Stenoza Aortica

 

Ce este stenoza aortica?

Stenoza aortică reprezintă la îngustarea anormală a valvei aortice, valva care controlează fluxul de sânge din inimă în aortă.

Această îngustare împiedică deschiderea completă a valvei, ceea ce restricționează fluxul de sânge și crește presiunea în partea stângă a inimii.

Puncte cheie:

  • Îngustarea valvei aortice care limitează fluxul de sânge ejectat în aortă
  • Calcifierea, anomaliile congenitale, reumatismul articular acut – sunt cauze frecvente
  • Crește presiunea în ventriculul stâng și poate duce la insuficiență cardiacă
  • Dispnee, dureri toracice, leșin – simptome frecvente
  • Diagnostic ecocardiografic și cateterism cardiac
  • Tratament inițial medicamentos, apoi înlocuire valvulară
  • Netratată, boala are prognostic sever.
stenoza aortica

 

Incidența

Incidența stenozei aortice variază în funcție de vârstă și locația geografică. 

 

  • – Stenoza aortică este relativ neobișnuită la persoanele sub 65 de ani, cu excepția cazului în care există o anomalie congenitală.

 

  • – Prevalența stenozei aortice la pacienții cu vârsta de 75 de ani și peste variază între 2% și 9%.

 

  • – Etiologia stenozei aortice este în principal degenerativ-calcaroasă, reprezentând aproximativ 81,9% din cazuri, urmată de reumatică (11,2%), congenitală (5,6%) și post-endocardită (1,3%).

 

  • Simptomele stenozei aortice de obicei se dezvoltă treptat după o perioadă latentă asimptomatică de 10-20 ani.
     
  • – Istoricul natural al stenozei aortice sugerează că ratele de mortalitate cresc semnificativ după apariția simptomelor. La pacienții simptomatici cu stenoză aortică moderată până la severă tratați medical, ratele de mortalitate sunt de aproximativ 25% la 1 an și 50% la 2 ani.

Referinte:

[1] https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-18/epidemiology-of-aortic-valve-stenosis-as-and-of-aortic-valve-incompetence-ai

[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557628/

[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1550260/

[4] https://www.uptodate.com/contents/natural-history-epidemiology-and-prognosis-of-aortic-stenosis

[5] https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.115.014846

[6] https://emedicine.medscape.com/article/150638-overview

 

Stenoza aortica Simptome si Semne

 

SimptomDescriereMecanism
DispneeDificultăți în respirație, mai ales la efort. Apare treptat și se agravează în timp.Reducerea debitului cardiac duce la congestie pulmonară.
Angină pectoralăDureri toracice tipice, de strângere. Apar la efort și cedează în repaus.Ischemie miocardică cauzată de fluxul sanguin coronarian redus.
PalpitațiiBătăi neregulate, rapide ale inimii.Pot indica aritmii, adesea fibrilație atrială.
Amețeli,sincopăPierderea cunoștinței, leșin.Scăderea perfuziei cerebrale din cauza debitului cardiac mic.
FatigabilitateOboseală, slăbiciune generală.Debit cardiac redus nu asigură necesarul de oxigen al mușchilor.
Dureri toracice atipiceDureri în piept diferite de angina pectorală.Creșterea presiunii în ventriculul stâng.
Suflu sistolicZgomot cardiac anormal la auscultație.Trecerea turbulentă a sângelui prin valva aortică îngustată.
Semne de insuficiență cardiacăEdeme, hepatomegalie, etc.Reducerea funcției de pompă a inimii.
BiomedScan - RMN logo

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi in site sau prin telefon !

0219967
doctor ilustratie
rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.
holter tensiune

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Cauze pentru Stenoza Aortica

Principalele cauze ale stenozei aortice sunt:

  • Stenoza aortică degenerativă-calcaroasă – cea mai frecventă formă, întâlnită la persoanele în vârstă. Apare prin acumularea treptată de calciu pe cuspele valvei aortice, îngustând deschiderea valvei.

  • Stenoza aortică reumatică – determinată de leziunile valvulare produse de reumatism articular acut, boală autoimună declanșată de infecții streptococice. Mai frecventă în țările în curs de dezvoltare.

  • Stenoza aortică congenitală – anomalii în dezvoltarea valvei aortice în viața fetală ce determină îngustarea orificiului aortic. Poate fi izolată sau asociată cu alte malformații cardiace.

  • Stenoza aortică post-endocarditică – îngustarea valvei după un episod de endocardită infecțioasă (inflamația endocardului).

  • Stenoza aortică în sindromul Marfan – anomalii ale țesutului conjunctiv care determină dilatarea rădăcinii aortice și afectarea valvei aortice.

  • Stenoza aortică din sindromul Ehlers-Danlos – anomalie genetică a țesutului conjunctiv care afectează și valva aortică.

  • Stenoza aortică după radioterapia toracică – iradierea toracică poate produce calcifierea inelului aortic.

 

Factori de risc includ vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, fumatul.

 

stenoza aortica cauze

Graficul de mai sus ilustrează cauzele stenozei aortice, reflectând diferitele etiologii care pot duce la această afecțiune. Distribuția procentuală a cauzelor este reprezentată astfel:

  • Degenerativ-Calcaroasă: 81,9%
  • Reumatică: 11,2%
  • Congenitală: 5,6%
  • Post-Endocardită: 1,3%.

 

Factori de risc – Stenoza Aortica

Principali factori de risc care favorizează apariția stenozei aortice:

  • Vârsta înaintată – cel mai important factor de risc. Prevalența crește semnificativ după 60-65 ani.

  • Sexul masculin – bărbații sunt ușor mai predispuși decât femeile.

  • Hipercolesterolemia și hiperlipidemia – favorizează depunerea de plăci de aterom pe valva aortică.

  • Hipertensiunea arterială – crește solicitarea mecanică asupra valvei aortice.

  • Fumatul – iritarea endoteliului vascular facilitând ateroscleroza.

  • Diabetul zaharat – asociat cu modificări degenerative cardiovasculare.

  • Obezitatea – factor de risc cardiovascular independent.

  • Radioterapia toracică – iradierea în zona inimii poate determina calcifiere valvulară.

  • Bicuspidia aortică – valvă congenitală cu două cuspe, mai predispusă la calcifiere.

  • Stenoza aortică ușoară – favorizează progresia spre forme moderate și severe.

  • Insuficiența aortică cronică – suprasolicitarea ventriculului stâng.

  • Boli renale cronice – asociate cu multiple modificări cardiovasculare degenerative.

 

Complicatii

 

ComplicațieDescriereMecanism
Insuficiență cardiacăDificultăți respiratorii, edeme, hepatomegalie.Obstrucția fluxului de sânge prin valva aortică îngustată.
Infarct miocardicNecroză a mușchiului cardiac.Ischemie prelungită din cauza fluxului coronarian redus.
Tulburări de ritmFibrilație atrială, aritmii ventriculare.Dilatarea atriului stâng, ischemia miocardică.
Moarte subităDeces brusc prin aritmie severă.Mecanism aritmic.
EndocardităInflamația valvei afectate.Infecție bacteriană sau fungică.
SincopăPierdere tranzitorie a cunoștinței.Hipoperfuzie cerebrală.
AVCAccident vascular ischemic sau hemoragic.Embolii cu origine valvulară.
Dilatare aorticăDilatarea progresivă a rădăcinii aortice.Turbulențe crescute la nivelul valvei.
Insuficiență renalăScăderea funcției renale.Perfuzie renală redusă.
Angină instabilăDureri toracice prelungite.Ischemie miocardică severă.

 

Diagnostic

Diagnosticul stenozei aortice se bazează pe următoarele :

  • Consult Cardiologic – Auscultația inimii : evidențiază un suflu sistolic în focarul aortic, specific stenozei.

  • ECG – poate arăta semne de hipertrofie ventriculară stângă.

  • Radiografia toracică – evidențiază calcifierea inelului aortic, dilatarea ventriculului stâng.

  • Ecocardiografia – confirmă îngustarea valvei aortice, calcifierea acesteia. Măsoară gradientul transvalvular.

  • Cateterismul cardiac – determină severitatea obstrucției prin măsurarea presiunilor și calcularea gradientului transvalvular.

  • Coronarografia – evidențiază eventuala boală coronariană asociată.

  • Teste de efort, monitorizare Holter – pentru evaluarea răspunsului la efort și depistarea aritmiilor.

  • Analize din sânge – pentru excluderea altor cauze de suflu (anemie).

  • CT/RMN cardiac – vizualizează morfologia valvei, gradul de calcifiere.

Diagnosticul cert necesită integrarea datelor clinice, paraclinice și imagistice. Stadializarea severității este esențială înainte de tratament.

 

Stadializare:

Stadializarea severității stenozei aortice se face în principal pe baza ecocardiografiei Doppler și a cateterismului cardiac:

Stenoză Aortică Ușoară:

  • Viteza jetului transvalvular < 3 m/s
  • Gradient mediu < 25 mmHg
  • Arie valvulară > 1,5 cm2

Stenoză Aortică Moderată:

  • Viteza jetului 3-4 m/s
  • Gradient mediu 25-40 mmHg
  • Arie valvulară 1-1,5 cm2

Stenoză Aortică Severă:

  • Viteza jet > 4 m/s
  • Gradient mediu > 40 mmHg
  • Arie valvulară < 1 cm2

Stenoză Aortică Critică:

  • Gradient mediu > 60 mmHg
  • Arie valvulară < 0,6 cm2

Clinic, prezența simptomelor precum angină, dispnee și sincopă indică stenoză severă.

Stadializarea corectă este esențială pentru stabilirea momentului optim al intervenției, fie că este vorba de valvuloplastie sau protezare.

Note: Clasificările și valorile pot varia ușor în funcție de sursele și ghidurile clinice specifice. Este întotdeauna recomandat ca diagnosticul și stadializarea să fie efectuate de un medic specialist în cardiologie, care poate interpreta rezultatele în contextul clinic al pacientului individual.

 

Stadializare Complexă (de exemplu, Ghidurile ACC/AHA):

  • Stadiul A: Cu risc. Sunt prezenți factori de risc pentru boala valvulară cardiacă.

  • Stadiul B: Progresivă. Boala valvulară este ușoară sau moderată. Nu există simptome valvulare cardiace.

  • Stadiul C: Severă asimptomatică. Nu există simptome valvulare cardiace, dar boala valvulară este severă.

  • Stadiul D: Severă simptomatică. Boala valvulară este severă și provoacă simptome.

 

De asemenea, un studiu publicat în European Heart Journal a propus o clasificare a stadializării stenozei aortice pe baza gradului de afectare cardiacă:

  • Stadiul 1: Afectare ventriculară stângă

  • Stadiul 2: Afectare atrială stângă sau valvă mitrală

  • Stadiul 3: Afectare vasculară pulmonară sau valvă tricuspidă

  • Stadiul 4: Afectare ventriculară dreaptă.

Este important de reținut că stadializarea stenozei aortice poate varia în funcție de sursă și scopul clasificării. Stadializarea ajută la determinarea tratamentului cel mai potrivit pentru pacient.

Referinte:

[1] https://www.rbhh-specialistcare.co.uk/news/stages-aortic-stenosis

[2] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aortic-stenosis/diagnosis-treatment/drc-20353145

[3] https://academic.oup.com/eurheartj/article/38/45/3351/4002776

[4] https://www.healio.com/cardiology/learn-the-heart/cardiology-review/topic-reviews/aortic-stenosis

[5] https://www.webmd.com/heart-disease/aortic-stenosis-stages

[6] https://www.ucsfhealth.org/conditions/aortic-stenosis

 

Proportia Severitātii Stenozei Aortice

Sursa: Hasegawa, Midori; Iwasaki, Jin; Sugiyama, Satoshi; Ishihara, Takuma; Yamamoto, Yoshihiro; Asada, Hiroaki; et al. (2021). Prevalence of aortic valve stenosis.. PLOS ONE. Dataset. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0245869.t002

 

Prevenire 

Prevenția stenozei aortice implică următoarele măsuri:

  • Controlul factorilor de risc cardiovascular – hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie, fumat. Scad progresia bolii.

  • Screening-ul populației cu risc – examen clinic și ecocardiografic la persoanele cu bicuspidie aortică sau istoric familial. Depistează precoce boala.

  • Profilaxia endocarditei infecțioase – antibioticoterapie în proceduri cu risc crescut de bacteriemie. Previne endocardita pe valva afectată.

  • Vaccinarea antigripală anuală – reduce complicațiile respiratorii ce agravează boala cardiacă.

  • Activitate fizică regulată – exercițiile aerobice ușoare îmbunătățesc funcția cardiovasculară.

  • Alimentație echilibrată – dieta mediteraneeană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline extras la rece.

  • Renunțarea la fumat – scade riscul de boală cardiovasculară.

  • Monitorizare medicală periodică – identifică precoce progresia bolii valvei aortice.

  • Tratamentul precoce al infecțiilor streptococice – reduce riscul de boală reumatică și afectare valvulară.

  • Consiliere genetică – în caz de anomalii familiale ale valvei aortice.

Evalueaza-ti Riscul printr-un consult cardiologic. Suna Azi!

 

Tratament Stenoza Aortica

Tratamentul stenozei aortice poate include:

1. Tratament medicamentos

– Medicamente pentru insuficiența cardiacă – diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, beta-blocante etc. Ameliorează simptomele, nu încetinesc evoluția.

– Anticoagulante orale – previn accidentele tromboembolice la pacienții cu fibrilație atrială.

– Tratamentul comorbidităților – hipertensiune, diabet zaharat, dislipidemie.

2. Valvuloplastia cu balon


– Dilatarea valvei stenozate cu un balon special.

– Indicată la pacienții cu risc chirurgical crescut sau ca terapie temporară.

– Nu este o alternativă viabilă pe termen lung la protezarea valvulară.

3. Protezarea valvei aortice


– Înlocuirea valvei native cu o proteză mecanică sau bioproteză.

– Indicație la pacienții simptomatici cu stenoză severă.

– Prognostic bun pe termen lung.

4. Transplant cardiac


– Ultimă opțiune terapeutică la pacienții tineri cu stenoză severă și disfuncție ventriculară.

 

 

Stenoza aortica Tratament Medicamentos

Tratamentul medicamentos al stenozei aortice are ca scop ameliorarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii, însă nu poate înlocui intervenția de protezare valvulară la pacienții cu stenoză severă simptomatică.

Principalele categorii de medicamente utilizate:

  • Diuretice (furosemid, spironolactonă) – ameliorează semnele de insuficiență cardiacă prin eliminarea excesului de lichide.

  • Inhibitori ai enzimei de conversie (captopril, enalapril, ramipril) și blocanți ai receptorilor de angiotensină (valsartan, losartan) – reduc postîncărcarea și remodelarea ventriculară.

  • Beta-blocante (bisoprolol, metoprolol, carvedilol) – încetinesc ritmul cardiac, reduc consumul de oxigen al miocardului.

  • Blocante de canale de calciu (diltiazem, verapamil) – control al ritmului în caz de fibrilație atrială.

  • Statine (atorvastatina, rosuvastatină) – scad nivelul colesterolului plasmatic și încetinesc progresia aterosclerozei valvulare.

  • Anticoagulante orale (varfarină, apixaban) – previn accidentele tromboembolice la pacienții cu fibrilație atrială.

Monitorizarea atentă a efectelor și reacțiilor adverse ale medicației este obligatorie. Combinația optimă de medicamente trebuie individualizată pentru fiecare pacient.

 

Ce inseamna Procedura TAVI ?

TAVI (transcatheter aortic valve implantation) reprezintă o procedură minim invazivă de implantare a unei proteze valvulare aortice, fără să fie nevoie de sternotomie și circulație extracorporeală, spre deosebire de protezarea clasică chirurgicală.

Procedura TAVI implică:

  • O bioproteză artificială montată pe un stent metalic colapsabil.

  • Introducerea protezei pe cale percutană, de obicei femurală, uneori transapical.

  • Plasarea protezei peste valva aortică nativă stenozată, sub ghidaj fluoroscopic și ecografic.

  • Expandarea stentului care deschide proteza fixând-o în poziție.

TAVI este indicată pacienților cu stenoză aortică severă simptomatică, cu risc chirurgical prohibitiv sau crescut.

Avantaje: intervenție minim invazivă, fără sternotomie și circulație extracorporeală, recuperare rapidă.

Dezavantaje: scurgeri paravalvulare, blocuri A-V, accidente vasculare, necesită echipe experimentate.

Rezultate pe termen lung comparabile cu chirurgia clasică de protezare valvulară.

 

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

photo credit : BruceBlausCC BY 3.0, via Wikimedia Commons

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?