tipuri de bloc atrioventricular

Clasificare

Blocul atrioventricular se clasifică în principal în felul următor:

După localizare:

• Bloc sinusalo-atrial – la nivelul nodului sinusal sau sinusului coronarian

• Bloc atrioventricular – la nivelul nodului AV

• Bloc intraventricular – la nivelul ramurilor fasciculului His.

  • BRS (blocul de ramură stângă)

  • BRD (blocul de ramură dreaptă).

După severitate/grad:

• De gradul I – întârzierea conducerii la nivelul nodului AV

• De gradul II:

  • Tip Mobitz I / Wenckebach – conducerile progresiv prelungite

  • Tip Mobitz II – blocuri intermitente brusc instalate

• De gradul III / complet – toate undele P blocate.

După aspectul EKG:

• Tip I – lățirea complexului QRS

• Tip II – complex QRS îngust

• Tip III – complex QRS variabil.

După durată:

• Tranzitoriu – reverte spontan sau la tratament

• Intermitent – alternanță bloc / conducere normală

• Permanent – persistent, ireversibil.

După substratul anatomic:

• Nodal superior – în nodul AV

• Nodal inferior – sub nodul AV

• Infrahisian – sub fasciculul His

• Intranodal – în interiorul nodului AV.

Clasificarea blocului AV ajută la orientarea diagnosticului etiologic, a prognosticului și la alegerea tratamentului optimal.

Incidența

Incidența blocului atrioventricular (BAV) poate varia în funcție de populația studiată și afecțiunile preexistente:

• Incidența BAV la pacienții cu bloc bifascicular cronic este de 11% la 5 ani, din care 7% reprezintă bloc spontan [1][2].

• Un studiu pe pacienți cu înlocuire valvulară mitrală sau anuloplastie inelară a raportat o incidență a BAV nou apărut de 23,5% [3].

• La pacienții cu COVID-19, incidența raportată a BAV a fost de 5,5 cazuri la 100 de pacienți [4].

• Valorile crescute ale tensiunii arteriale și glicemiei au fost asociate cu apariția BAV, estimările riscului atribuibil populațional sugerând că acești factori pot fi asociați cu peste jumătate din cazurile de BAV [6].

Este important de reținut că incidența BAV poate fi influențată de diverși factori, incluzând afecțiuni cardiace preexistente, vârstă și comorbidități.

Evaluările medicale regulate sunt esențiale pentru depistarea și managementul precoce al BAV.

Referinte:

[1] https://www.ahajournals.org/doi/pdf/10.1161/01.CIR.59.2.238

[2] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/01.CIR.59.2.238

[3] https://academic.oup.com/ejcts/article/34/1/55/355261

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8557989/

[5] https://upbeat.org/heart-rhythm-disorders/atrial-flutter

[6] https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2734061

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Prețuri

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau la telefon !

0219967

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Daca ai nevoie de o programare Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Programare

Consult Cardiologie

Ecografie Cardiacă

Holter EKG / TA

Bloc Atrioventricular Simptome

Principalele simptome ale blocului atrioventricular sunt:

• Fatigabilitate, slăbiciune generală – apare din cauza debitului cardiac scăzut și a aportului insuficient de sânge oxigenat către organe.

• Amețeală, sincopă – cauzate de alterarea perfuziei cerebrale în timpul episodului de bloc AV.

• Palpitații – pacienții pot simți bătăile neregulate ale inimii.

• Durere toracică – uneori sub formă de angină, alteori doar disconfort.

• Dispnee – dificultate în respirație, de efort sau repaus, din cauza congestiei pulmonare sau edema pulmonar.

• Tuse seacă, în special noaptea – tot de cauză congestivă.

• Edeme gambiere – semn de insuficiență cardiacă congestivă.

În formele avansate de bloc AV, atunci când apar pauze cardiace prelungite sau asistolie, pot apărea:

• Lipotimii recurente

• Convulsii

• Stop cardiac

• Moarte subită

Uneori, blocul AV de gradul I sau chiar blocul incomplet de gradul II pot să nu producă simptome.

Diagnosticul în aceste cazuri se pune întâmplător, prin EKG.

CAUZE

Principalele cauze ale blocului atrioventricular sunt:

• Cardiopatii ischemice – infarct miocardic, boala coronariană. Pot afecta sistemul de conducere prin ischemia nodului AV sau fasciculului His.

• Cardiomiopatii – dilatativă, hipertrofică, restrictivă, aritmogenică. Determină fibroză și disfuncție de conducere.

• Boli infiltrative miocardice – amiloidoză, hemocromatoză, sarcoidoză etc. Infiltrează țesutul de conducere.

