RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie
Analize MedicaleCum apare bradicardia, simptome si tratament pentru o inima inceata
Ce este Bradicardia?
Bradicardia este o frecventa cardiaca mai lenta decat cea normala. Inima adultului, in repaus, bate de obicei intre 60 si 80 de ori pe minut.
Daca aveti bradicardie, inima bate mai putin de 60 de ori pe minut.
Bradicardia poate fi o problema grava daca inima nu pompeaza suficient sange bogat in oxigen in organism. Cu toate acestea, pentru unii oameni, bradicardia nu provoaca simptome sau complicatii.
Un stimulator cardiac implantat poate corecta bradicardia si va poate ajuta inima sa mentina o rata adecvata.
Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !
Vezi Tarife Cardiologie
Bradicardia – Simptome
Daca aveti bradicardie, este posibil ca creierul si alte organe sa nu obtina suficient oxigen, cauzand posibil aceste simptome:
- Lesin (sincopa)
- Ameteli
- Instalarea cu usurinta a oboselii in timpul activitatii fizice
- Respiratie rapida
- Dureri in piept
- Probleme de confuzie sau de memorie.
Cand ritmul cardiac lent este normal
Un ritm cardiac in repaus mai lent de 60 de batai pe minut este normal pentru unii oameni, in special adultii tineri sanatosi si sportivii de performanta. Pentru acestia, bradicardia nu este considerata o problema de sanatate.
Cauze
Bradicardia poate fi cauzata de:
- Afectarea tesutului cardiac datorita imbatranirii
- Deteriorarea tesuturilor cardiace din cauza bolilor cardiace sau a infarctului
- Defect cardiac congenital
- Infectie a tesutului cardiac (miocardita)
- O complicatie a unei operatiii cardiace
- Glanda tiroida hiperactiva
- Dezechilibru al substantelor chimice din sange, cum ar fi potasiul sau calciul
- Intreruperi repetate ale respiratiei in timpul somnului (apnee obstructiva in somn)
- Boala inflamatorie, cum ar fi reumatism articular sau lupus
- Unele medicamente, pentru tulburari ale ritmului cardiac, hipertensiune arteriala si psihoza.
Circuite electrice ale inimii pot determina bradicardia
Inima contine patru camere – doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventriculi). Un stimulator cardiac natural (nodul sinusal), situat in atriul drept, iti controleaza in mod normal ritmul cardiac, producand impulsuri electrice ce initiaza fiecare bataie a inimii.
Aceste impulsuri electrice traverseaza atriile, determinandu-le sa se contracte si sa pompeze sange in ventricule. Apoi, aceste impulsuri ajung la un grup de celule numite nod atrioventricular (AV).
Nodul AV transmite semnalul catre ventriculi, ceea ce face ca acestia sa se contracte si sa pompeze sange – ventriculul drept trimite sange sarac in oxigen in plamani si ventriculul stang trimite sange bogat in oxigen in organism.
Bradicardia apare atunci cand semnalele electrice incetinesc sau sunt blocate.
Nod Sinusal
Bradicardia incepe adesea in nodul sinusal. O frecventa cardiaca lenta poate aparea deoarece nodul sinusal:
- Descarca impulsurile electrice mai lent decat este normal
- Intrerupe sau nu reuseste sa descarce in mod regulat
- Descarca un impuls electric blocat inainte de a provoca contractarea atriilor
La unii oameni, problemele nodului sinusal au ca rezultat alternarea ritmului cardiac lent si rapid (sindromul bradicardie-tahicardie).
Bloc atrioventricular
Bradicardia poate aparea, de asemenea, deoarece semnalele electrice transmise prin atrii nu sunt transmise ventriculilor (bloc cardiac sau bloc atrioventricular).
Blocurile atrio-ventriculare sunt clasificate in functie de gradul in care semnalele din atrii ajung la principalele camere de pompare ale inimii (ventriculii).
- Bloc atrio-ventricular de gradul I. In cea mai usoara forma, toate semnalele electrice din atrii ajung la ventriculi, dar semnalul este incetinit. Blocul atrio-ventricular de gradul intai de obicei nu are nevoie de tratament daca nu exista alta anomalie in conducerea semnalului electric.
