Tahicardia

 

PUNCTE CHEIE

 

Definiție și Tipuri:

Tahicardia este, în general, definită ca o frecvență cardiacă care depășește 100 de bătăi pe minut la adulți.

Există diverse forme, inclusiv:

fibrilația atrială, flutterul atrial, tahicardia supraventriculară (TSV), tahicardia ventriculară și tahicardia sinusală.

Simptome și Diagnostic:

Palpitații, dificultăți de respirație, amețeli sau chiar leșin.

Tahicardia poate fi detectată prin EKG (electrocardiogramă).

Cauze Potențiale și Factori de Risc:

Boli cardiace, hipertensiune arterială, fumat, febră, alcool, stres și droguri, anomalii congenitale.

Complicații:

Insuficiența cardiacă, accident vascular cerebral sau stop cardiac.

Tratamente:

Beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, ablația cu cateter sau implantarea de stimulatoarele cardiace.

 

 

Incidența tahicardiei supraventriculare paroxistice este de aproximativ:

79,1 la 100.000 pentru bărbați și

107,2 la 100.000 pentru femei.

 

Ce este tahicardia

Tahicardia, un termen medical care poate părea intimidant la prima vedere, este de fapt o afectiune ce afectează multe persoane.

  • este definită simplu ca având o rată a bătăilor de inimă care este mai rapidă decât normal.

Pentru un adult în repaus, acest lucru înseamnă de obicei o frecvență cardiacă de peste 100 de bătăi pe minut.

În timp ce o creștere a ritmului cardiac poate fi normală în răspuns la exerciții fizice sau stres, tahicardia se produce atunci când inima bate prea rapid în timp ce corpul este în repaus.

Acest ritm rapid poate perturba fluxul normal al sângelui către restul corpului, ceea ce poate avea consecințe negative asupra sănătății.

 

Poate duce la complicații ca atacul de cord, accidentul vascular cerebral sau alte probleme de sănătate cardiovasculare.

 
Suna pentru o consultatie la cardiolog !

 

Ce Este un Ritm Cardiac Normal?

Un ritm cardiac sănătos și normal variază de la persoană la persoană, dar în mod general, pentru un adult odihnit, ritmul cardiac normal se încadrează între 60 și 100 de bătăi pe minut (bpm).

Ritmul cardiac poate fi influențat de o serie de factori, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de fitness și starea emoțională.

De exemplu, sportivii de performanta pot avea un ritm cardiac mai scăzut, adesea între 40 și 60 bpm, deoarece inimile lor sunt mai eficiente în pomparea sângelui.

 

Cum se Măsoară Ritmul Cardiac?

Ritmul cardiac poate fi măsurat în mai multe moduri. Cea mai simplă și mai accesibilă metodă este verificarea pulsului.

Iată cum puteți face asta:

  1. Găsiți-va Pulsul: Locurile comune pentru a verifica pulsul sunt încheietura mâinii și partea laterală a gâtului.
  2. Numărați Bătăile: Odată ce ați localizat pulsul, folosiți un cronometru pentru a număra bătăile pe minut.
  3. Înregistrați Numărul: Acesta este ritmul dvs. cardiac în repaus.

De asemenea, există dispozitive medicale specializate care pot măsura ritmul cardiac, cum ar fi holterele (monitoarele de ritm cardiac) și electrocardiogramele (EKG).

Acestea oferă o imagine mai precisă și detaliată a activității inimii.

Înțelegerea și monitorizarea ritmului cardiac este un aspect esențial al sănătății generale. Este util să știți care este ritmul dvs. cardiac normal în repaus, astfel încât să puteți identifica orice modificări semnificative care ar putea indica o problemă de sănătate, cum ar fi tahicardia. 

 

Funcționarea Nodului Sinusal

Pentru a înțelege mai bine tahicardia, este esențial să ne familiarizăm cu nodul sinusal – directorul ritmului inimii.

Nodul sinusal, cunoscut și sub numele de pacemaker natural al inimii, este o colecție de celule situate în partea superioară a atriului drept al inimii.

Acestea generează impulsuri electrice intr-un ritm stabil și ordonat, care apoi călătoresc prin sistemul de conducere al inimii pentru a determina contracțiile mușchilor cardiaci.

Când funcționează corect, nodul sinusal reglează ritmul cardiac, menținându-l între 60 și 100 bpm în timpul repausului.

Cu toate acestea, când apar perturbări în acest sistem, cum ar fi în cazul tahicardiei, nodul sinusal poate genera impulsuri la un ritm mult mai rapid.

Acest ritm accelerat poate face ca inima să pompeze ineficient, ceea ce poate duce la o varietate de simptome și complicații, inclusiv amețeli, palpitații sau chiar insuficiență cardiacă.

 

 

Anemia

Consumul excesiv de băuturi cu cofeină

Consumul excesiv de alcool

Activitatea fizică intensă

Febra

Hipertensiunea sau hipotensiunea arterială

Dezechilibrele electrolitice

Efectele secundare ale anumitor medicamente

Hipertiroidismul

Fumatul

Stresul acut, cum ar fi frica sau anxietatea

Utilizarea de stimulente – cocaina sau metamfetaminele.

 

În unele cazuri, cauza exactă a tahicardiei poate rămâne nedeterminată.

 

 

1. Tahicardia Atrială sau Supraventriculară (TSV)

Cauze și Factori de Risc

Tahicardia supraventriculara (TSV) este o afecțiune în care inima bate anormal de repede din cauza unor impulsuri electrice care încep în atrii sau în nodul atrioventricular (partea superioară a inimii).

Este adesea cauzată de anomalii în circuitul electric al inimii, precum sindromul Wolff-Parkinson-White.

Alte cauze și factorii de risc pentru TSV pot include:

  1. Boli de inimă: Boli precum hipertensiunea arterială, boala arterială coronariană, insuficiența cardiacă, bolile de valvă cardiacă și alte afecțiuni cardiace pot crește riscul de TSV.

  2. Vârsta: Riscul de TSV crește odată cu înaintarea în vârstă.

  3. Consumul de alcool sau droguri: Consumul excesiv de alcool sau utilizarea de droguri stimulante, cum ar fi cocaina, poate provoca TSV.

  4. Cafeina: Consumul excesiv de cafeină poate crește riscul de TSV.

  5. Stres și anxietate: Stresul emoțional sau anxietatea pot declanșa un episod de TSV.

  6. Anumite medicamente: Anumite medicamente, inclusiv unele pentru astm, hipertensiune arterială și răceală și gripă, pot crește riscul de TSV.

  7. Fumatul: Fumatul crește riscul de boli de inimă și poate crește riscul de TSV.

  8. Dezechilibrele electrolitice: Nivelele anormale de electroliți, cum ar fi potasiu și magneziu, pot afecta ritmul cardiac și pot crește riscul de TSV.

Simptome și Complicații

Simptomele TSV pot varia de la palpitații și oboseală până la dureri toracice, leșin și, în cazuri rare, stop cardiac. Complicațiile pot include dezvoltarea insuficienței cardiace și accidentul vascular cerebral.

Tratament și Prevenție

Tratamentul TSV se concentrează pe restabilirea ritmului cardiac normal și poate include medicamente, terapie cu electroșoc sau ablație cu cateter. Prevenția include gestionarea factorilor de risc și monitorizarea regulată a sănătății cardiace.

 

2. Tahicardia Sinusală

Tahicardia sinusală este o afecțiune în care inima bate mai repede decât normal în timp ce semnalele electrice sunt încă inițiate în mod corect în nodul sinusal (nodul natural al inimii care controlează ritmul cardiac).

Aceasta este de obicei o reacție normală la stres, exerciții fizice, anxietate sau febră. Cu toate acestea, tahicardia sinusală poate fi, de asemenea, un semn al unei afecțiuni medicale, cum ar fi anemia, hipertiroidismul sau insuficiența cardiacă.

Factorii de risc pentru tahicardia sinusală pot include:

  1. Vârsta: Este mai frecventă la persoanele în vârstă, deoarece inima tinde să bată mai repede odată cu înaintarea în vârstă.

  2. Stresul și anxietatea: Stresul emoțional sau anxietatea pot crește ritmul cardiac și pot provoca tahicardie sinusală.

  3. Consumul de alcool sau droguri: Consumul excesiv de alcool sau utilizarea de droguri stimulante, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, poate crește ritmul cardiac și poate provoca tahicardie sinusală.

  4. Cafeina: Consumul excesiv de cafeină poate crește ritmul cardiac și poate provoca tahicardie sinusală.

  5. Anumite medicamente: Anumite medicamente, inclusiv unele pentru astm, hipertensiune arterială și răceală și gripă, pot crește ritmul cardiac și pot provoca tahicardie sinusală.

  6. Boli de inimă: Persoanele cu boli de inimă sunt mai predispuse la tahicardie sinusală.

  7. Anemia: Anemia poate provoca tahicardie sinusală deoarece inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa lipsa de oxigen.

  8. Hipertiroidismul: Glanda tiroidă hiperactivă poate crește ritmul cardiac și poate provoca tahicardie sinusală.

Tratament și Prevenție

Tratamentul se concentrează pe abordarea cauzei subiacente și poate include ajustarea stilului de viață, modificarea medicamentelor sau gestionarea stresului. În cazuri severe, poate fi necesară utilizarea de medicamente pentru a încetini ritmul cardiac.

 

3. Tahicardia Ventriculară (TV)

Cauze și Factori de Risc

Tahicardia ventriculară este o afecțiune cardiacă potențial letală, caracterizată printr-un ritm cardiac accelerat în ventriculele inimii.

Cauze pentru tahicardie ventriculara:

  1. Boli de inimă: TV este adesea asociată cu alte afecțiuni cardiace, cum ar fi boala arterială coronariană, insuficiența cardiacă, cardiomiopatia și valvulopatiile.

  2. Medicamente: Anumite medicamente, în special cele utilizate pentru tratamentul afecțiunilor cardiace și hipertensiunii arteriale, pot crește riscul de TV.

  3. Stimulente: Utilizarea de stimulente, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, poate provoca TV.

  4. Dezechilibre electrolitice: Nivelele anormale de minerale, cum ar fi potasiul și magneziul, în sânge pot afecta ritmul cardiac și pot duce la TV.

  5. Hipoxie: Lipsa de oxigen la nivelul inimii, cauzată de condiții cum ar fi un atac de cord, poate provoca tahicardie ventriculară.

  6. Genetica: Există unele forme de tahicardie ventriculară care sunt ereditare.

Este important să rețineți că TV este o afecțiune gravă care necesită îngrijire medicală imediată. Dacă aveți simptome de tahicardie ventriculară, cum ar fi palpitații, amețeli, leșin sau dureri în piept, trebuie să căutați asistență medicală de urgență.

Complicațiile pot fi severe, inclusiv insuficiența cardiacă sau stopul cardiac.

Tratament și Prevenție

Tratamentul poate include medicamente, defibrilare, ablație cu cateter sau implantarea unui defibrilator cardiac. Prevenirea implică managementul bolilor cardiace și menținerea unui stil de viață sănătos.

Tahicardia este un semn că inima bate prea repede, iar tipul de tahicardie poate influența simptomele, tratamentul și prognosticul. Dacă aveți vreodată suspiciuni că suferiți de această afecțiune, este esențial să mergeti la un control cardiologic.

 

 

În situația în care inima bate cu o frecvență excesiv de mare, este posibil ca aceasta să nu fie capabilă să pompeze un volum adecvat de sânge către restul organismului.

Acest deficit poate duce la privarea organelor și țesuturilor de oxigen, manifestându-se prin următoarele semne și simptome:

  1. Dispnee: Dificultatea de respirație sau respirația rapidă poate fi un semn al tahicardiei.
  2. Vertij: Ameteala poate fi experimentată în cazul unui ritm cardiac accelerat.
  3. Observarea unui puls mai rapid decât normal.
  4. Palpitații cardiace: Acestea pot fi descrise ca senzații de bătăi ale inimii care sunt rapide, neregulate sau inconfortabile.
  5. Durere toracică: Durerea în piept poate fi un simptom al tahicardiei.
  6. Sincope: Leșinul sau pierderea conștienței poate surveni în cazul tahicardiei.

Este important de menționat că unele persoane cu tahicardie pot să nu prezinte simptome, iar afecțiunea poate fi identificată doar în timpul unui examen fizic sau cu ajutorul unui test de monitorizare cardiacă, cum ar fi electrocardiograma (EKG).

 

 

 

Îmbătrânirea sau existența unor antecedente familiale de tahicardie sau alte aritmii cardiace pot crește probabilitatea de a dezvolta tahicardie.

Orice afecțiune care pune o presiune suplimentară asupra inimii sau care provoacă deteriorarea țesutului cardiac poate crește riscul de tahicardie. Astfel de condiții includ:

  1. Anemia
  2. Diabetul
  3. Bolile cardiace
  4. Consumul excesiv de alcool
  5. Consumul excesiv de cofeină
  6. Hipertensiunea arterială
  7. Hipertiroidismul sau hipotiroidismul
  8. Stresul psihologic sau anxietatea
  9. Apneea de somn
  10. Fumatul
  11. Utilizarea de medicamente stimulante.

Modificările stilului de viață sau tratamentul medical pentru afecțiunile de sănătate asociate pot reduce riscul de tahicardie.

 

 

Complicațiile tahicardiei depind de tip, de frecvența cardiacă, de durata ritmului cardiac accelerat și de prezența altor afecțiuni cardiace.

Complicațiile potențiale includ:

  1. Formarea de cheaguri de sânge: Acestea pot provoca un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic.
  2. Insuficiența cardiacă: Aceasta se referă la incapacitatea inimii de a pompa suficient sânge.
  3. Episoade frecvente de leșin sau pierdere a conștienței
  4. Moarte subită: Aceasta este, de obicei, asociată doar cu TV sau fibrilația ventriculară.

 

Prevenirea bolii implică o serie de modificări ale stilului de viață care să susțină o inimă sănătoasă.

Modificări Ale Stilului de Viață Pentru Prevenirea Tachicardiei

 

Alimentația Sănătoasă

O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe poate ajuta la menținerea sănătății cardiace și la prevenirea tachicardiei. Limitarea consumului de alcool, cafea și alte băuturi cu cafeină este de asemenea importantă.

Exercițiul Fizic Regulat

Practicarea regulată a exercițiilor fizice, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, poate întări inima și poate îmbunătăți funcționarea acesteia. Înainte de a începe un program de exerciții, discutați cu medicul dumneavoastră.

Evitarea Stresului

Tensiunile și anxietatea pot provoca creșterea ritmului cardiac. Învățarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, yoga sau meditația, poate contribui la prevenirea afectiunii.

Renunțarea la Fumat

Fumatul poate provoca daune semnificative asupra inimii. Renunțarea la acest obicei poate reduce riscul de afecțiuni cardiace.

 

Rolul Controlului Medical Regulat

Consultatiile cardiologice regulate joacă un rol esențial în prevenirea tahicardiei. Acestea permit medicului să urmărească evoluția oricăror afecțiuni de bază care ar putea duce la tahicardie și să ajusteze tratamentul dacă este necesar.

În plus, aceste verificări pot include discuții despre starea generală de sănătate și modificări ale stilului de viață, asigurând că aveți cele mai bune șanse de a preveni boala.

 

 

Diagnosticul se bazează pe evaluarea simptomelor pacientului, istoricul medical, examenul fizic și rezultatele testelor de diagnostic. Testele utilizate pot include:

  1. Electrocardiograma (EKG): Acest test înregistrează activitatea electrică a inimii și poate ajuta la identificarea oricăror ritmuri cardiace anormale.

  2. Monitorizarea Holter: Acest dispozitiv portabil înregistrează un ECG continuu, de obicei pentru 24 până la 72 de ore, pentru a detecta tahicardia care nu s-ar putea produce în timpul unui EKG standard.

  3. Testul de efort: Acest test implică monitorizarea ritmului cardiac în timp ce pacientul efectuează exerciții fizice, de obicei pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă staționară.

  4. Ecografia cardiaca: Acest test utilizează unde sonore pentru a produce imagini ale inimii, permițând medicului să observe dacă inima pompează sânge în mod eficient.

  5. Studiul electrofiziologic: În acest test, se introduc fire subțiri, flexibile, numite electrozi, prin vasele de sânge până la diferite puncte din inimă. Odată ajunși acolo, electrozii pot măsura semnalele electrice din inimă pentru a afla unde se produc semnalele anormale.

  6. Analize de sânge: Acestea pot ajuta la identificarea oricăror afecțiuni subiacente, cum ar fi problemele tiroidiene sau electrolitice.

  7. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT): Aceste teste de imagistică pot fi utilizate pentru a vizualiza inima și pentru a identifica eventualele anomalii structurale sau probleme cu sistemul de conducere al inimii.

Este important să se consulte un medic dacă apar simptome, cum ar fi palpitații, amețeli, leșin sau dureri în piept.

Diagnosticul precoce și tratamentul pot ajuta la prevenirea complicațiilor grave ca insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral sau moartea subită.

 

Concluzie

Ati descoperit în acest articol complexitatea tahicardiei.

Am subliniat diferențele dintre ritmul cardiac normal și tahicardie, funcția nodului sinusal, tipurile, precum și cauzele, simptomele și complicațiile acesteia.

Am subliniat, de asemenea, importanța prevenirii și modificărilor stilului de viață pentru a preveni sau gestiona această afecțiune.

Aceste informații nu sunt menite să înlocuiască sfaturile medicale profesionale, dar sperăm că oferă o înțelegere mai bună a tahicardiei.

Dacă aveți simptome sau aveți griji despre sănătatea inimii dumneavoastră, vă încurajăm să consultați un medic cardiolog!

Surse: heart.org , webmd

Pacientii vor sa afle si despre...

 

Tahicardia supraventriculară paroxistică (TPSV) este o tulburare a ritmului cardiac în care inima bate la un ritm rapid datorită unor impulsuri electrice anormale care provin din partea superioară a inimii (atriile).

Aceasta este caracterizată prin episoade bruste (paroxistice) de ritm cardiac accelerat, care poate atinge 160-200 de batai pe minut.

Riscurile asociate cu TPSV includ consumul de alcool, cafeină și nicotină, stresul psihologic și sindromul Wolff-Parkinson-White, o afecțiune cardiacă congenitală care poate provoca ritmuri cardiace rapide.

Tratamentul tipic pentru TPSV poate include manevra Valsalva (o tehnică de respirație care poate ajuta la resetarea ritmului cardiac), administrarea de adenosină sau blocante ale canalelor de calciu (medicamente care pot încetini ritmul cardiac) și cardioversiunea sincronizată (un procedeu care utilizează șocuri electrice pentru a restabili ritmul normal al inimii).

Prevenirea TPSV poate fi realizată prin ablație cu cateter, o procedură în care se utilizează unde radio pentru a distruge micile zone din inimă care cauzează ritmul cardiac rapid.

În Statele Unite, aproximativ 1 din 14.000 de persoane sunt diagnosticate cu TPSV într-un an dat, cu o medie de vârstă a pacienților de 49 de ani.

Numărul estimat de pacienți cu TPSV în SUA în ultimii cinci aniAproximativ 1,7 milioane
Prevalenta Tahicardiei Paroxistice Supraventriculare pe Regiuni

Acest grafic prezintă prevalența estimată a tahicardiei paroxistice supraventriculare în diferite regiuni.

Datele sunt procente din totalul global.

 

Ce medicamente pentru tahicardie exista? Tratament tahicardie. Tratament tahicardie sinusala.

Există mai multe tipuri de tahicardie, fiecare cu propriul său set de tratamente. Pentru tahicardia atrială sau supraventriculară (SVT), tratamentul poate include:

  • Masajul sinusului carotidian: Se poate aplica o presiune ușoară pe gât, acolo unde artera carotidă se divide în două ramuri.
  • Manevra Valsalva: Aceasta constă în ținerea nărilor închise în timp ce suflați aer prin nas.
  • Utilizarea reflexului de scufundare: Aceasta este răspunsul corpului la scufundarea feței în apă rece.
  • Cardioversiune: O procedură în care un șoc este livrat inimii prin palete sau patch-uri pe piept, restabilind ritmul normal al inimii.
  • Medicamente pentru a controla ritmul cardiac sau pentru a restabili un ritm cardiac normal.
  • Intervenții chirurgicale pentru a modifica căile din inimă care transmit semnale electrice.

Pentru tahicardia sinusală, medicul ar trebui să ia în considerare și să trateze cauza tahicardiei, mai degrabă decât doar să trateze boala.

Simplul fapt de a încetini ritmul cardiac ar putea cauza mai mult rău dacă tahicardia rapidă este un simptom al unei probleme mai serioase sau pe termen lung.

Pentru tahicardia ventriculară (TV), tratamentul poate include:

  • Medicamente care ajută la prevenirea aritmiilor.
  • Ablatie prin radiofrecvență, o procedură care distruge celulele care cauzează TV.
  • Intervenții chirurgicale pentru a implanta un defibrilator cardioverter (ICD), care livrează un impuls electric inimii pentru a reseta un ritm cardiac periculos de neregulat.
  • Defibrilare electrică imediată, în cazuri extreme.

 

 

Primul ajutor în caz de tahicardie poate include manevre fizice, cum ar fi manevra Valsalva sau masajul sinusului carotidian, care pot ajuta la încetinirea ritmului cardiac.

În cazuri severe, poate fi necesară cardioversiunea, o procedură în care un șoc electric este aplicat inimii pentru a restabili ritmul normal.

Este esențial să căutați îngrijire medicală de urgență dacă aveți simptome severe, cum ar fi dureri în piept, dificultăți de respirație sau leșin.

 

Sarcina și creșterea frecvenței cardiace

În timpul sarcinii, corpul unei femei experimentează o serie de schimbări fiziologice pentru a susține dezvoltarea și creșterea fătului.

Una dintre aceste ajustări se referă la ritmul cardiac, care tinde să crească pe măsură ce sarcina progresează.

În medie, frecvența cardiacă poate crește cu 25%, în special în cel de-al treilea trimestru.

Această creștere a frecvenței cardiace, cunoscută sub numele de tahicardie sinusoidală, poate fi o reacție normală la creșterea volumului de sânge și a nevoilor metabolice ale corpului în timpul sarcinii.

Simptomele tahicardiei în sarcină 

Tahicardia în timpul sarcinii poate provoca o serie de simptome, unele dintre ele fiind ușor de confundat cu disconfortul general asociat cu sarcina.

Simptomele comune ale tahicardiei pot include palpitații, oboseală, slăbiciune, amețeală și dificultăți de respirație.

Totuși, este esențial să se facă distincția între aceste semne și simptomele normale ale sarcinii.

De exemplu, palpitațiile sau dificultățile de respirație care se agravează în repaus sau care sunt însoțite de durere în piept sau pierderea cunoștinței pot indica o problemă mai serioasă și necesită atenție medicală.

Cauzele tahicardiei în sarcină

Printre acestea se numără creșterea volumului de sânge, stresul asupra inimii datorat sarcinii și anumite afecțiuni de sănătate, precum hipertiroidismul sau anemia.

De asemenea, tahicardia este mai frecventă în cel de-al treilea trimestru, deoarece în această etapă creșterea volumului de sânge și sarcina asupra inimii ating un vârf.

În plus, anumite probleme legate de sănătatea inimii, care nu au fost detectate anterior, pot deveni evidente în acest moment.

Când să vă îngrijorați de tahicardie în timpul sarcinii

Chiar dacă tahicardia poate fi o parte normală a sarcinii, există momente în care aceasta poate indica o problemă mai gravă.

Dacă simptomele tahicardiei devin severe, persistă sau se înrăutățesc, este esențial să se caute îngrijire medicală imediată.

Acestea pot include palpitații care durează mai mult de câteva minute, dificultăți severe de respirație, dureri în piept sau pierderea cunoștinței.

Boala poate afecta atât mama, cât și copilul, deoarece poate duce la complicații precum insuficiență cardiacă sau naștere prematură.

Prin urmare, monitorizarea atentă a ritmului cardiac în timpul sarcinii este vitală.

 

Modificările cardiovasculare au loc încă din primul trimestru, totuși, modificările pulsului apar mai târziu și cresc progresiv spre o medie de 91 bpm (interval 68-115) în jurul săptămânii 34. (pubmed)

 

 

Deși medicamentele nu pot vindeca boala, acestea pot ajuta la reglarea acesteia.

Ablația poate fi o soluție pe termen lung pentru anumite tipuri de tahicardie.

Fibrilația ventriculară poate fi fatală fără tratament imediat. (clevelandclinic)

 

 

Medicul cardiolog se va concentra pe tratarea cauzei tahicardiei sinusale.

Dacă stresul sau exercițiile fizice intense au fost cauza, oprirea acestora poate rezolva problema.

Dacă o altă problemă medicală (de ex. deshidratare sau anemie) a provocat TS, medicul cardiolog o va trata.

Pentru tahicardie sinusală inadecvată, tratamentele pot include:

      • Beta-blocante.
      • Blocante ale canalelor de calciu.
      • Ivabradină.
      • Ablație cu cateter.
      • Terapie cognitiv-comportamentală. (clevelandclinic)

 

 

Simptomele tahicardiei pot varia în funcție de tipul de tahicardie pe care îl aveți.

Simptomele comune pot include amețeli, palpitații, dificultăți de respirație, greață, senzație de leșin și durere în piept.

Dacă aveți aceste simptome noaptea, este important să vă adresați unui medic cardiolog pentru evaluare și tratament.

 

 

    • practicarea tehnicilor de respirație profundă sau ghidată
    • relaxare și concentrare pentru a rămâne calm.
    • plimbări în zone înconjurate de natură și liniștite.
    • baie sau duș cald și relaxant.
    • practicarea exercițiilor de întindere și relaxare, cum ar fi yoga.
    • efectuarea de manevre vagale.
  •  

 

Factori de risc pentru bolile cardiovasculare

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?