Guta | Ghidul Pacientului

 

Ce este Guta ?

Guta este un tip de artrită inflamatorie care se caracterizează prin atacuri bruște si severe de durere, umflare, roșeață și sensibilitate în una sau mai multe articulații, cel mai frecvent în degetul mare de la picior.

 

Puncte CheieSurse
Guta este cea mai frecventă formă de artrită inflamatorie la nivel global si rezultă din excesul de acid uric în sânge.[2][4][5]
Prevalența gutei variază larg în funcție de populația studiată și metodele folosite, dar se estimează că este între <1% și 6.8% din populație, în funcție de studiu.[6][7]
Guta este mai frecventa la bărbați decât la femei, în creștere cu vârsta și în unele grupuri etnice.[6][7]
Guta este cauzată de depozite de cristale de urat monosodic în articulații, datorită unui exces de acid uric în organism.[4]
Cristalele de urat se pot forma atunci când aveți niveluri ridicate de acid uric în sânge, lucru care se poate întâmpla când corpul produce prea mult acid uric sau când rinichii nu elimină suficient acid uric.[1][4]
Factorii care cresc nivelul de acid uric în corpul dumneavoastră includ dieta, anumite medicamente și afecțiuni medicale: obezitatea, hipertensiunea și diabetul.[1][3][4]
Atacurile de gută pot fi declanșate de consumul de alcool, consumul de alimente bogate în proteine, stresul emoțional, oboseala sau o intervenție chirurgicală minoră.[4]
Există de asemenea o relație bidirecțională între boala cronică de rinichi și gută, pacienții cu boala renala cronica având un risc crescut de gută si invers.[8]

 

Guta

Ilustratie Patologie Genunchi

 

SIMPTOME in GUTA

  • Durere articulară bruscă, severă, care apare de obicei noaptea sau dimineața devreme. De cele mai multe ori afectează articulația de la baza degetului mare de la picior. Durerea este descrisă ca fiind extrem de intensă.
  • Umflare în articulația afectată, care devine roșie, fierbinte și sensibilă la atingere.
  • Rigiditate articulară, care limitează mișcarea în zona afectată.
  • Formarea de noduli subcutanați numiți tofi gutoși, care sunt depuneri de cristale de urat în țesuturi. Apar de obicei la nivelul urechilor, coatelor, degetelor sau genunchilor.
  • Oboseală și febră ușoară, care însoțesc uneori atacurile acute.
  • Dureri articulare cronice și deformări articulare, care pot apărea în stadiile avansate, dacă boala nu este controlată.

Atacurile acute de gută durează de obicei 3-10 zile dacă nu sunt tratate.

 

CAUZE

Principalele cauze care duc la apariția gutei sunt:

  • Hiperuricemia – niveluri crescute de acid uric în sânge, peste 6 mg/dL la bărbați și peste 5 mg/dL la femei. (valorile exacte pot varia în funcție de laborator și de unitățile de măsură utilizate). Acidul uric se formează în urma metabolizării purinelor. 
  • Alimentația – un regim alimentar bogat în purine (carne roșie, organe, fructe de mare, bere, băuturi dulci carbogazoase) duce la creșterea nivelului de acid uric.
  • Obezitatea – este asociată cu un risc crescut de hiperuricemie și gută.
  • Consumul de alcool – în special berea, favorizează crizele de gută.
  • Afecțiuni asociate – boli cardiace, diabet zaharat, hipertensiune arterială, insuficiență renală cronică. 
  • Traumatismele articulare, intervențiile chirurgicale recente – pot declanșa brusc eliberarea de acid uric și declanșarea crizelor acute.

Este important de notat că nu toate persoanele cu hiperuricemie vor dezvolta gută, iar guta nu apare doar la persoanele cu hiperuricemie, dar există o corelație strânsă între cele două condiții.

 

 

FACTORI DE RISC

  • Vârsta – prevalența gutei crește odată cu înaintarea în vârstă, în special după 40 de ani la bărbați și după menopauză la femei.

  • Sexul – bărbații sunt afectați de 3-4 ori mai frecvent decât femeile.

  • Etnia – guta este mai frecventă la persoanele de origine africană și zona Asia – Pacific.

  • Antecedentele familiale – riscul este crescut dacă există cazuri de gută în familie.

  • Dislipidemia – colesterol crescut și trigliceride crescute.

  • Utilizarea unor medicamente: diuretice tiazidice, ciclosporina, aspirina în doze mici.