- Bloc atrio-ventricular de gradul II. Nu toate semnalele electrice ajung in ventricule, rezultand un ritm mai lent si uneori neregulat.
- Bloc atrioventricular de gradul III (complet). Niciunul dintre impulsurile electrice din atrii nu ajunge in ventriculi. Acest lucru are ca rezultat impulsuri electrice lente si uneori nesigure pentru a controla ritmul ventriculilor.
sistemul electric al inimii
imagine didactica
Factori de risc:
Un factor important de risc pentru bradicardie este varsta. Problemele cardiace, care sunt adesea asociate cu bradicardie, sunt mai frecvente la pacientii in varsta.
Bradicardia este adesea asociata cu deteriorarea tesutului cardiac cauzat de un anumit tip de boala cardiaca.
Prin urmare, factorii care va cresc riscul de boli cardiace pot creste si riscul de bradicardie. Modificarile stilului de viata sau tratamentul medical pot reduce riscul.
- Tensiune arteriala crescuta
- Fumatul
- Consumul intens de alcool
- Consumul de droguri recreative
- Stres psihologic sau anxietate
Complicatiile bradicardiei:
- Stari frecvente de lesin
- Incapacitatea inimii de a pompa suficient sange (insuficienta cardiaca)
- Stop cardiac.
Preventia
Cel mai eficient mod de prevenire a bradicardiei este reducerea riscului de a dezvolta boli de inima.
Daca aveti deja boli cardiovasculare, monitorizati-le si urmati planul de tratament pentru a reduce riscul de bradicardie.
Prevenirea bolilor de inima
Tratati sau eliminati factorii de risc care pot duce la boli de inima:
- Faceti miscare si urmati o dieta adecvata. Adoptati un stil de viata sanatos pentru inima, facand exercitii fizice in mod regulat si avand o dieta cu continut scazut de grasimi, cu continut scazut de sare si cu continut scazut de zahar, bogata in fructe, legume si cereale integrale.
- Mentineti o greutate sanatoasa. A fi supraponderal creste riscul de a dezvolta boli de inima.
- Pastrati tensiunea arteriala si colesterolul sub control. Faceti modificari ale stilului de viata si luati medicamente conform prescrierii pentru a corecta hipertensiunea arteriala (sau hipotensiunea arteriala) sau colesterolul ridicat.
- Nu fumati. Daca fumezi si nu poti renunta singur, vorbeste cu medicul tau despre strategii sau programe care sa te ajute renunti la acest obicei.
- Daca beti, faceti acest lucru cu masura. Pentru adultii sanatosi, aceasta inseamna pana la o bautura pe zi pentru femeile de toate varstele si barbatii cu varsta peste 65 de ani si pana la doua bauturi pe zi pentru barbatii de pana la 65 de ani.
Daca nu va puteti controla consumul de alcool, discutati cu medicul dumneavoastra despre un program de renuntare la consumul de alcool si gestionarea altor comportamente legate de abuzul de alcool.
- Gestionati stresul. Evitati stresul inutil si invatati tehnici de coping pentru a face fata stresului.
- Faceti controale medicale regulate.
- Monitorizati si tratati bolile cardiace existente:
Daca aveti deja boli de inima, puteti lua masuri pentru a reduce riscul de a dezvolta bradicardie sau o alta tulburare a ritmului cardiac:
- Urmati planul. Asigurati-va ca intelegeti planul de tratament si luati toate medicamentele conform prescrierii.
- Raportati imediat modificarile. Daca simptomele se modifica sau se inrautatesc sau apar simptome noi, spuneti imediat medicului dumneavoastra.
Diagnostic bradicardie
Pentru a diagnostica bradicardia, medicul va efectua de obicei un examen fizic și va asculta inima cu un stetoscop. Acesta vă poate pune întrebări despre simptomele și istoricul medical si poate recomanda analize din sânge pentru a verifica glanda tiroida sau un dezechilibru al electroliților.
