Ce reprezinta miocardita?
O fractură de șold este o leziune gravă, cu complicații care pot pune viața în pericol. Riscul de fractură de șold crește odată cu vârsta.
Riscul crește deoarece oasele tind să se slăbească odată cu vârsta (osteoporoză). Medicamentele multiple, vederea slabă și problemele de echilibru fac și persoanele în vârstă mai predispuse să cadă – una dintre cele mai frecvente cauze ale fracturilor de șold.
O fractură de șold necesită aproape întotdeauna reparare chirurgicală sau înlocuire, urmată de kinetoterapie. Luarea de măsuri pentru menținerea densității osoase și evitarea căderilor poate ajuta la prevenirea unei fracturi de șold.

insuficienta mitrala

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !
Simptomele si semne
Unii oameni cu miocardită precoce nu au simptome. Alții au simptome ușoare.
Simptomele comune ale miocarditei includ:
- Dureri în piept
- Oboseală
- Umflarea picioarelor, gleznelor și picioarelor
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (aritmii)
- Dificultăți de respirație, în repaus sau în timpul activității
- Amețeli sau senzație de parcă ați leșina
- Simptome asemănătoare gripei, cum ar fi dureri de cap, dureri de corp, dureri articulare, febră sau dureri în gât
Uneori, simptomele miocarditei sunt ca un atac de cord. Dacă aveți dureri în piept inexplicabile și dificultăți de respirație, solicitați ajutor medical de urgență.
Miocardita la copii
Când copiii dezvoltă miocardită, simptomele pot include:
- Dificultăți de respirație
- Dureri în piept
- Leșin
- Febră
- Respirație rapidă
- Ritmuri cardiace rapide sau neregulate (aritmii)
Cauze:
Miocardita poate fi cauzată de infecții, unele medicamente și substanțe chimice sau o afecțiune care provoacă inflamație la nivelul întregului corp. Adesea, cauza miocarditei nu este găsită.
Cauzele potențiale ale miocarditei includ:
- Viruși.Multe virusuri au fost legate de miocardită, inclusiv cele care provoacă răceala comună (adenovirus); COVID-19; hepatita B și C; parvovirus, care provoacă o erupție ușoară, de obicei la copii (a cincea boală); și virusul herpes simplex.
Infecțiile gastrointestinale (ecovirusuri), mononucleoza (virusul Epstein-Barr) și rujeola germană (rubeola) pot provoca, de asemenea, miocardită. Miocardita poate fi cauzată și de HIV, virusul care provoacă SIDA.
- Bacteriile care pot provoca miocardită includ stafilococul, streptococul și bacteriile care provoacă difterie și boala Lyme.
- Paraziți.Printre acestea se numără Trypanosoma cruzi și toxoplasma. Unii paraziți sunt transmisi de insecte și pot provoca o afecțiune numită boala Chagas. Boala Chagas este mult mai frecventă în America Centrală și de Sud decât în Statele Unite.
- O infecție fungică poate provoca miocardită, în special la persoanele cu sistemul imunitar slăbit. Cele legate de miocardită includ infecțiile cu drojdie, cum ar fi candida; mucegaiuri, cum ar fi aspergillus; și histoplasmă, adesea găsită în excrementele de păsări.
Miocardita poate fi cauzată și de:
- Anumite medicamente sau droguri ilegale (miocardită indusă de medicamente).Acestea includ medicamente utilizate pentru tratarea cancerului; antibiotice, cum ar fi penicilina și medicamentele sulfonamide; unele medicamente anti-convulsii; si cocaina.
- Produse chimice sau radiații.Expunerea la monoxid de carbon și radiații poate provoca uneori inflamația mușchiului inimii.
- Alte boli inflamatorii.Condițiile care pot provoca miocardită includ lupusul, granulomatoza Wegener, arterita cu celule gigantice și arterita lui Takayasu.

camerele si supapele inmii
Complicatii
De obicei, miocardita dispare fără complicații permanente. Cu toate acestea, miocardita severă poate afecta permanent mușchiul inimii.
Complicațiile potențiale ale miocarditei pot include:
- Insuficienta cardiaca.Netratată, miocardita poate afecta mușchiul inimii, astfel încât acesta să nu poată pompa bine sângele. În cazurile severe, insuficiența cardiacă legată de miocardită poate necesita un dispozitiv de asistență ventriculară sau un transplant de inimă.
- Infarct sau accident vascular cerebral.Dacă mușchiul inimii este rănit și nu poate pompa sânge, sângele care se adună în inimă poate forma cheaguri. Un atac de cord poate apărea dacă un cheag blochează una dintre arterele inimii (coronare). Un accident vascular cerebral poate apărea dacă un cheag de sânge din inimă se deplasează către o arteră care duce la creier.
- Ritmuri cardiace rapide sau neregulate (aritmii).Deteriorarea mușchiului inimii poate schimba modul în care bate inima. Anumite aritmii cresc riscul de accident vascular cerebral.
- Moarte subită cardiacă.Anumite aritmii grave pot determina oprirea bătăilor inimii (stop cardiac brusc). Este mortal dacă nu este tratat imediat (moarte subită cardiacă).

camerele si supapele inmii
Preventia
Nu există o prevenire specifică pentru miocardită. Cu toate acestea, luarea acestor măsuri pentru a preveni infecțiile ar putea ajuta:
- Evitați contactul strâns cu persoanele bolnave.Stai departe de persoanele cu simptome de gripă sau alte boli respiratorii până când își revin. Dacă sunteți bolnav cu simptomele unei infecții virale, încercați să evitați expunerea altora.
- Spălați-vă mâinile în mod regulat.Spălarea frecventă a mâinilor este una dintre cele mai bune modalități de a evita îmbolnăvirea și răspândirea bolii.
- Evitați comportamentele riscante.Pentru a reduce șansele de a obține o infecție miocardică legată de HIV, practicați sex sigur și nu folosiți droguri ilegale.
- Obțineți vaccinuri recomandate.Fiți la curent cu vaccinurile recomandate, inclusiv cele care protejează împotriva COVID-19, gripă și rubeolă – boli care pot provoca miocardită. Rareori, vaccinul COVID-19 poate provoca inflamarea mușchiului inimii (miocardită) și inflamarea mucoasei exterioare a inimii (pericardită), în special la bărbații cu vârste cuprinse între 12 și 29 de ani. Discutați cu medicul dumneavoastră despre beneficiile și riscurile vaccinurilor.
Diagnostic
Diagnosticul precoce al miocarditei este important pentru prevenirea leziunilor cardiace pe termen lung. Pentru a diagnostica miocardita, un furnizor de servicii medicale vă va examina de obicei și vă va asculta inima cu un stetoscop.
Pot fi efectuate teste de sânge și imagistice pentru a vă verifica sănătatea inimii. Testele imagistice pot ajuta la confirmarea miocarditei și la determinarea severității acesteia.
Testele pentru a diagnostica miocardita includ:
- Analize de sange.Testele de sânge sunt de obicei efectuate pentru a verifica semnele unui atac de cord, inflamație și infecție. Un test cu enzime cardiace poate verifica proteinele legate de afectarea mușchiului inimii. Testele de sânge cu anticorpi vă pot ajuta să determinați dacă ați avut o infecție legată de miocardită.
- Electrocardiograma (ECG sau EKG).Acest test rapid și nedureros arată cum bate inima. Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală poate căuta modele de semnal pe un ECG pentru a determina dacă aveți bătăi neregulate ale inimii (aritmii). Unele dispozitive personale, cum ar fi ceasurile inteligente, oferă monitorizare electrocardiogramă. Întrebați furnizorul dvs. de asistență medicală dacă aceasta este o opțiune pentru dvs.
- Raze x la piept.O radiografie toracică arată dimensiunea și forma inimii și plămânilor. O radiografie toracică poate spune dacă există lichid în sau în jurul inimii care ar putea fi legat de insuficiența cardiacă.
- RMN cardiac (RMN cardiac).Acest test folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Un RMN cardiac arată dimensiunea, forma și structura inimii. Poate prezenta semne de inflamație a mușchilor inimii.
- Undele sonore creează imagini în mișcare ale inimii care bate. O ecocardiogramă poate arăta dimensiunea inimii și cât de bine curge sângele prin inimă și valvele cardiace. O ecocardiogramă poate ajuta la determinarea dacă există lichid în jurul inimii.
- Cateterismul cardiac și biopsia mușchiului cardiac.Un furnizor de servicii medicale trece un tub subțire (cateter) printr-un vas de sânge din braț sau din zona inghinală până la o arteră din inimă. Colorantul curge prin cateter pentru a ajuta arterele inimii (coronare) să apară mai clar la razele X. În timpul acestui test poate fi prelevată o mostră mică de țesut muscular al inimii (biopsie). Proba este trimisă la un laborator pentru a fi verificată pentru inflamație sau infecție.
Tratament
Adesea, miocardita se ameliorează singură sau cu tratament. Tratamentul miocarditei se concentrează pe cauză și pe simptome, cum ar fi insuficiența cardiacă.
Medicamente
Persoanele cu miocardită ușoară pot avea nevoie doar de odihnă și medicamente. Medicamentele pentru tratarea miocarditei pot include:
- Aceste medicamente suprimă sistemul imunitar. Acestea pot fi utilizate pentru a trata unele tipuri rare de miocardită virală, cum ar fi miocardita cu celule gigantice și miocardita eozinofilă.
- Medicamente pentru inimă.Dacă miocardita provoacă insuficiență cardiacă severă sau bătăi neregulate ale inimii, pot fi administrate medicamente pentru a reduce riscul apariției cheagurilor de sânge în inimă.
Pentru o inimă slabă, medicamentele pot ajuta la eliminarea excesului de lichid din organism și la reducerea tensiunii asupra inimii. Unele tipuri de medicamente care pot fi administrate sunt diureticele, beta-blocantele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau blocanții receptorilor angiotensinei II (ARA).
- Medicamente pentru tratarea afecțiunilor cronice.Uneori, o altă afecțiune, cum ar fi lupusul, provoacă miocardită. Tratarea afecțiunii de bază poate ajuta la reducerea inflamației mușchilor inimii.
Unele persoane cu miocardită pot avea nevoie de medicamente pentru doar câteva luni și apoi se pot recupera complet. Alții pot avea leziuni cardiace permanente, pe termen lung, care necesită medicamente pe tot parcursul vieții. Este important să faceți controale regulate de sănătate după un diagnostic de miocardită pentru a verifica eventualele complicații.
Intervenții și proceduri
Dacă aveți miocardită severă, veți avea nevoie de un tratament agresiv, care ar putea include:
- Medicamente IV.Medicamentele administrate prin IV sunt folosite pentru a îmbunătăți rapid capacitatea inimii de a pompa.
- Dispozitiv de asistență ventriculară (VAD).Un VAD ajută la pomparea sângelui din camerele inferioare ale inimii (ventriculi) în restul corpului. Este un tratament pentru o inimă slăbită sau insuficiență cardiacă. Un VAD poate fi utilizat pentru a ajuta inima să funcționeze în timp ce se așteaptă alte tratamente, cum ar fi un transplant de inimă.
- Pompă cu balon intra-aortic.Acest dispozitiv ajută la creșterea fluxului sanguin și la reducerea tensiunii asupra inimii. Medicul cardiolog (cardiolog) introduce un tub subțire (cateter) într-un vas de sânge din picior și îl ghidează către inimă. Un balon atașat la capătul cateterului se umflă și se dezumflă în artera principală care duce către corp din inimă (aortă).
- Oxigenarea extracorporeală cu membrană (ECMO).Un aparat ECMO funcționează ca plămânii. Îndepărtează dioxidul de carbon și adaugă oxigen în sânge. Dacă aveți insuficiență cardiacă severă, acest dispozitiv poate trimite oxigen în organism. În timpul ECMO, sângele este îndepărtat din corp, trecut prin mașină și apoi returnat în corp.
ECMO poate fi utilizat pentru a ajuta inima să se recupereze sau în așteptarea altor tratamente, cum ar fi un transplant de inimă.
- Transplant de inimă.Un transplant de inimă de urgență poate fi necesar pentru cei care au miocardită foarte severă.