepsia și pentru a determina cauza crizelor.
Evaluarea dumneavoastră poate include:
Examen neurologic. Medicul poate testa comportamentul, abilitățile motorii, funcția mentală și alte aspecte pentru a diagnostica afecțiunea și a determina tipul de epilepsie pe care l-ați putea avea.
Analize de sânge. – pentru a verifica semnele de infecții, afecțiuni genetice sau alte afecțiuni care pot fi asociate cu crizele.
Electroencefalograma (EEG). Acesta este cel mai comun test folosit pentru a diagnostica epilepsia. Electrozii înregistrează activitatea electrică a creierului dumneavoastră.
Dacă aveți epilepsie, este obișnuit să aveți modificări ale modelului normal de unde cerebrale, chiar și atunci când nu aveți o criză. Medicul vă poate monitoriza video în timp ce efectuează o EEG în timp ce sunteți treaz sau dormiți, pentru a înregistra orice crize pe care le experimentați. Înregistrarea crizelor poate ajuta medicul să determine ce tip de crize aveți sau să excludă alte afecțiuni.
Computer Tomografie (CT).
CT folosește raze X pentru a obține imagini transversale ale creierului. Scanările CT poate releva anomalii în structura creierului care ar putea provoca crizele, cum ar fi tumori, sângerări și chisturi.
Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).
RMN folosește magneți puternici și unde radio pentru a crea o imagine detaliată a creierului dumneavoastră. Medicul ar putea detecta leziuni sau anomalii în creierul dumneavoastră care ar putea provoca crizele.
Programeaza aici o examinare RMN cerebral cu protocol Epilepsie !
PET-CT. Scanările PET folosesc o cantitate mică de material radioactiv cu doză redusă care este injectată într-o venă pentru a ajuta la vizualizarea activității metabolice a creierului și detectarea anomaliilor. Zonele creierului cu metabolism redus pot indica locurile unde apar crizele.
SPECT. Acest tip de test este folosit în principal dacă ați avut o IRM și o EEG care nu au localizat locul din creier unde au început crizele.
Un test SPECT folosește o cantitate mică de material radioactiv cu doză redusă care este injectată într-o venă pentru a crea o hartă detaliată 3D a activității fluxului sanguin în creier în timpul crizelor. Zonele de flux sanguin mai mare decât normal în timpul unei crize pot indica locul unde apar crizele.
Medicii pot efectua, de asemenea, o formă a testului SPECT numit SISCOM (subtraction ictal SPECT coregistered to MRI), care poate oferi rezultate și mai detaliate prin suprapunerea rezultatelor SPECT cu RMN-ul cerebral al pacientului.
Teste neuropsihologice. În aceste teste, medicii evaluează abilitățile de gândire, memorie și vorbire.
Magnetoencefalografie (MEG). MEG măsoară câmpurile magnetice produse de activitatea creierului pentru a identifica zonele posibile de debut al crizei.
Diagnosticarea corectă a tipului dumneavoastră de criză și a locului unde încep crizele vă oferă cea mai bună șansă de a găsi un tratament eficient.
Tratament epilepsie:
Tratamentul epilepsiei începe de obicei cu medicamente antiepileptice, care pot controla convulsiile la majoritatea pacienților.
În cazul în care medicamentele nu funcționează, medicii pot recomanda intervenții chirurgicale sau alte terapii.
Acestea pot include stimularea nervului vag, dietele cetogenice, stimularea cerebrală profundă și neurostimularea cu dispozitiv tip pacemaker.
Epilepsia se vindeca?
Din păcate, epilepsia este o afecțiune care nu dispune de un tratament care să o vindece complet. Cu toate acestea, pacienții care urmează un tratament adecvat, pot duce o viață activă și normală, având manifestări clinice reduse sau chiar absente.
În plus, cercetătorii studiază posibile tratamente inovative, precum stimularea subprag (stimularea continuă a zonei de debut a crizelor), tehnici chirurgicale minim invazive, stimularea magnetică transcraniană (TMS) și stimularea externă a nervului trigemen.

Sursa: mayoclinic
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.