  • Chimioterapia.

  • Expunerea la plumb.

Deci persoanele care prezintă acești factori de risc trebuie să fie monitorizate mai atent pentru depistarea hiperuricemiei și prevenirea gutei.

 

COMPLICATII

Iată principalele complicații care pot apărea în gută:

  • Tofi gutoșidepuneri solide de cristale de urat care se formează sub piele, în jurul articulațiilor sau în țesuturile moi. Pot duce la durere cronică și deformări articulare.

  • Artrita gutoasă cronică – afectare articulară persistentă care apare în urma crizelor acute repetate, dacă boala nu este controlată. Poate duce la deteriorarea progresivă a articulațiilor.

  • Nefrolitiaza (calculi renali) – cristalele de urat se pot depune în rinichi formând calculi dureroși.

  • Insuficiența renală cronică – guta netratată poate duce în timp la afectarea funcției rinichilor.

  • Risc cardiovascular crescut – guta este asociată cu ateroscleroza, hipertensiunea, accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic.

  • Ulcerații cronice ale pielii – pot apărea la nivelul tofilor gutoși.

  • Complicații infecțioase – infecții bacteriene secundare la nivelul articulațiilor sau ulcerațiilor cutanate.

  • Anemie – poate apărea secundar inflamației cronice.

  • Depresie – din cauza durerii cronice și a limitării mobilității.

  • Oboseală cronică și scăderea calității vieții.

Prin urmare, este esențial ca guta să fie diagnosticată și tratată precoce pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

 

 

 

DIAGNOSTIC

Diagnosticul gutei se bazează pe următoarele:

  • Anamneza și examenul clinic – se investighează prezența factorilor de risc, consumul de alcool, medicația urmată, antecedentele familiale. Se examinează articulațiile dureroase în timpul crizei acute.

  • Analize de sânge – cea mai importantă este determinarea nivelului seric de acid uric. O valoare crescută peste 6 mg/dL la bărbați și peste 5 mg/dL la femei indică hiperuricemie. Alte analize utile: VSH, proteina C reactivă, hemoleucograma.

  • Examenul lichidului sinovial – se recoltează prin puncție articulară și se analizează prezența cristalelor de urat.

  • Radiografii – pot evidenția modificări caracteristice: eroziuni osoase, suprafețe articulare îngustate, calcificări. Sunt utile pentru diagnosticul diferențial.

  • Ecografie / RMN – pot detecta modificări articulare, prezența tofilor sau a altor complicații. Vezi cat costa un RMN la Genunchi!

  • Biopsia – poate fi necesară pentru analiza cristalelor din tofi sau a modificărilor tisulare.

Diagnosticul definitiv se pune pe baza asocierii dintre manifestările clinice sugestive, hiperuricemia documentată și demonstrarea prezenței cristalelor de urat la examenul lichidului sinovial sau la biopsie.

rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele RMN pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi pret RMN 1.5 Tesla / 3 Tesla

Daca ai nevoie de o programare RMN, o poți face usor la noi pe site sau prin telefon !

rmn bucuresti medic radiolog Biomed Scan Cardiologie RMN Ecografie

 

Tratament

Tratamentul gutei urmărește două obiective principale:

  1. Controlul durerii și a inflamației în timpul crizelor acute.
  2. Antiinflamatoare nesteroidiene – ibuprofen, indometacin, naproxen.
  3. Colchicină – medicament specific pentru gută.
  4. Corticosteroizi – în forme severe.
  5. Repaus la pat, aplicarea de gheață local.

  6. Scăderea nivelului seric de acid uric (hipouricemiante).

  7. Alopurinol – inhibitor de xantin oxidază, scade producția de acid uric.
  8. Febuxostat – inhibitor nou, mai potent, a acidului xantin oxidază.
  9. Probenecid, sulfinpirazonă – cresc eliminarea renală de acid uric.
  10. Modificarea dietei și a stilului de viață – regim alimentar sărac în purine, hidratare abundentă, activitate fizică.

Alte măsuri importante:

  • Tratarea afecțiunilor asociateHTA, diabet zaharat, dislipidemie, insuficiență renală.
  • Renunțarea la consumul de alcool, în special bere.
  • Evitarea medicamentelor care favorizează crizele de gută.

Tratamentul pe termen lung este esențial pentru a preveni recurența crizelor, formarea tofilor și complicațiile gutei.

 

Pacientii vor sa afle si despre:

 

Preventie

  • Menținerea unei greutăți corporale normale prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată.

