RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieCe este disectia aortica?
Disectia de aorta este o ruptura a peretelui interior al aortei (cea mai mare artera din corp), care permite sângelui sa se strecoare între cele trei straturi ale peretelui aortic (intima, media și adventicea).
Aceasta separare a straturilor peretelui aortic formează un hematom care disecă și separă straturile peretelui aortei.
De obicei disectia începe cu o ruptură a intimei și progresează în lungul aortei în josul sângelui circulant.
| Titlu | Explicație |
|---|---|
| Definiție | Ruptura peretelui aortei, cea mai mare arteră din corp |
| Cauze principale | – Hipertensiune arterială – Ateroscleroză – Boli genetice (sindrom Marfan, Ehlers-Danlos) – Traumă toracică severă |
| Simptome | – Durere intensă în piept, spate sau abdomen – Disparitia bruscă a pulsului la o extremitate – Dificultăți respiratorii |
| Diagnostic | – CT cu substanță de contrast – RMN |
| Tratament | Intervenție chirurgicală de urgență pentru a repara/înlocui porțiunea afectată din aortă |
| Evoluție fără tratament | Rata mortalității foarte mare |
| Prevenție | Monitorizare atentă la pacienții cu factori de risc (hipertensiune etc.) |
Disectia de aorta poate bloca sau reduce dramatic fluxul de sânge către arterele ramificate din aortă care alimentează creierul, intestinele, rinichii și alte organe vitale.
De asemenea, hematomul rezultat poate comprima aorta și poate amenința ruptura completă a peretelui aortic.
Dacă nu este tratată rapid, disectia de aortă este de cele mai multe ori fatală.
Majoritatea disecțiilor aortice apar în aorta toracică ascendentă, dar pot apărea oriunde de-a lungul aortei.
Prevalența
Prevalența disecției de aortă poate varia în funcție de populație și regiune.
Iată câteva constatări si statistici cheie :
- Incidența disecției de aortă este estimată la aproximativ 3-4 cazuri la 100.000 de persoane pe an[3][5].
- Incidența disecției de aortă în Marea Britanie este raportată la 7-10 cazuri la 100.000 [6]. Aceasta sugerează o prevalență ușor mai mare comparativ cu estimarea globală.
- Disecția de aortă este mai frecventă la bărbați și persoanele în vârstă, cu aproximativ 75% din cazuri apărând la pacienți cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani[2][3].
- Disecțiile aortei ascendente sunt de aproape 2 ori mai frecvente decât cele descendente[2].
- Incidența disecției de aortă pare să fi crescut în timp [3].
- Disecțiile acute ale aortei toracice descendente (Stanford B) sunt asociate cu o mortalitate de 10% până la 25% la 30 de zile [4].
Surse:
[1] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S089579672100003X
[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441963/
[3] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21173794/
[4] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCOUTCOMES.118.004689
[5] https://www.nature.com/articles/nrcardio.2010.187
Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !
Vezi Tarife Cardiologie
Tipuri de disectie aortica
Există două tipuri principale de disecție de aortă:
1. Disecție de tip A (proximală)
Implică aorta ascendentă, de obicei începând de la valva aortică
Este forma cea mai gravă, cu risc mare de ruptură
Necesită intervenție chirurgicală urgentă.
2. Disecție de tip B (distală)
Implică aorta descendentă toracică
De multe ori poate fi tratată medicamentos
Uneori necesită intervenție endovasculară (stent).
Alte clasificări:
Disecție acută – simptome prezente de mai puțin de 2 săptămâni
Disecție cronică – simptome prezente de peste 2 săptămâni
Disecție retrogradă – se extinde în sens invers fluxului sangvin
Disecție anterogradă – se extinde în sensul fluxului sangvin.
Identificarea corectă a tipului de disecție este esențială pentru managementul adecvat, deoarece abordarea terapeutică diferă în funcție de localizare.
Disectie de aorta tip A si B, Npatchett, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons
Simptome disectia de aorta
Iată principalele simptome ale disecției de aortă:
Durere toracică severă, abruptă, de tip sfâșietor – cel mai frecvent simptom, apare în aproximativ 90% din cazuri
Durere în zona spatelui, între omoplați sau în abdomen
Dispnee (dificultăți de respirație)
Palpitatii
Tuse, uneori cu expectorație de sânge
Slăbiciune, amețeală, sincopă (leșin)
Diferențe în pulsul brațelor sau picioarelor
Deficit neurologic (slăbiciune, paralizie, vorbire îngreunată etc.)
Durere la nivelul gâtului sau mandibulei
Grețuri, vărsături
Modificări vizuale
Transpirații reci, paloare
Simptomele pot apărea brusc și pot imita infarctul miocardic, disecția necesitând diagnostic rapid și tratament de urgență.
Localizarea și severitatea simptomelor depind de locul și mărimea disecției.
Cauze
Principalele cauze care duc la apariția disecției de aortă sunt:
Hipertensiunea arterială – cea mai frecventă cauză, presiunea sangvină crescută slăbește peretele aortic în timp
Ateroscleroza – acumularea de plăci de grăsime pe artere
Anevrism aortic – dilatarea localizată a peretelui aortic
Boli genetice care afectează țesutul conjunctiv (sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos)
Traumatisme toracice majore
Intervenții cardiovasculare anterioare (bypass coronarian, înlocuire valvă aortică)
Consum excesiv de cocaină
Vasculite (inflamații ale vaselor de sânge)
Tulburări de coagulare sanguină
Bicuspidie aortică (valvă aortică anormală cu două cuspe în loc de trei)
Aterom în arcul aortic
Istorie familială de anevrisme aortice
Sarcină (rar).
Factorii de risc includ vârsta înaintată, sexul masculin, hipertensiunea netratată, fumatul și consumul excesiv de alcool.
Traumatismele toracice majore pot cauza de asemenea disecții acute.
Factori de risc pentru disectia aortica
Iată o listă completă a factorilor de risc pentru disecția de aortă, pe baza informațiilor furnizate:
- Coarctație aortică (îngustare a aortei la naștere)
- Sindrom Marfan
- Sindrom Ehlers-Danlos
- Sindrom Loeys-Dietz
- Sindrom Turner
- Arterită cu celule gigantice (inflamația arterelor)
- Sex masculin
- Vârsta peste 60 ani
- Antrenament fizic intens de rezistență
- Fumat
- Hipercolesterolemie
- Traumatisme toracice majore
- Tulburări de coagulare sau de țesut conjunctiv.
Majoritatea acestor factori cresc stressul mecanic asupra peretelui aortic sau îl slăbesc, favorizând apariția unei disecții.
Identificarea și managementul activ al factorilor de risc modificabili este esențial pentru prevenție.
Complicații
Iată principalele complicații ale disecției de aortă:
Ruptura aortei – cea mai gravă complicație, poate duce la hemopericard (sângerare în pericard) și moarte subită
Extinderea disecției – disecția poate progresa în josul aortei și afecta arterele ramificate
Insuficiență aortică – valva aortică poate fi afectată și să nu se mai închidă corect
Infarct miocardic – disecția poate bloca arterele coronare și duce la infarct
Accident vascular cerebral – reducerea fluxului de sânge la nivel cerebral
Insuficiență renală – prin afectarea arterelor renale
Paraplegie – prin afectarea vaselor spinale
Sindrom de detresă respiratorie acută – edem pulmonar acut
Coagulare intravasculară diseminată
Aritmii cardiace severe
Moarte subită – prin tamponadă cardiacă, aritmii ventriculare sau șoc hipovolemic.
Datorită riscului extrem de mortalitate, diagnosticul rapid și managementul adecvat al complicațiilor sunt esențiale pentru pacienții cu disecție acută de aortă.
Prevenție
Cum pot preveni disecția de aortă:
Controlul optim al hipertensiunii arteriale – cel mai important factor de prevenție, prin medicație și modificarea stilului de viață
Renunțarea la fumat – fumatul crește mult riscul
Menținerea colesterolului în limite normale prin dietă și medicație dacă este cazul
Evitarea consumului de cocaină sau amfetamine
Evitarea exercițiilor fizice extreme, în special la persoanele cu factori de risc crescuți
Monitorizarea atentă a pacienților cu anevrism aortic cunoscut – prin ecografii regulate
Screening-ul pentru anevrism aortic la pacienții cu boli de țesut conjunctiv
Tratamentul prompt al infecțiilor cu transmitere sexuală care pot afecta aorta (sifilis)
Managementul atent al sarcinii la femeile cu risc crescut de disecție
Evitarea traumatismelor toracice majore (centuri de siguranță, airbaguri etc.)
Revizuirea periodică a factorilor de risc cardiovascular și urmarea recomandărilor medicale
Identificarea precoce a pacienților cu risc crescut și managementul activ al factorilor de risc modificabili sunt esențiale pentru prevenția eficientă.
