Gastroenterologie

Varice Esofagiene

Ce sunt varicele esofagiene?

Varicele sunt vene dilatate, care si-au crescut diametrul. Esofagul este tubul care leagă cavitatea bucala de stomac. Atunci când venele mărite apar pe căptușeala (mucoasa) esofagului, ele se numesc varice esofagiene

Care sunt simptomele varicelor esofagiene?

Majoritatea oamenilor nu știu că au varice esofagiene până când varicele încep să sângereze. Când sângerarea este bruscă și severă, persoana vărsă cantități mari de sânge. Când sângerarea este mai puțin severă, persoana poate înghiți sângele, ceea ce poate provoca scaune negre, gudronoase (melena). Dacă sângerarea nu este controlată, persoana poate prezenta semne de șoc, inclusiv piele palidă, umedă, respirație neregulată și pierderea conștienței.

 

Ce cauzează varicele esofagiene?

Ficatul este organul care “curăță” toxinele din sânge. Vena portă livrează sânge la ficat iar varicele esofagiene apar de obicei la persoanele care au boli hepatice. Fluxul de sânge prin ficat este incetinit la persoanele care au boli hepatice. Când se întâmplă acest lucru, presiunea din vena portă crește.

Tensiunea arterială ridicată în vena portă (hipertensiunea portală) împinge sângele în vasele din jur, inclusiv în vasele din esofag. Aceste vase de sânge au pereți subțiri și sunt aproape de suprafață. Sângele suplimentar le face să se extindă și să isi creasca diametrul. Varicele se pot dezvolta și în vasele mici de sânge din partea superioară a stomacului.

Dacă presiunea cauzată de sângele suplimentar devine prea mare, varicele se pot deschide și sângera. Sângerarea este o urgență care necesită tratament imediat, caci necontrolată poate duce rapid la șoc și moarte.

Tromboza (formarea unui cheag de sânge) în vena portă sau în vena splenică -care se conectează la vena porta- poate dulce la aparitia de varice esofagiene.

Două afecțiuni rare care pot provoca varice esofagiene sunt sindromul Budd-Chiari (blocarea anumitor vene din ficat) și infecția cu schistosomiaza parazită.

Ce afectiuni hepatice pot duce la varice esofagiene?

Orice tip de boală hepatică gravă poate determina formarea de varice esofagiene. Ciroza este cel mai frecvent tip de boală hepatica si mai mult de 90% dintre acești pacienți vor dezvolta varice esofagiene cândva în timpul vieții, iar aproximativ 30% vor sângera.

La pacienții care au ciroză, zone mari de țesut cicatricial se dezvoltă în tot ficatul și provoacă încetinirea fluxului sanguin. Ciroza poate fi cauzată de boala hepatică alcoolică, boala ficatului gras (steatoza hepatica), hepatita virală sau alte boli ale ficatului.

 

Factori de risc în cazul varicelor esofagiene

Cine este expus riscului de apariție a varicelor esofagiene care se vor rupe și vor sângera?

Nu toți cei care dezvoltă varice esofagiene vor prezenta si sângerare. Factorii care cresc riscul de sângerare includ:

  • Tensiune portală ridicată: cu cât este mai mare presiunea in vena porta, cu atât este mai mare riscul de sângerare.
  • Varice mari: Riscul de sângerare crește odată cu dimensiunea varicelor.
  • Boală hepatică severă: ciroza avansată sau insuficiența hepatică crește riscul.
  • Consumul cronic de alcool: La pacientii cu varice cauzate de consumul alcoolului, continuarea consumului creste riscul de sangerare.
 

Diagnosticul Varicelor esofagiene

Verificarea regulată a varicelor esofagiene este recomandată persoanelor care se stiu cu boală hepatică avansată. Screening-ul se face prin endoscopie (un endoscop este un tub subțire, flexibil, cu o lumină și o cameră minusculă pe vârf). Medicul ajunge cu endoscopul in esofag, iar camera trimite imagini ale interiorului esofagului către un monitor. Medicul se uită la imagini pentru a detecta venele dilatate și le evaluează după dimensiune.

De asemenea, medicul poate folosi endoscopul pentru a examina stomacul și partea superioară a intestinului subțire. Aceasta se numește endoscopie digestiva superioara (EDS).

Imagistica prin scanare CT sau RMN este, de asemenea, utilizată pentru a diagnostica varicele esofagiene, adesea în combinație cu endoscopie. Imaginile realizate prin CT sau RMN arată esofagul, ficatul și venele portale și splenice. Ele oferă medicului mai multe informații despre sănătatea ficatului.

Tratamentul varicelor esofagiene

Scopurile tratamentului sunt:

  • Prevenirea formarii mai multor leziuni hepatice.
  • Prevenirea sângerarea varicelor.
  • Controlul sângerarii, dacă apare.
  • Prevenirea leziunilor hepatic suplimentare

Persoanele care suferă de boli hepatice trebuie să evite toxinele care provoacă stres suplimentar asupra ficatului. Câteva sugestii pentru menținerea unui ficat mai sănătos includ:

  • Evitați băuturile alcoolice de orice fel.
  • Limitați utilizarea produselor de curățare și a substanțelor chimice de uz casnic.
  • O dietă mai sănătoasă, săracă în grăsimi și bogată în fructe și legume, cereale integrale și proteine ​​slabe.
  • Menține o greutate corporală sănătoasă (excesul de grăsime corporală determina un stres suplimentar asupra ficatului).
  • Prevenirea sângerării

Pacienții cu risc crescut de sângerare pot fi supuși unui tratament preventiv (aceleași tehnici care sunt utilizate pentru oprirea sângerării). Cea mai des folosită tehnică este ligatura variceală. Sângerarea de la varicele esofagiene este o urgență care necesită tratament imediat. În spital, pacienții primesc cantități mari de lichide și sânge pentru a înlocui ceea ce a fost pierdut.