  • Limitarea consumului de alimente bogate în purine: carne roșie, organe, extracte de carne, pescării și fructe de mare, leguminoase, ciuperci, asparagus, spanac.

  • Limitarea consumului de alcool, în special de bere. Se recomandă maxim 1-2 băuturi pe zi la bărbați și 1 băutură pe zi la femei.

  • Hidratare adecvată, minimum 2 litri de lichide pe zi.

  • Controlul afecțiunilor asociate: diabet zaharat, hipertensiune, dislipidemie, boli renale.

  • Evitarea utilizării îndelungate a unor medicamente care cresc nivelul de acid uric: diuretice, niacină, aspirină în doze mici.

  • Monitorizarea periodică a nivelului seric de acid uric la persoanele cu factori de risc și instituirea tratamentului hipouricemiant dacă este cazul.

  • Tratamentul adecvat și precoce al crizelor acute de gută pentru a preveni recurența.

Respectarea acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de gută la persoanele predispuse.

 

Leacuri batranesti pentru guta

Există câteva remedii naturiste şi leacuri băbeşti folosite traditional pentru gută, însă eficacitatea lor ştiinţifică nu este demonstrată:

  • Frunze de fragi – se crede că au efect antiinflamator. Se pot consuma ca ceai sau aplica locale cataplasme cu frunze de frag măcinate.

  • Ulei de măsline – se aplică local pe articulațiile dureroase, masând ușor. Are efect calmant.

  • Miere cu lămâie – mierea are proprietăți antiinflamatoare, iar lămâia este bogată în vitamina C. Se amestecă o lingură de miere cu sucul de la o lămâie și se consumă dimineața pe stomacul gol.

  • Ghimbir – ceaiul de ghimbir sau suplimentele pe bază de ghimbir pot reduce inflamația, durerile articulare și nivelul de acid uric.

  • Țelină – sucul proaspăt de țelină sau ceaiul de rădăcină de țelină pot ajuta la eliminarea acidului uric.

  • Apa cu oțet de mere – se adaugă o linguriță de oțet de mere într-un pahar cu apă și se bea zilnic. Oțetul de mere ar putea ajuta la eliminarea acidului uric.

  • Cura de cireșe – cireșele conțin antioxidanți care ar putea reduce inflamația în gută. Se consumă zilnic cireșe proaspete sau suc de cireșe.

Important este să se consulte medicul înainte de a încerca astfel de remedii naturale şi să nu se oprească tratamentul medicamentos prescris. De asemenea, remediile tradiționale nu înlocuiesc adoptarea unui stil de viață sănătos.

Unguent pentru guta

 

Tratamentul topic, sub formă de unguente sau creme, nu este de obicei principala modalitate de gestionare a gutei, care implică mai degrabă medicamente sistemice, modificări ale stilului de viață și modificări ale dietei.

Cu toate acestea, unguentele sau gelurile antiinflamatoare pot fi folosite pentru a ameliora durerea și inflamația locală în timpul unui atac de gută.

  • Unguente cu ibuprofen – au efect antiinflamator şi analgezic. Ibuprofenul se absoarbe prin piele şi acţionează local.

  • Unguente cu diclofenac – alt antiinflamator nesteroidian utilizat topic în dureri articulare.

  • Unguente cu capsaicină – capsaicina din ardei iute reduce substantele inflamatorii din articulaţii. Are efect analgezic.

  • Unguente cu mentol – crează senzaţie de răcoare prin activarea receptorilor pentru frig la nivel cutanat. Au efect calmant.

  • Unguente cu chiroprazină şi nicotinat de metil – au acţiune antiinflamatoare şi vasodilatatoare care ameliorează durerile şi inflamaţia locală.

  • Creme cu arnică – se foloseşte pentru proprietăţile antiinflamatoare şi calmante ale plantei de arnică.

  • Unguente cu heparină – heparina aplicată local poate reduce inflamaţia în gută.

  • Unguente cu uree – hidratează şi emoliază pielea, ameliorând sensibilitatea cutanată.

Unguentul sau gelul trebuie aplicat pe zona afectată într-o cantitate mică și masat ușor, fără a aplica presiune pe articulație. Nu trebuie aplicat pe pielea iritată sau pe răni deschise.

Este important ca aceste unguente să fie utilizate doar pe perioada crizelor acute şi în combinaţie cu tratamentul medicamentos prescris de medic pentru controlul gutei.

