Rmn Monitor
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie
Ecografie
Analize Medicale
Ce este cardiomegalia?
O inimă mărită (cardiomegalie) nu este insusi o boală, ci mai degrabă un semn al unei alte afecțiuni cu efecte cardiace
Termenul „cardiomegalie” se referă la o inimă mărită observată la orice test imagistic, inclusiv o radiografie toracică. Apoi sunt necesare alte teste pentru a diagnostica afecțiunea care cauzează creșterea inimii.
Leziunile cardiace și anumite tipuri de boli cardiace pot provoca o inimă mărită. Uneori, stresul pe termen scurt asupra corpului, cum ar fi sarcina, poate face ca inima să se mărească. În funcție de afecțiune, o inimă mărită poate fi temporară sau permanentă.
Tratamentul pentru o inimă mărită poate include medicamente, proceduri medicale sau intervenții chirurgicale.
insuficienta mitrala
Simptomele cardiomegaliei
La unii oameni, o inimă mărită (cardiomegalie) nu provoacă semne sau simptome. Alții pot prezenta aceste semne și simptome de cardiomegalie:
- Dificultăți de respirație, mai ales în timp ce stați culcat
- Trezirea cu respirația scurtă
- Ritm neregulat al inimii (aritmie)
- Umflare (edem) în burtă sau în picioare
Cauzele cardiomegaliei:
O inimă mărită (cardiomegalie) poate fi cauzată de afectarea mușchiului inimii sau de orice afecțiune care face ca inima să pompeze mai greu decât de obicei, inclusiv sarcina. Uneori, inima devine mai mare și devine slabă din motive necunoscute. Această afecțiune se numește cardiomiopatie idiopatică.
Condițiile asociate cu o inimă mărită includ:
- Afecțiune cardiacă prezentă la naștere (defect cardiac congenital). Problemele cu structura și funcția inimii pot face ca mușchiul inimii să devină mai mare și slăbit.
- Daune de la un atac de cord. Cicatricele și alte leziuni structurale ale inimii pot îngreuna inima să pompeze suficient sânge în organism. Tulpina poate duce la umflarea inimii și eventual insuficiență cardiacă.
- Boli ale mușchiului inimii (cardiomiopatie). Cardiomiopatia face adesea inima rigidă sau groasă. Poate îngreuna inima să pompeze sânge.
- Acumulare de lichid în sacul din jurul inimii (revărsat pericardic). O colecție de lichid în sacul care conține inima poate provoca mărirea inimii care poate fi observată pe o radiografie toracică.
- Boala valvelor cardiace. Patru valve din inimă mențin sângele să curgă în direcția corectă. Boala sau deteriorarea oricăreia dintre valve poate întrerupe fluxul sanguin și poate duce la mărirea camerelor inimii.
- Hipertensiune arterială (hipertensiune arterială). Dacă aveți tensiune arterială mare, este posibil ca inima să fie nevoită să pompeze mai greu pentru a livra sânge în restul corpului. Tulpina poate face ca mușchiul inimii să crească și să devină slab.
- Hipertensiune arterială în arterele din plămâni (hipertensiune pulmonară). Inima trebuie să lucreze mai mult pentru a muta sângele între plămâni și inimă. Tulpina poate duce la îngroșarea sau mărirea părții drepte a inimii.
- Număr scăzut de globule roșii (anemie). În anemie, există o lipsă de globule roșii sănătoase pentru a transporta nivelurile adecvate de oxigen către țesuturile corpului. Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa lipsa de oxigen din sânge.
- Tulburări tiroidiene. Atât o glanda tiroidă subactivă (hipotiroidism) cât și o glandă tiroida hiperactivă (hipertiroidism) pot duce la probleme cardiace, inclusiv o inimă mărită.
- Prea mult fier în organism (hemocromatoză). Fierul se poate acumula în diferite organe, inclusiv în inimă. Acest lucru poate determina umflarea camerei inimii din stânga inferioară.
- Depozite neobișnuite de proteine în inimă (amiloidoză cardiacă). Această boală rară face ca o proteină numită amiloid să se colecteze în sânge și să se blocheze în organele corpului, inclusiv în inimă. Depozitele de proteine amiloide în inimă provoacă o îngroșare ireversibilă a peretelui inimii. Inima trebuie să muncească mai mult pentru a se umple cu sânge.
- Exercitii aerobice. La unii sportivi, inima devine mărită ca răspuns la exerciții frecvente și prelungite. De obicei, acest tip de inimă mărită nu este considerată o boală și nu necesită tratament.
- Grăsime în jurul inimii. Unii oameni au grăsime suplimentară în jurul inimii care poate apărea pe o radiografie toracică. Cu excepția cazului în care există alte afecțiuni cardiace asociate, nu este necesar niciun tratament.
camerele si supapele inmii
Factori de risc
Lucrurile care pot crește riscul unei inimi mărite (cardiomegalie) includ:
- Un istoric familial de boală a mușchilor inimii (cardiomiopatie). Unele tipuri de cardiomiopatie apar în familii. Spuneți medicului dumneavoastră dacă un părinte sau un frate are antecedente de inimă groasă, rigidă sau mărită.
- Tensiune arterială crescută. Aceasta înseamnă să ai o măsurare a tensiunii arteriale mai mare de 140/90 milimetri de mercur.
- Boli de inimă. Orice problemă care afectează inima, inclusiv defecte cardiace congenitale sau boli ale valvelor cardiace, poate duce la mărirea inimii. Este important să urmați un stil de viață sănătos și să faceți controale regulate de sănătate pentru a gestiona bolile de inimă.
camerele si supapele inmii
Complicatiile Cardiomegaliei
Riscul de complicații de la o inimă mărită depinde de partea inimii afectată și de cauză. Complicațiile unei inimi mărite pot include:
- Insuficienta cardiaca. Insuficiența cardiacă poate apărea dacă camera inimii inferioară stângă (ventriculul stâng) devine mărită. În insuficiența cardiacă, inima nu poate pompa cantitatea adecvată de sânge în tot corpul.
- Cheaguri de sânge. Se pot forma cheaguri de sânge în mucoasa inimii. Un cheag de sânge care se formează pe partea dreaptă a inimii poate ajunge la plămâni (embolie pulmonară). Dacă un cheag blochează fluxul de sânge, ați putea avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
- Valvă cardiacă scursă (regurgitație). Mărirea inimii poate împiedica închiderea valvelor mitrale și tricuspide ale inimii, determinând scurgerea sângelui înapoi. Fluxul sanguin întrerupt creează un sunet numit suflu cardiac. Deși nu sunt neapărat dăunătoare, suflule inimii trebuie monitorizate de un furnizor de servicii medicale.
- Stop cardiac și moarte subită. O inimă mărită poate face ca inima să bată prea repede sau prea încet. Bătăile neregulate ale inimii (aritmia) pot duce la leșin, stop cardiac sau moarte subită.
Diagnosticul cardiomegaliei
Pentru a diagnostica o inimă mărită, un furnizor de servicii medicale va face de obicei un examen fizic și va pune întrebări despre simptomele și istoricul medical.
Testele care pot fi făcute pentru a ajuta la diagnosticarea unei inimi mărite (cardiomiopatie) și cauza acesteia includ:
- Analize de sange. Testele de sânge pot ajuta la confirmarea sau excluderea afecțiunilor care pot cauza mărirea inimii. Dacă apare o inimă mărită cu durere în piept sau alte semne ale unui atac de cord, pot fi efectuate analize de sânge pentru a verifica nivelurile de substanțe din sânge cauzate de afectarea mușchiului inimii.
- Raze x la piept. O radiografie toracică poate ajuta să arate starea plămânilor și a inimii. Dacă inima este mărită la o radiografie, de obicei vor fi necesare alte teste pentru a determina dacă mărirea este reală și pentru a găsi cauza.
- Electrocardiograma (ECG sau EKG). Acest test rapid și nedureros măsoară activitatea electrică a inimii. Pe piept (electrozi) sunt plasați pe piept și uneori pe brațe și picioare. Firele conectează electrozii la un computer, care afișează rezultatele testului. Un ECG poate arăta dacă inima bate prea repede sau prea încet. Un furnizor de asistență medicală poate analiza tiparele de semnal pentru semne de îngroșare a mușchiului inimii (hipertrofie).
- Acest test neinvaziv folosește unde sonore pentru a crea imagini cu dimensiunea, structura și mișcarea inimii. O ecocardiogramă arată fluxul de sânge prin camerele inimii și ajută la determinarea cât de bine funcționează inima.
- Teste de efort sau teste de stres. Aceste teste implică adesea mersul pe o bandă de alergare sau mersul pe o bicicletă staționară în timp ce inima este monitorizată. Testele de efort ajută la dezvăluirea modului în care inima răspunde la activitatea fizică. Dacă nu puteți face mișcare, s-ar putea să vi se administreze medicamente care imită efectul exercițiilor asupra inimii dumneavoastră.
- Scanare CT cardiacă sau RMN. În timpul unei scanări CT cardiace, de obicei te întinzi pe o masă în interiorul unui aparat în formă de gogoașă. Un tub cu raze X din interiorul aparatului se rotește în jurul corpului și colectează imagini ale inimii și ale pieptului.
Într-un RMN cardiac, de obicei te întinzi pe o masă în interiorul unui aparat lung asemănător unui tub care folosește un câmp magnetic și unde radio pentru a produce semnale care creează imagini ale inimii tale.
- Cateterismul cardiac. Un furnizor de servicii medicale trece un tub subțire (cateter) printr-un vas de sânge din braț sau inghinal până la o arteră din inimă și injectează colorant prin cateter. Acest lucru face ca arterele inimii să apară mai clar pe o radiografie. În timpul unui cateterism cardiac, presiunea din camerele inimii poate fi măsurată pentru a vedea cât de puternic pompează sângele prin inimă. Uneori, o mică bucată de țesut cardiac este îndepărtată pentru examinare (biopsie).
Tratamentul cardiomegaliei
Tratamentul unei inimi mărite (cardiomegalie) depinde de ceea ce cauzează problema cardiacă.
Stil de viață și remedii casnice
Dacă aveți o inimă mărită sau orice tip de boală cardiacă, medicul dumneavoastră vă va recomanda probabil să urmați un stil de viață sănătos pentru inimă. Un astfel de stil de viață include de obicei:
- Reducerea sau evitarea sării
- Limitarea grăsimilor saturate și trans
- Mananca multe legume, fructe si alimente din cereale integrale
- Evitarea sau limitarea consumului de alcool și cofeina
- Faceți exerciții regulate și gestionați greutatea
- Controlul factorilor de risc pentru bolile de inima, inclusiv diabetul, colesterolul crescut și hipertensiunea arterială
Medicamente
Dacă cardiomiopatia sau un alt tip de afecțiune cardiacă este cauza unei inimi mărite, un furnizor de servicii medicale poate recomanda medicamente, inclusiv:
- Aceste medicamente reduc cantitatea de sodiu și apă din organism, ceea ce poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale.
- Alte medicamente pentru tensiunea arterială. Beta-blocantele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau blocanții receptorilor angiotensinei II (ARA) pot fi utilizați pentru a scădea tensiunea arterială și pentru a îmbunătăți funcția inimii.
- Diluanti de sânge. Pot fi administrate medicamente pentru subțierea sângelui (anticoagulante) pentru a reduce riscul apariției cheagurilor de sânge care ar putea provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
- Medicamente pentru ritmul cardiac. Denumite și anti- aritmice , aceste medicamente ajută la controlul bătăilor inimii.
Chirurgie sau alte proceduri
Dacă medicamentele nu sunt suficiente pentru a trata o inimă mărită, pot fi necesare dispozitive medicale și intervenții chirurgicale.
Intervențiile chirurgicale sau alte proceduri pentru a trata o inimă mărită pot include:
- Stimulator cardiac. Un stimulator cardiac este un dispozitiv mic care este de obicei implantat lângă claviculă. Unul sau mai multe fire cu vârf de electrod merg de la stimulator cardiac prin vasele de sânge până la inima interioară. Dacă ritmul cardiac este prea lent sau dacă se oprește, stimulatorul cardiac emite impulsuri electrice care stimulează inima să bată într-un ritm constant.
- Cardioverter-defibrilator implantabil (ICD). Dacă inima mărită cauzează probleme grave de ritm cardiac (aritmii) sau sunteți expus riscului de moarte subită, un chirurg poate implanta un ICD. Un ICD este o unitate alimentată cu baterii care este plasată sub piele lângă claviculă – similar cu un stimulator cardiac. Unul sau mai multe fire cu vârf de electrod de la ICD trec prin vene până la inimă. ICD monitorizează continuu ritmul cardiac. Dacă ICD detectează o bătăi neregulate ale inimii, emite șocuri cu energie scăzută sau mare pentru a reseta ritmul cardiac.
- Chirurgia valvelor cardiace. Dacă o inimă mărită este cauzată de o boală valvulară, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a repara sau înlocui valva afectată.
- Chirurgie de bypass coronarian. Dacă o inimă mărită se datorează unui blocaj în arterele coronare, această intervenție chirurgicală pe cord deschis poate fi efectuată pentru a redirecționa fluxul de sânge în jurul unei artere înfundate.
- Dispozitiv de asistență ventriculară stângă (LVAD). Dacă aveți insuficiență cardiacă, medicul dumneavoastră vă poate recomanda această pompă mecanică implantabilă pentru a vă ajuta să pompați inima. Este posibil să vi se implanteze un LVAD în timp ce așteptați un transplant de inimă sau, dacă nu sunteți candidat pentru transplant de inimă, ca tratament pe termen lung pentru insuficiența cardiacă.
- Transplant de inimă. Un transplant de inimă este opțiunea finală de tratament pentru o inimă mărită care nu poate fi tratată în niciun alt mod. Din cauza deficitului de inimi donatoare, chiar și persoanele care sunt grav bolnave pot avea o lungă așteptare înainte de a avea un transplant de inimă.