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este principalul test utilizat pentru a diagnostica bradicardia. EKG poate arăta dacă inima bate prea lent sau prea repede. Dezavantajul examinarii EKG este ca acesta nu poate detecta bradicardia decat daca se petrece in timpul testarii.
De aceea, medicul ar putea recomanda montarea unui Holter pentru 24 de ore sau mai mult, care va inregistra activitatea electrica a inimii in mod continuu.
Testul cu masa înclinată ( Tilt table test).
Acest test poate ajuta medicul să înțeleagă mai bine cum bradicardia provoacă leșinuri. În timp ce stați întins pe o masă specială, masa este înclinată ca și cum ați sta în picioare. Un test de înclinare se face pentru a vedea dacă o schimbare de poziție provoacă leșin.
EKG de efort. Se efectueaza pentru a monitoriza activitatea inimii în timp ce pedalați pe o bicicletă staționară sau mergeți pe o bandă de alergat.
Poate fi recomandata si o monitorizare a somnului pentru a verifica o apnee de somn obstructivă cauzează bradicardie.
Tratament
Tratamentul pentru bradicardie depinde de severitatea simptomelor și de cauza.
Dacă nu aveți simptome, tratamentul s-ar putea să nu fie necesar.
Tratamentul bradicardiei poate include schimbări ale stilului de viață, modificări ale medicamentelor, implantarea unui stimulator cardiac sau tratarea afectiunii care provoaca bradicardia (hipotiroidism, apnee de somn).
Chirurgie. Când alte tratamente nu sunt posibile și simptomele bradicardiei sunt severe, este necesara implantarea unui stimulator cardiac pentru a controla ritmul cardiac. Stimulatoarele cardiace funcționează numai atunci când este nevoie. Atunci când inima bate prea încet, stimulatorul trimite semnale electrice către inimă pentru a accelera ritmul cardiac.
Sursa: mayoclinic.org
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
FAQ
Am pulsul mic ce sa fac ?
Asigurați-vă că sunteți într-un mediu sigur: Dacă aveți un puls mic și experimentați simptome precum slăbiciune, amețeală sau leșin, este important să vă asigurați că sunteți într-un mediu sigur pentru a evita accidentele sau căderile.
Stați întins și ridicați picioarele: În cazul în care vă simțiți amețit sau leșinat, puteți încerca să stați întins și să vă ridicați picioarele la nivelul inimii. Aceasta poate ajuta la îmbunătățirea fluxului de sânge către creier.
Evitați efortul fizic intens: În cazul în care pulsul dumneavoastră este scăzut, este important să evitați efortul fizic intens până când obțineți evaluarea medicală. Activitatea fizică intensă poate agrava pulsul mic.
Monitorizați-vă simptomele: Observați dacă există alte simptome asociate cu pulsul mic, cum ar fi amețeala, senzația de slăbiciune sau dificultăți de respirație. Aceste informații pot fi utile pentru medic în stabilirea diagnosticului.
Hipertensiune cu bradicardie:
Hipertensiunea arterială și bradicardia (pulsul mic) pot fi asociate în unele cazuri. Există mai multe posibile cauze și factori care pot contribui la această combinație. Iată câteva dintre ele:
Boala sinusului atrial: Aceasta este o afecțiune în care nodulul sinusal, care controlează ritmul cardiac, nu funcționează corect. Poate provoca atât bradicardie, cât și hipertensiune arterială.
Efectele medicamentelor: Unele medicamente utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale, cum ar fi beta-blocantele, pot scădea ritmul cardiac (bradicardie) ca efect secundar.
Boli endocrine: Tulburări tiroidiene, cum ar fi hipotiroidismul sau tireotoxicoza, pot afecta atât funcția glandei tiroide, cât și ritmul cardiac, ducând la hipertensiune și bradicardie.
Boala coronariană: În cazul în care arterele coronare sunt îngustate sau blocate, acest lucru poate duce la o furnizare inadecvată de oxigen și nutrienți către inimă, ceea ce poate determina atât hipertensiune, cât și bradicardie.
Disfuncție autonomă: Tulburări ale sistemului nervos autonom, care reglează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi tensiunea arterială și ritmul cardiac, pot contribui la hipertensiune și bradicardie.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie