Explicatiile unui bloc atrio-ventricular, bloc de ramura dreapta, brs
Blocul atrioventricular este o tulburare a conducerii electrice la nivelul inimii care împiedică propagarea normală a impulsurilor electrice de la atrii la ventriculi.
Blocul de ramură stângă (BRS) și blocul de ramură dreaptă (BRD) reprezintă tulburări de conducere la nivelul ramurilor fasciculului His, care transportă impulsul electric la ventriculii stâng și drept.
De cele mai multe ori, blocul de ramură, fie stângă sau dreaptă, nu necesită tratament specific.
Totuși, este important să se identifice și să se trateze afecțiunile cardiace subiacente care au dus la apariția blocului de ramură, cum ar fi cardiopatia ischemică, cardiomiopatiile sau alte boli care afectează sistemul de conducere electrică a inimii.

tipuri de bloc atrioventricular
Clasificare
Blocul atrioventricular se clasifică în principal în felul următor:
După localizare:
-
Bloc sinusalo-atrial – la nivelul nodului sinusal sau sinusului coronarian
-
Bloc atrioventricular – la nivelul nodului AV
-
Bloc intraventricular – la nivelul ramurilor fasciculului His.
-
BRS (blocul de ramură stângă)
-
BRD (blocul de ramură dreaptă).
-
După severitate/grad:
-
De gradul I – întârzierea conducerii la nivelul nodului AV
-
De gradul II:
-
Tip Mobitz I / Wenckebach – conducerile progresiv prelungite
-
Tip Mobitz II – blocuri intermitente brusc instalate
-
-
De gradul III / complet – toate undele P blocate.
După aspectul EKG:
-
Tip I – lățirea complexului QRS
-
Tip II – complex QRS îngust
-
Tip III – complex QRS variabil.
După durată:
-
Tranzitoriu – reverte spontan sau la tratament
-
Intermitent – alternanță bloc / conducere normală
-
Permanent – persistent, ireversibil.
După substratul anatomic:
-
Nodal superior – în nodul AV
-
Nodal inferior – sub nodul AV
-
Infrahisian – sub fasciculul His
-
Intranodal – în interiorul nodului AV.
Clasificarea blocului AV ajută la orientarea diagnosticului etiologic, a prognosticului și la alegerea tratamentului optimal.
Incidența
Incidența blocului atrioventricular (BAV) poate varia în funcție de populația studiată și afecțiunile preexistente:
-
Incidența BAV la pacienții cu bloc bifascicular cronic este de 11% la 5 ani, din care 7% reprezintă bloc spontan [1][2].
-
Un studiu pe pacienți cu înlocuire valvulară mitrală sau anuloplastie inelară a raportat o incidență a BAV nou apărut de 23,5% [3].
-
La pacienții cu COVID-19, incidența raportată a BAV a fost de 5,5 cazuri la 100 de pacienți [4].
-
Valorile crescute ale tensiunii arteriale și glicemiei au fost asociate cu apariția BAV, estimările riscului atribuibil populațional sugerând că acești factori pot fi asociați cu peste jumătate din cazurile de BAV [6].
Este important de reținut că incidența BAV poate fi influențată de diverși factori, incluzând afecțiuni cardiace preexistente, vârstă și comorbidități.
Evaluările medicale regulate sunt esențiale pentru depistarea și managementul precoce al BAV.
Referinte:
[1] https://www.ahajournals.org/doi/pdf/10.1161/01.CIR.59.2.238
[2] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/01.CIR.59.2.238
[3] https://academic.oup.com/ejcts/article/34/1/55/355261
[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8557989/
[5] https://upbeat.org/heart-rhythm-disorders/atrial-flutter
[6] https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2734061

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !
Bloc Atrioventricular Simptome
Principalele simptome ale blocului atrioventricular sunt:
-
Fatigabilitate, slăbiciune generală – apare din cauza debitului cardiac scăzut și a aportului insuficient de sânge oxigenat către organe.
-
Amețeală, sincopă – cauzate de alterarea perfuziei cerebrale în timpul episodului de bloc AV.
-
Palpitații – pacienții pot simți bătăile neregulate ale inimii.
-
Durere toracică – uneori sub formă de angină, alteori doar disconfort.
-
Dispnee – dificultate în respirație, de efort sau repaus, din cauza congestiei pulmonare sau edema pulmonar.
-
Tuse seacă, în special noaptea – tot de cauză congestivă.
-
Edeme gambiere – semn de insuficiență cardiacă congestivă.
În formele avansate de bloc AV, atunci când apar pauze cardiace prelungite sau asistolie, pot apărea:
-
Lipotimii recurente
-
Convulsii
-
Stop cardiac
-
Moarte subită
Uneori, blocul AV de gradul I sau chiar blocul incomplet de gradul II pot să nu producă simptome.
Diagnosticul în aceste cazuri se pune întâmplător, prin EKG.
CAUZE
Principalele cauze ale blocului atrioventricular sunt:
-
Cardiopatii ischemice – infarct miocardic, boala coronariană. Pot afecta sistemul de conducere prin ischemia nodului AV sau fasciculului His.
-
Cardiomiopatii – dilatativă, hipertrofică, restrictivă, aritmogenică. Determină fibroză și disfuncție de conducere.
-
Boli infiltrative miocardice – amiloidoză, hemocromatoză, sarcoidoză etc. Infiltrează țesutul de conducere.
-
Boli de colagen – lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, sclerodermie. Au substrat imun și pot afecta cordul.
-
Cardiopatii congenitale – defecte septale atriale, anomalii de poziție ale fibrelor de conducere.
-
Intoxicații medicamentoase – chinidină, antihistaminice, triciclice. Efect direct asupra nodului AV.
-
Tulburări electrolitice – hiperkaliemie, hipocalcemie. Modifică potențialul de membrană al celulelor de conducere.
-
Infecții – endocardită, miocardită etc. Produc inflamație și leziuni.
-
Chirurgie cardiacă – poate leza accidental fiberele sistemului de conducere.
-
Idiopatic – la 15-30% dintre pacienți nu se evidențiază o cauză.
Uneori blocul AV apare brusc, în contextul unui infarct miocardic acut sau a unei supradoze cu medicamente antiaritmice.
Alteori se instalează treptat, pe fondul unei boli cardiace cronice.
Factori de Risc
Principali factori de risc pentru blocul atrioventricular:
-
Vârsta înaintată – prevalența crește cu vârsta, deoarece sistemul de conducere electrică a inimii se deteriorează în timp.
-
Boli cardiovasculare – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, cardiomiopatii, valvulopatii. Cele mai frecvente cauze de bloc AV.
-
Hipertensiunea arterială – favorizează ateroscleroza, crește post-încărcarea ventriculară.
-
Diabet zaharat – neuropatia diabetică poate afecta inervația cardiacă.
-
Dislipidemie – ateroscleroza accelerează leziunile cardiovasculare.
-
Obezitatea – asociată cu alți factori de risc cardiovascular.
-
Fumatul – efect direct toxic asupra miocardului și vasculaturii.
-
Alcoolism cronic – poate induce cardiomiopatie alcoolică.
-
Chimioterapia – unele citostatice sunt cardiotoxice.
-
Radioterapia toracică/mediastinală – iradiază direct cordul.
-
Antecedente familiale de boli de ritm – sugerează vulnerabilitate genetică.
-
Sex masculin – bărbații sunt mai predispuși decât femeile.
Identificarea și corectarea factorilor de risc modificabili sunt esențiale pentru prevenția blocului atrioventricular.
Complicatii
Principalele complicații ale blocului atrioventricular sunt:
-
Insuficiența cardiacă – cauzată de scăderea debitului cardiac din blocul AV. Se manifestă prin dispnee, edeme gambiere, astenie.
-
Tromboembolism – din cauza stazei sanguine în atrii și oreionuri cardiace, crește riscul de formare a cheagurilor și embolie.
-
Angină pectorală – prin dezechilibru între aportul și consumul de oxigen la nivel miocardic.
-
Sincopă, presincopă – prin hipoperfuzie cerebrală tranzitorie cauzată de blocul intermitent AV.
-
Convulsii – rareori, sincopa prelungită poate duce la convulsii.
-
Moarte subită cardiacă – cea mai gravă complicație, în caz de bloc AV avansat sau asistolie prelungită.
-
Efecte secundare ale pacemakerului – infecție, dislocare, eșec etc. dacă este necesară implantarea.
-
Tulburări psihice – anxietate, depresie reactivă la diagnostic.
Complicațiile blocului AV impun tratament specific urgent – medicație antiaritmică, implant de pacemaker, anticoagulante, tratamentul insuficienței cardiace.
Prognosticul depinde de severitatea blocului AV și de patologia cardiacă asociată.
Diagnostic
Diagnosticul blocului atrioventricular se bazează pe:
-
Anamneza și examenul clinic – se investighează semnele și simptomele sugestive: palpitații, amețeală, sincopă, dispnee, edeme gambiere etc.
-
EKG – evidențiază alungirea intervalului PR peste 0,2 secunde în blocul de gradul I și absența completă a undei P în blocul de gradul III.
-
Monitorizare Holter EKG – pentru a surprinde episodul de bloc AV, dacă la EKG inițial este intermitent.
-
Ecocardiografie – evaluează funcția sistolică a ventriculului stâng, dimensiunile cavităților cardiace, eventuale cardiomiopatii.
-
Test de efort – poate induce ischemie care să precipite blocul AV.
-
Coronarografie – dacă se suspectează boală coronariană la pacienții simptomatici.
-
RMN cardiac – furnizează informații despre substratul anatomic al blocului.
-
Studiu electrofiziologic – pentru localizarea precisă a leziunii.
-
Analize de sânge – hemogramă, ionogramă, markeri cardiaci, profil inflamator.
Diagnosticul etiologic necesită evaluarea extensivă a inimii pentru a identifica afecțiunea care stă la baza blocului atrioventricular.
-
Bloc atrioventricular Tratament:
Tratamentul blocului atrioventricular (BAV) depinde de tipul și severitatea blocului, precum și de prezența simptomelor asociate. Iată câteva opțiuni de tratament pentru diferitele grade de bloc atrioventricular:
Bloc atrioventricular de gradul I:
De obicei, acest tip de bloc nu necesită tratament activ, mai ales dacă nu produce simptome evidente și nu afectează în mod semnificativ funcționarea normală a inimii. Medicul poate recomanda monitorizarea periodică pentru a urmări evoluția blocului.
Bloc atrioventricular de gradul II:
Tipul I (Mobitz I sau bloc Wenckebach): Acest tip de bloc poate fi monitorizat, iar tratamentul poate fi necesar numai dacă apar simptome semnificative. Uneori, medicamentele precum beta-blocantele sau blocantele de canal de calciu pot fi utilizate pentru a îmbunătăți conducerea electrică a inimii.
Bloc atrioventricular de gradul III (bloc complet):
Tratamentul standard pentru blocul atrioventricular de gradul III este implantarea unui pacemaker. Aceasta este o intervenție chirurgicală minoră în care un dispozitiv electronic este plasat sub piele în zona toracică și conectat la inimă prin intermediul unor fire subțiri (electrozi). Pacemakerul asigură o stimulare electrică constantă și coordonată a contracțiilor inimii pentru a menține un ritm cardiac adecvat.
-
Bloc de ramura stanga Tratament:
Dacă blocul de ramură stângă produce simptome sau este asociat cu alte afecțiuni cardiace, medicul poate considera următoarele opțiuni de tratament:
-
- Tratarea afecțiunii de bază: Dacă blocul de ramură stângă este cauzat de o altă afecțiune cardiacă, cum ar fi boala coronariană sau insuficiența cardiacă, tratamentul acestor condiții subiacente poate ajuta la îmbunătățirea conducției electrice în inimă.
- Medicamente: În unele cazuri, medicamente precum beta-blocantele, blocantele de canal de calciu sau antiaritmice pot fi prescrise pentru a controla ritmul cardiac și pentru a îmbunătăți conducerea electrică în inimă.
-
Medicamentele sunt adesea utilizate în combinație cu alte tratamente și pot fi personalizate în funcție de nevoile și condițiile individuale ale pacientului.
-
-
- Pacemaker: În cazurile severe sau în cazul în care simptomele persistă sau se agravează, implantarea unui pacemaker poate fi necesară.
-
Pacemakerul este un dispozitiv electronic plasat sub piele în zona toracică și conectat la inimă prin intermediul unor fire subțiri (electrozi).
Acesta monitorizează activitatea electrică a inimii și livrează impulsuri electrice regulate pentru a menține un ritm cardiac adecvat.
-
Bloc de ramura dreapta Tratament
Blocul de ramură dreaptă (BRD) reprezintă o afecțiune în care există o încetinire sau o blocare a transmiterii semnalelor electrice în ramura dreaptă a sistemului de conducere al inimii.
Tratamentul blocului de ramură dreaptă depinde de cauza și de simptomele asociate.
Iată câteva aspecte importante despre tratamentul blocului de ramură dreaptă:
-
-
-
Monitorizare și observație: Unele cazuri de bloc de ramură dreaptă pot fi asimptomatice sau pot fi asociate cu afecțiuni cardiace subiacente care nu necesită tratament imediat.
-
-
În astfel de cazuri, medicul poate alege să monitorizeze și să observe evoluția blocului de ramură dreaptă în timp.
-
-
-
Tratarea afecțiunii subiacente: Dacă blocul de ramură dreaptă este asociat cu o afecțiune cardiacă subiacentă, cum ar fi boala coronariană sau hipertensiunea arterială, tratamentul se va concentra pe gestionarea și controlul acelei afecțiuni.
-
-
Acest lucru poate implica medicamente pentru a controla tensiunea arterială, colesterolul sau pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
-
-
-
Evaluarea clinică periodică: Pentru a monitoriza starea și evoluția blocului de ramură dreaptă, medicul poate recomanda consulturi regulate și teste cardiace, cum ar fi electrocardiograma (ECG), testul de efort sau ecocardiografia.
-
Stimulare cardiacă: În cazurile rare în care blocul de ramură dreaptă cauzează simptome severe, cum ar fi oboseală, amețeli sau sincopă, și nu răspunde la tratamentul medicamentos, poate fi necesară implantarea unui pacemaker.
-
-
Pacemakerul ajută la menținerea unui ritm cardiac adecvat prin furnizarea de impulsuri electrice regulate către inimă.
Vezi Servicii Cardiologie.
Surse
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.