Ksheka at English Wikipedia, CC BY-SA 2.0, via Wikimedia Commons
Diagnosticul disectiei aortice
Anamneza se concentrează pe identificarea unor simptome caracteristice precum durere toracică sau abdominală, abruptă și severă. Examenul clinic caută semne vitale anormale, sufluri cardiace noi sau diferențe de puls/tensiune între membre.
CT cu substanță de contrast este metoda imagistică de elecție, oferind imagini clare ale aortei pe tot traiectul. Permite vizualizarea directă a separării straturilor peretelui aortic și identificarea extinderii disecției. Informații cruciale despre localizare și complicații.
Ecocardiografia transesofagiană utilizează ultrasunete pentru a examina în detaliu aorta, în special porțiunea ascendentă. Poate identifica flapul intimal, jetul fals de insuficiență aortică, dilatarea aortei. Nu oferă imagine de ansamblu ca CT.
RMN cardiac furnizează imagini tomografice detaliate ale aortei fără expunere la radiații, dar necesită mai mult timp pentru achiziție și procesare. Nu este la fel de rapid ca CT.
Aortografia implică cateterism cardiac și injectarea directă de substanță de contrast în aortă. Este mai invazivă și rareori utilizată în prezent.
Markerii cardiaci (troponine) crescuți indică leziuni miocardice ischemice prin obstrucția arterelor coronare de către disecție.
D-dimerii crescuți susțin diagnosticul de disecție, dar nu sunt specifice doar acesteia.
Teste genetice identifică afecțiuni care slăbesc peretele aortic (sindrom Marfan etc).
EKG evidențiază ischemie, aritmii, hipertrofie ventriculară stângă secundară hipertensiunii.
Ecocardiografia evaluează detaliat funcția cardiacă, valvulară, dilatarea aortei, insuficiența aortică și complicații.
Tratament
| Tip disecție | Tratament | Detalii |
|---|---|---|
| Disecție tip A (aorta ascendentă) | Intervenție chirurgicală urgentă | – Incizie stern, înlocuire porțiune afectată cu grefon vascular – Reduce riscul rupturii aortei |
| Disecție tip B (aortă descendentă) | Tratament medicamentos inițial | – Control tensiune arterială (beta-blocante, vasodilatatoare) – Reduce stresul pe perete aortic |
| Disecție tip B | Tratament endovascular | – Stent graft pentru a exclude anevrismul – Dacă medicamente nu reușesc |
| Complicații | Tratament specific urgent | – Insuficiență aortică, accident vascular, infarct miocardic etc. – Pot pune viața în pericol |
| Monitorizare | Terapie intensivă | – Monitorizare atentă tensiune arterială, ritm cardiac, funcție respiratorie |
| Urgențe | Intervenție chirurgicală imediată | – Instabilitate hemodinamică, rupere iminentă a aortei |
| Post-tratament | Recuperare prelungită | – Evitare efort fizic, monitorizare pe termen lung |
În concluzie, tratamentul este ghidat de tipul și severitatea disecției, iar intervenția urgentă în formele grave este decisivă pentru prognostic.
Pacientii vor sa afle si despre :
Coarctatia de aorta adulti
Coarctația de aortă la adulți este o îngustare a aortei care apare de obicei în copilărie dar poate persista și la maturitate. Poate cauza hipertensiune, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral. Se tratează prin intervenție chirurgicală sau prin proceduri precum angioplastie.
Coarctatie de aorta simptome
Simptomele coarctației de aortă includ: tensiune arterială crescută în partea superioară a corpului și scăzută în partea inferioară, dureri toracice, respirație greoaie, oboseală, crampe la nivelul picioarelor, bătăi neregulate ale inimii.
Coarctatia de aorta bebelusi
La bebeluși, coarctația de aortă este o malformație congenitală ce constă în îngustarea aortei. Poate cauza insuficiență cardiacă, șoc, moarte subită. Se intervine chirurgical în primele luni de viață pentru corectarea anomaliei.
Coarctatie de aorta dupa operatie
După intervenția chirurgicală pentru corectarea coarctației de aortă este nevoie de monitorizare medicală periodică. Pot apărea complicații precum recoarctarea (reîngustarea), anevrism aortic. Hipertensiunea arterială necesită de obicei tratament pe termen lung.
Disectie de aorta
Disecția de aortă este o ruptură a peretelui interior al aortei, creând un hematom care separă straturi ale peretelui aortic. Este o urgență majoră, cu risc vital crescut. Simptomele includ durere toracică intensă și ruptură cardiovasculară. Necesită intervenție chirurgicală rapidă.
Ingustarea la nivelul crosei aortice
Stenoza de la nivelul crosei aortice este o îngustare a aortei la originea arterelor care irigă creierul și brațele. Poate limita fluxul de sânge către creier, cauzând amețeli, leșin. Se corectează prin proceduri precum angioplastia sau înlocuirea valvei aortice.
Prognostic
| Studii | Sursă |
|---|---|
Disecția aortică acută, în special în primele 7 zile, este asociată cu rate ridicate de morbiditate și mortalitate[4][6]. Mulți pacienți pot deceda înainte de a ajunge la spital sau de a primi un diagnostic[6]. Fără tratament, rata mortalității poate fi de până la 1-3% pe oră în primele 24 de ore[4]. Cu toate acestea, progresele în diagnostic și tratament au îmbunătățit rezultatele[6]. | [4] Merck Manuals [6] Medscape |
Pacienții cu disecție aortică cronică, definită ca durând mai mult de 2 săptămâni, au în general un prognostic mai bun comparativ cu cei cu disecție acută[2][6]. | [2] NCBI [6] Medscape |
| Rezultatele disecției aortice tind să fie mai bune în unitatile medicale de mare volum – care au experiență în gestionarea afecțiunii[2]. | [2] NCBI |
| Prezența complicațiilor, cum ar fi ruptura, malperfuzia organului sau implicarea rădăcinii aortice sau a ramurilor, poate afecta semnificativ prognosticul[4]. | [4] Merck Manuals |
Valoarea diagnostică și prognostică a D-dimeri, un test de sânge care măsoară prezența cheagurilor de sânge, a fost studiată în disecția aortică[5]. Nivelurile ridicate de D-dimeri au fost asociate cu un risc mai mare de rezultate nefavorabile[5]. | [5] Cardiothoracic Surgery |
Este important de notat că prognosticul disecției aortice poate varia în funcție de factorii individuali ai pacientului, extinderea și localizarea disecției și promptitudinea diagnosticului și tratamentului.
Prin urmare, este esențial ca persoanele cu suspiciune de disecție aortică să caute asistență medicală imediată.
| Factori de Prognostic în Disecția Aortică | Sursă |
|---|---|
| D-dimeri: Nivelele ridicate de D-dimeri au fost asociate cu un risc mai mare de rezultate nefavorabile[2]. | [2] NCBI |
| Raportul neutrofil-limfocit (NLR): Unele studii au investigat valoarea prognostică a NLR în disecția aortică[2]. | [2] NCBI |
| CRP: Proteina C-reactivă (CRP) a fost, de asemenea, investigată ca un posibil factor de prognostic[2]. | [2] NCBI |
| Șoc persistent: Acest factor a fost corelat semnificativ cu decesul postoperator[3]. | [3] Springer |
| Anurie persistentă: Acest factor a fost, de asemenea, corelat semnificativ cu decesul postoperator[3]. | [3] Springer |
| Deficit neurologic persistent: Acest factor a fost corelat semnificativ cu decesul postoperator[3]. | [3] Springer |
| Complicații grave: Complicațiile grave, excluzând șocul și ruptura în faza acută, au fost identificate ca factori de risc în faza cronică a disecției aortice[4]. | [4] PubMed |
| Diametrul aortic: Unele studii au identificat diametrul aortic ca un factor de prognostic în disecția aortică[5]. | [5] ScienceDirect |
| Tromboza lumenului fals: Tromboza parțială a lumenului fals a fost identificată ca un posibil factor de prognostic în disecția aortică acută de tip B[5]. | [5] ScienceDirect |
| Grosimea lumenului fals: Grosimea lumenului fals a fost, de asemenea, investigată ca un potențial factor de prognostic în disecția aortică acută de tip B[5]. | [5] ScienceDirect |
| Locația disecției: Locația disecției poate influența prognosticul, disecțiile aortice ascendente fiind asociate cu rate mai mari de mortalitate comparativ cu disecțiile descendente[6]. | [6] Merck Manuals |
Este important de notat că factorii de prognostic menționați în rezultatele căutării pot să nu fie exhaustivi, iar impactul acestor factori asupra prognosticului poate varia în funcție de factorii individuali ai pacientului.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie