Ce este Stenoza Pilorica?
Stenoza pilorică reprezintă îngustarea anormală a pilorului, orificiul care leagă stomacul de duoden (prima porțiune a intestinului subțire).
Această îngustare poate să interfereze cu trecerea alimentelor din stomac în intestinul subțire.
| |
---|---|
Etiologie |
|
Simptomatologie |
|
Diagnostic |
|
Tratament |
|
Prognostic |
|
Descopera tarifele Gastroenterologie pe care le oferim în clinicile noastre !
Vezi Tarife Gastroenterologie
Daca ai nevoie de o programare Gastroenterologie, apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .
Simptome stenoza pilorica
Simptomele stenozei pilorice încep de obicei când bebelușii au vârste cuprinse între 2 și 8 săptămâni.
Deși sugarii cu această afecțiune pot părea să mănânce bine, pot prezenta următoarele simptome:
Vărsături după hrănire: Bebelușul poate vomita cu forță, proiectând laptele matern sau formula la câțiva metri distanță (vărsături în jet). Vărsăturile pot începe să fie ușoare și pot deveni treptat mai severe pe măsură ce orificiul pilorului se îngustează. În cazuri rare, vărsăturile pot conține urme de sânge, ceea ce necesită evaluare medicală imediată.
Foame persistentă: Sugarii cu stenoză pilorică pot părea foarte înfometați și pot dori să mănânce imediat după ce au vomitat.
Contracții ale stomacului: S-ar putea observa contracții sub formă de undă (peristalsis) care se deplasează de-a lungul abdomenului superior al bebelușului, la scurt timp după hrănire, dar înainte de a vărsă. Acest lucru este cauzat de mușchii stomacului care încearcă să împingă alimentele prin pilorul îngustat.
Semne de deshidratare: Bebelușul poate plânge fără lacrimi și poate părea letargic. De asemenea, numărul de scutece umede schimbate s-ar putea reduce, indicând un consum redus de lichide.
Modificări ale mișcărilor intestinale: Deoarece stenoza pilorică împiedică trecerea normală a alimentelor în intestinul subțire, copiii cu această afecțiune pot experimenta constipație.
Probleme de greutate: Afecțiunea poate împiedica copilul să câștige în greutate și, în unele cazuri, poate chiar să ducă la pierderea în greutate.
Dureri abdominale: Unii copii pot prezenta crampe sau disconfort abdominal, deși acest simptom este mai puțin comun.
Aspect sănătos dar simptome grave: Majoritatea sugariilor par altfel sănătoși, ceea ce poate face dificilă identificarea problemelor până când devin foarte deshidratați sau subnutriți. În stadii avansate, sugarii pot prezenta icter, vizibil la nivelul pielii și al sclerelor ochilor.
Este esențial ca părinții să caute asistență medicală imediată dacă observă aceste simptome, deoarece stenoza pilorică este o afecțiune care necesită tratament chirurgical prompt.
Cauzele Stenozei Pilorice
Stenoza pilorică poate fi împărțită în două categorii principale în funcție de cauze: congenitală și dobândită.
Stenoza Pilorică Congenitală
- Factori genetici: Există o predispoziție familială în unele cazuri, sugerând un potențial factor genetic.
- Factori de mediu: Expunerea la anumite substanțe sau condiții în timpul sarcinii ar putea avea un rol, deși acest lucru nu este încă bine înțeles.
- Sex: Apare mai frecvent la băieți decât la fete.
Stenoza Pilorică Dobândită
- Ulcerul peptic: Un ulcer poate duce la cicatrizarea și îngustarea pilorului.
- Inflamație cronică: Boli precum gastrita cronică pot duce la îngustarea pilorului.
- Neoplasme: Tumori benigne sau maligne pot obstrua pilorul.
- Medicamente și substanțe chimice: Anumite medicamente pot cauza o constricție a pilorului.
- Intervenții chirurgicale anterioare: Operații anterioare pe stomac sau duoden pot duce la stenoză pilorică ca o complicație.
Factori de Risc Asociați pentru Stenoza Pilorica
- Vârstă: La adulți, riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
- Istoric medical: Pacienții cu antecedente de afecțiuni gastrointestinale au un risc mai mare de a dezvolta stenoză pilorică.
Notă: Este esențial să se consulte un specialist în gastroenterologie sau chirurgie pediatrică pentru diagnosticul și tratamentul stenozei pilorice, deoarece cauzele pot varia și pot necesita diferite abordări terapeutice.
Stenoza Pilorica – Complicatii
Iată principalele complicații care pot apărea în stenoză pilorică:
Deshidratare severă și dezechilibre electrolitice – cauzate de vărsăturile frecvente. Pot duce la letargie, hipotensiune arterială, insuficiență renală.
Malnutriție și deficit de vitamine – din cauza absorbției inadecvate de nutrienți. Se manifestă prin pierdere în greutate, hipotrofie.
Alcaloză metabolică – prin pierderile de acid clorhidric la vărsături.
Anemie – din cauza pierderilor de sânge ocazionale în vărsături.
Aspirație pulmonară – în cazul vărsăturilor masive cu risc de pasaj în căile respiratorii.
Hernie hiatală – uneori pilorul stenozat este deplasat în torace prin hiatusul diafragmatic.
Perforație gastrică – complicație rară, dar foarte gravă, ce poate duce la peritonită.
Moarte – dacă diagnosticul și tratamentul sunt întârziate semnificativ. Mortalitatea netratată poate ajunge până la 50%.
Majoritatea complicațiilor pot fi prevenite prin diagnostic precoce și tratament prompt, de aceea stenoză pilorică trebuie recunoscută și tratată urgent la sugari.
Diagnosticul Stenozei Pilorice
Iată o descriere mai detaliată a modalităților de diagnostic în stenoză pilorică:
Examen clinic – include palparea abdomenului pentru a detecta o eventuală masă în epigastru drept, mobilă, nedureroasă; auscultarea zgomotelor hidro-aerice, evaluarea semnelor de deshidratare.
Ecografie abdominală – metoda imagistică de elecție, evidențiază îngroșarea hipertrofică a pereților pilorici, cu aspect de „olivă”. Măsoară diametrul piloric – peste 14 mm la nounăscut sugerează diagnosticul.
Radiografie abdominală – poate evidenția stomac mărit, peristaltism vizibil, uneori nivel hidro-aerian distal de stenoza pilorică. Are acuratețe mai redusă.
Examen radiologic cu contrast baritat – este util în formele dobândite de stenoză pilorică, pentru a evalua severitatea și lungimea stricțiunii.
Endoscopie – permite vizualizarea directă a stenozei, evaluarea mucusului gastric. Este mai rar utilizată la sugari.
Manevra de palpare cu comprimare pilorică – prin palparea regiunii pilorice și comprimare ușoară se poate induce apariția vărsăturilor, fiind utilă pentru diagnosticul rapid al stenozei pilorice.
Analize de sânge – pot evidenția dezechilibre hidro-electrolitice (hipocloremie, alcaloză) și anemie.
Biopsie – poate fi necesară pentru a exclude alte cauze de obstrucție pilorică (tumori, gastrită).
Deci, principalele modalități de diagnostic sunt ecografia, radiografia, examenul clinic și analizele de sânge. Biopsia și endoscopia au indicații mai limitate.
Tratament Stenoza Pilorica
Managementul Preoperator
Înainte de orice intervenție chirurgicală, este esențial să stabilizeze starea bebelușului:
- Reechilibrarea electrolitică și hidratare: Soluții intravenoase pentru a corecta deshidratarea și dezechilibrele electrolitice.
- Monitorizare: Evaluare continuă a stării cardiovasculare și a funcției renale.
Tratament Chirurgical
Piloromiotomia
Este procedura de elecție și implică tăierea mușchiului piloric pentru a lărgi deschiderea între stomac și duoden.
- Tehnică: Se poate efectua prin laparoscopie sau printr-o incizie mică în abdomen.
- Durata: Procedura durează de obicei între 30 și 60 de minute.
- Spitalizare: Spitalizarea este de scurtă durată, de obicei 1-2 zile.
Managementul Postoperator
- Alimentație: Alimentația orală poate fi începută la câteva ore după chirurgie, odată ce funcția gastrointestinală începe să se revină.
- Monitorizare: Monitorizarea semnelor vitale și a stării de hidratare este crucială.
Tratament Medical
În majoritatea cazurilor, stenoza pilorică necesită intervenție chirurgicală pentru rezolvare. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe excepționale, un tratament medical poate fi încercat pentru a relaxa mușchii pilorului:
- Medicație antispasmodică: Medicamente precum atropina pot fi utilizate, deși acestea sunt în general mai puțin eficace decât chirurgia.
Prognostic
- Rezultate Bune: Majoritatea copiilor se recuperează complet după chirurgie și pot să se alimenteze normal.
Complicații
- Infecții postoperatorii
- Leziuni ale mucoasei gastrice sau duodenale.
Notă: Este esențial să se consulte un specialist în chirurgie pediatrică pentru diagnosticul și tratamentul stenozei pilorice.
Vezi Servicii Gastrologie
Surse
Stenoza Pilorică la Adulți
Stenoza pilorică la adulți este mai puțin frecventă decât la sugari și apare de obicei ca rezultat al unor afecțiuni patologice sau ca o complicație a tratamentelor medicale sau chirurgicale.
Cauze
Cauze Dobândite
- Ulcerul peptic: Poate duce la cicatrizare și îngustarea pilorului.
- Inflamația cronică: Gastrita cronică sau alte inflamații pot rezulta în stenoză.
- Neoplasme: Tumorile benigne sau maligne la nivelul pilorului sau în apropiere.
- Tratamentul chirurgical anterior: Complicații postoperatorii pot duce la stenoză.
- Medicamente și substanțe chimice: Utilizarea cronică de AINS, de exemplu.
Factori de Risc
- Vârstă: Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă.
- Istoric medical: Afecțiuni gastrointestinale preexistente.
Simptome
- Dificultăți de alimentație: Greutăți și durere la trecerea alimentelor prin stomac.
- Vărsături: Posibil cu semne de sânge.
- Pierdere în greutate: Datorată malabsorbției și vărsăturilor.
- Dureri abdominale: Localizate adesea în epigastru.
Diagnostic
- Endoscopia: Este metoda de elecție pentru vizualizarea directă a pilorului.
- Studii imagistice: CT, RMN, sau raze X cu bariu pot fi folosite.
- Teste de sânge: Pentru a evalua starea generală de sănătate și pentru a exclude alte cauze.
Tratament
Tratament Medical
- Inhibitori ai pompei de protoni: Pentru a reduce aciditatea gastrică.
- Antispastice: Pot fi utile în unele cazuri.
Tratament Chirurgical
- Dilatație endoscopică: O procedură minim invazivă pentru a lărgi deschiderea pilorului.
- Piloroplastia: În cazurile severe sau rezistente la tratament.
Prognostic
- Cu un diagnostic și un tratament adecvat, majoritatea adulților se recuperează complet.
Disclaimer:
- Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
- Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
- Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
- Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
- Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.