Consultaţi medicul înainte de a aplica orice fel de unguent.

 

Cafeaua si guta

– Există informații contradictorii privind creșterea sau scăderea riscului de gută de către cafea [1].

– Majoritatea studiilor științifice sugerează că cafeaua poate juca un rol în scăderea riscului de gută [1][4].

– Se crede că cafeaua reduce riscul de gută prin scăderea nivelurilor de acid uric prin alți compuși decât cafeina [1].

– Consumul moderat de cafea, în special cafea cu cofeina, obișnuită, poate fi asociat cu un risc redus de gută [4].

– Un studiu din 2021 pe peste 173.000 de persoane a constatat că cafeaua nu are niciun efect, pozitiv sau negativ, asupra acidului uric [6].

– Consumul de băuturi dulci, cum ar fi sucurile carbogazoase îndulcite cu sirop de porumb cu fructoză, sucurile de fructe sau alte băuturi cu conținut de zahăr, este asociat cu guta [6].

Cireșele, în special cele acrișoare, pot fi benefice pentru gută [6].

Alcoolul, în special berea și băuturile spirtoase, este asociat cu un risc crescut de gută și recurența atacurilor [4][6].

Vinul consumat cu moderație nu pare să crească riscul de atacuri de gută [4].

– Produsele lactate, cum ar fi iaurtul, laptele și brânza, au fost asociate cu un risc mai scăzut de gută [6].

– Vitamina C poate ajuta la scăderea nivelurilor de acid uric [4].

– Discutați cu medicul despre câtă cafea este potrivită pentru dvs., mai ales dacă aveți și alte afecțiuni medicale [4].

 

Referinte:

[1] https://www.healthline.com/health/coffee-and-gout

[2] https://www.verywellhealth.com/coffee-and-gout-5680272

[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4947733/

[4] https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/gout-diet/art-20048524

[5] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17530681/

[6] https://www.arthritis.org/health-wellness/healthy-living/nutrition/healthy-eating/fight-gout-with-food

 

Alimente permise la guta

  • Produse cu conținut scăzut de grăsimi și fără grăsimi de origine animală, precum iaurtul și laptele degresat [2]
  • Fructe și legume proaspete [2][3][4][5][6]
  • Nuci, unt de arahide și cereale [2]
  • Grăsimi și uleiuri [2]
  • Cartofi, orez, pâine și paste făinoase [2]
  • Ouă (cu moderație) [2]
  • Carne precum pește, pui și carne roșie sunt permise cu moderație (circa 110-170 grame pe zi) [2][6]
  • Mazăre, fasole, linte și tofu [6]
  • Salate verzi și legume amidonoase [6]
  • Cireșe [1][3][4]
  • Suplimente cu vitamina C [5]
  • Cafea (dacă se consumă) [5]
  • Apă [5].

Este important de reținut că recomandările dietetice pentru gută pot varia în funcție de istoricul medical și starea de sănătate actuală a fiecărui pacient.

Se recomandă consultarea unui medic sau a unui nutriționist pentru a stabili un plan alimentar personalizat pentru gută.

 

Referinte:

[1] https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/in-depth/gout-diet/art-20048524

[2] https://www.webmd.com/arthritis/gout-diet-curb-flares

[3] https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/22548-gout-low-purine-diet

[4] https://www.webmd.com/arthritis/ss/slideshow-gout-diet

[5] https://www.arthritis.org/diseases/more-about/shopping-list-for-gout

[6] https://www.arthritis.org/health-wellness/healthy-living/nutrition/healthy-eating/gout-diet-dos-and-donts

 

Rosiile si guta

Roșiile sunt un aliment controversat în cazul gutei.

Unele studii sugerează că roșiile ar putea conține compuși care pot declanșa guta la unele persoane, în timp ce altele sugerează că roșiile sunt sărace în purine și în general considerate sigure pentru gută.

Roșiile sunt asociate cu un nivel mai ridicat de acid uric în sânge, ceea ce înseamnă că ele pot declanșa guta la unele persoane.

Totuși, cantitatea de glutamat și acid fenolic din roșii este extrem de mică, iar este posibil ca unele persoane cu gută să fie extrem de sensibile la aceștia.

Dacă considerați că roșiile sunt cauza acutizărilor de gută, începeți prin a evita produsele concentrate de roșii, precum ketchup, sosurile barbecue etc.

Ținerea unui jurnal alimentar vă poate ajuta să știți dacă roșiile vă declanșează guta.

Puteți elimina roșiile din alimentație pentru câteva săptămâni și urmăriti simptomele.

Roșiile ar putea declanșa guta dacă simptomele se ameliorează atunci când le eliminați din dietă.

Totuși, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina relația dintre gută și roșii.

 

Mamaliga la guta

Mămăliga este considerată în general acceptabilă în alimentația persoanelor cu gută, cu câteva precauții:

  • Mămăliga este o sursă de carbohidrați complexi, care nu cresc semnificativ nivelul de acid uric. Totuși, porumbul din care este preparată mămăliga conține purine moderat.

  • Mămăliga simplă, preparată doar din făină de porumb și apă, este cea mai recomandată. Trebuie evitată mămăliga cu smântână, brânză sau alte adaosuri grase care cresc riscul de gută.

  • Porțiile de mămăligă ar trebui să fie moderate, cam o cană zilnic, nu porții foarte mari care aduc un aport suplimentar de purine.

  • Mămăliga nu trebuie să înlocuiască legumele și fructele în alimentația persoanelor cu gută. Este important un aport generos de fructe și legume.

  • Mămăliga poate fi consumată cu carne slabă, pește, ouă, legume sau fructe pentru un aport echilibrat de macro și micronutrienți.

  • Persoanele cu gută trebuie să-și monitorizeze simptomele și să evite alimentele care par să le declanșeze crizele, indiferent dacă sunt recomandate sau nu.

În concluzie, mămăliga poate face parte dintr-o alimentație echilibrată pentru gută, cu condiția consumului cu moderație și evitarea exceselor calorice sau de purine.

Consultați medicul pentru o dietă personalizată!

 

Inamicul gutei

Cel mai mare inamic al gutei este o alimentație bogată în purine.

Alimentele cu un conținut ridicat de purine pot determina creșterea nivelului de acid uric, ceea ce poate duce la crize de gută.

Iată câteva alimente pe care persoanele cu gută ar trebui să le evite:

  • Organe, cum ar fi ficat, rinichi și momite.

  • Unele tipuri de pește, incluzând anșoa, hering, macrou, icre de pește, sardine, ton, păstrăv și multe tipuri de fructe de mare, inclusiv midii, stridii și scoici.

  • Cărnuri roșii, inclusiv vită, miel, porc și slănină

  • Curcan, în special curcan procesat

  • Zeamă și sosuri de carne

  • Drojdie și extract de drojdie

  • Băuturi dulci și dulciuri

  • Sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză

  • Alcool, în special bere și băuturi spirtoase.

 

 Analize guta

 

Pentru diagnosticarea gutei și monitorizarea tratamentului, pot fi efectuate mai multe analize și teste.

Iată câteva dintre cele mai comune analize și teste folosite în evaluarea și diagnosticarea gutei:

1. Testul pentru Acid Uric Sanguin:

  • Scop: Măsoară nivelul de acid uric din sânge.
  • Valori Normale:
    • Bărbați: < 7 mg/dL
    • Femei: < 6 mg/dL.
    • valorile normale pot diferi de la un laborator la altul).

2. Analiza Lichidului Articular:

  • Scop: Identifică cristalele de urat monosodic în lichidul articular.
  • Metodă: Se recoltează lichid articular prin puncție articulară și se examinează la microscop.

3. Teste de Funcție Renală:

  • Scop: Evaluează funcția rinichilor, care pot fi afectați de nivelurile ridicate de acid uric.
  • Include: Uree, creatinină, clearance-ul creatininei.

4. Teste de Inflamație:

  • Scop: Măsoară nivelurile de inflamație din organism.
  • Include: Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH), Proteina C-reactivă (PCR).

5. Radiografii:

  • Scop: Evaluarea modificărilor articulare și depozitelor de cristale în articulații.

6. Ecografia sau RMN / CT:

  • Scop: Poate identifica depozitele de cristale de urat în țesuturi și articulații.

7. Analize de Sânge Complete:

  • Scop: Evaluarea generală a sănătății și identificarea altor posibile cauze ale simptomelor.
  • Include: Hemoleucograma completă, profilul lipidic, glicemia.

8. Examenul Fizic și Istoricul Medical:

  • Scop: Evaluarea simptomelor și identificarea factorilor de risc și a altor afecțiuni conexe.

Procedură:

Pacientul trebuie să discute simptomele cu medicul și, pe baza istoricului medical și a examenului fizic, medicul poate recomanda una sau mai multe dintre aceste teste pentru a confirma diagnosticul de gută și pentru a monitoriza tratamentul și managementul bolii.

Notă:

Chiar dacă nivelul de acid uric este normal, nu exclude diagnosticul de gută, deoarece nivelurile de acid uric pot varia și pot fi normale între atacuri.

Analiza lichidului articular este standardul de aur pentru diagnosticul de gută, deoarece identificarea cristalelor de urat monosodic în lichidul articular confirmă diagnosticul.

Ce medic trateaza guta

 
 

Guta este adesea tratată de mai mulți specialiști, în funcție de severitatea și complexitatea cazului. Iată câțiva medici care pot trata guta:

1. Medicul de Familie:

  • Poate diagnostica și trata forme ușoare până la moderate de gută.
  • Poate face referiri la specialiști, dacă este necesar.

2. Reumatolog:

  • Specializat în tratamentul bolilor articulare și autoimune.
  • Este de obicei implicat în tratarea gutei cronice sau a cazurilor complicate.

3. Nefrolog:

  • Specializat în boli renale.
  • Poate fi consultat dacă există semne de boală renală asociată cu guta, deoarece rinichii joacă un rol crucial în eliminarea acidului uric din corp.

4. Endocrinolog:

  • Poate gestiona gută asociată cu alte condiții endocrine sau metabolice, cum ar fi diabetul sau sindromul metabolic.

5. Nutriționist/Dietetician:

  • Poate oferi sfaturi dietetice și planuri de masă pentru a ajuta la reducerea nivelului de acid uric și la prevenirea atacurilor de gută.

6. Ortoped:

  • Poate fi implicat în cazurile severe de gută care afectează sănătatea osoasă și funcția articulară.

Pentru a decide asupra planului de tratament adecvat și a medicilor care trebuie consultați, este esențial să începeți cu o vizită la medicul dumneavoastră de familie sau la un medic generalist, care vă poate îndruma către specialiștii potriviți în funcție de simptomele și nevoile dumneavoastră individuale.

Tratament guta picior

 

Tratamentul gutei la nivelul piciorului implică măsuri de ameliorare a durerii, reducerea inflamației și prevenirea episoadelor viitoare prin gestionarea nivelurilor de acid uric.

Abordarea tratamentului poate include medicamente, modificări ale stilului de viață și ale dietei, și în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Tratament Medicamentos:

1. Antiinflamatoare Nesteroidiene (AINS):

  • Exemple: Ibuprofen, Naproxen, Indometacin.
  • Scop: Reducerea durerii și inflamației.

2. Corticoizi:

  • Exemple: Prednison.
  • Scop: Reducerea inflamației severe.
  • Metodă: Pot fi administrați oral sau prin injecții direct în articulația afectată.

3. Medicamente care reduc nivelul de acid uric:

  • Exemple: Allopurinol, Febuxostat.
  • Scop: Prevenirea atacurilor de gută pe termen lung prin reducerea nivelurilor de acid uric.

4. Colchicină:

  • Scop: Tratează și previne atacurile acute de gută, reducând inflamația.
  • Precauții: Poate avea efecte secundare semnificative și trebuie utilizată cu precauție.

Modificări ale Stilului de Viață și ale Dietei:

1. Dietă:

  • Evitare: Alimente bogate în purine, cum ar fi carnea roșie, fructele de mare și alcoolul, în special berea.
  • Includere: Alimente cu conținut scăzut de purine, cum ar fi fructe, legume, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

2. Hidratare:

  • Consumul adecvat de apă poate ajuta la diluarea acidului uric și la prevenirea formării de cristale de urat.

3. Reducerea Greutății:

  • Pierderea în greutate poate reduce riscul de gută și poate îmbunătăți managementul gutei.

4. Evitarea Alcoolului:

  • Alcoolul, în special berea, poate crește nivelurile de acid uric și poate declanșa atacuri de gută.

Fizioterapie și Îngrijire Proprie:

1. Repaus și Îngrijirea Articulației:

  • Păstrarea piciorului în repaus și ridicarea lui poate ajuta la reducerea inflamației și durerii.
  • Aplicarea de gheață poate, de asemenea, ajuta la ameliorarea simptomelor.

Consultație Medicală:

Este esențial să consultați un medic pentru un plan de tratament individualizat bazat pe simptomele, istoricul medical și necesitățile dumneavoastră specifice.

Medicul poate ajusta medicamentele și poate recomanda modificări specifice ale stilului de viață și ale dietei pentru a aborda eficient gută.

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?