• Boli de colagen – lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, sclerodermie. Au substrat imun și pot afecta cordul.

• Cardiopatii congenitale – defecte septale atriale, anomalii de poziție ale fibrelor de conducere.

• Intoxicații medicamentoase – chinidină, antihistaminice, triciclice. Efect direct asupra nodului AV.

• Tulburări electrolitice – hiperkaliemie, hipocalcemie. Modifică potențialul de membrană al celulelor de conducere.

• Infecții – endocardită, miocardită etc. Produc inflamație și leziuni.

• Chirurgie cardiacă – poate leza accidental fiberele sistemului de conducere.

• Idiopatic – la 15-30% dintre pacienți nu se evidențiază o cauză.

Uneori blocul AV apare brusc, în contextul unui infarct miocardic acut sau a unei supradoze cu medicamente antiaritmice.

Alteori se instalează treptat, pe fondul unei boli cardiace cronice.

Factori de Risc

Principali factori de risc pentru blocul atrioventricular:

• Vârsta înaintată – prevalența crește cu vârsta, deoarece sistemul de conducere electrică a inimii se deteriorează în timp.

• Boli cardiovasculare – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, cardiomiopatii, valvulopatii. Cele mai frecvente cauze de bloc AV.

• Hipertensiunea arterială – favorizează ateroscleroza, crește post-încărcarea ventriculară.

• Diabet zaharat – neuropatia diabetică poate afecta inervația cardiacă.

• Dislipidemie – ateroscleroza accelerează leziunile cardiovasculare.

• Obezitatea – asociată cu alți factori de risc cardiovascular.

• Fumatul – efect direct toxic asupra miocardului și vasculaturii.

• Alcoolism cronic – poate induce cardiomiopatie alcoolică.

• Chimioterapia – unele citostatice sunt cardiotoxice.

• Radioterapia toracică/mediastinală – iradiază direct cordul.

• Antecedente familiale de boli de ritm – sugerează vulnerabilitate genetică.

• Sex masculin – bărbații sunt mai predispuși decât femeile.

Identificarea și corectarea factorilor de risc modificabili sunt esențiale pentru prevenția blocului atrioventricular.

Complicatii

Principalele complicații ale blocului atrioventricular sunt:

• Insuficiența cardiacă – cauzată de scăderea debitului cardiac din blocul AV. Se manifestă prin dispnee, edeme gambiere, astenie.

• Tromboembolism – din cauza stazei sanguine în atrii și oreionuri cardiace, crește riscul de formare a cheagurilor și embolie.

• Angină pectorală – prin dezechilibru între aportul și consumul de oxigen la nivel miocardic.

• Sincopă, presincopă – prin hipoperfuzie cerebrală tranzitorie cauzată de blocul intermitent AV.

• Convulsii – rareori, sincopa prelungită poate duce la convulsii.

• Moarte subită cardiacă – cea mai gravă complicație, în caz de bloc AV avansat sau asistolie prelungită.

• Efecte secundare ale pacemakerului – infecție, dislocare, eșec etc. dacă este necesară implantarea.

• Tulburări psihice – anxietate, depresie reactivă la diagnostic.

Complicațiile blocului AV impun tratament specific urgent – medicație antiaritmică, implant de pacemaker, anticoagulante, tratamentul insuficienței cardiace.

Prognosticul depinde de severitatea blocului AV și de patologia cardiacă asociată.

Diagnostic

Diagnosticul blocului atrioventricular se bazează pe:

• Anamneza și examenul clinic – se investighează semnele și simptomele sugestive: palpitații, amețeală, sincopă, dispnee, edeme gambiere etc.

• EKG – evidențiază alungirea intervalului PR peste 0,2 secunde în blocul de gradul I și absența completă a undei P în blocul de gradul III.

• Monitorizare Holter EKG – pentru a surprinde episodul de bloc AV, dacă la EKG inițial este intermitent.

• Ecocardiografie – evaluează funcția sistolică a ventriculului stâng, dimensiunile cavităților cardiace, eventuale cardiomiopatii.

• Test de efort – poate induce ischemie care să precipite blocul AV.

• Coronarografie – dacă se suspectează boală coronariană la pacienții simptomatici.

• RMN cardiac – furnizează informații despre substratul anatomic al blocului.

• Studiu electrofiziologic – pentru localizarea precisă a leziunii.

• Analize de sânge – hemogramă, ionogramă, markeri cardiaci, profil inflamator.

Diagnosticul etiologic necesită evaluarea extensivă a inimii pentru a identifica afecțiunea care stă la baza blocului atrioventricular.

Citește despre importanta unui consult cardiologic