Ce inseamnă varice esofagiene?

 

Complicația numită varice esofagiene reprezintă dilatații patologice ale venelor din pereții esofagului.

Aceste vene dilatate pot deveni fragile și sunt predispuse la rupere și sângerare, constituind o afecțiune medicală serioasă care necesită intervenție și tratament adecvate.

Acestea apar de obicei la pacienții cu ciroză hepatică, ca urmare a hipertensiunii portale (presiune crescută în vena portă și sistemul venos splenic).

Hipertensiunea portală duce la un flux sanguin colateral prin venele esofagiene, provocând dilatarea și formarea varicelor. Aceste varice pot sângera masiv dacă peretele lor subțire se rupe.

Varicele esofagiene apar de regulă în porțiunea inferioară a esofagului, unde venele esofagiene se varsă în vena azigos. Ele pot fi depistate printr-un examen endoscopic.

 

varice esofagiene

BruceBlausCC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

 

Incidența

Incidența varicelor esofagiene variază în funcție de populația studiată și de boala hepatică subiacentă:

  • Varicele gastroesofagiene sunt prezente la 50-80% dintre pacienții cu ciroză [1][4][6].

  • Este important de reținut că riscul de sângerare este semnificativ, cu o rată a mortalității de 10-20% în primele 6 săptămâni după episod [3].

Prin urmare, depistarea și managementul precoce ale unor varice esofagiene sunt cruciale pentru a preveni complicațiile.

Referinte:

[1] https://www.tigejournal.org/article/S1096-2883(17)30032-3/fulltext

[2] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0168827802004208

[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448078/

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3023101/

[5] https://bmcgastroenterol.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12876-019-1123-9

[6] https://www.gastrores.org/index.php/Gastrores/article/view/1627/1624

 

Simptome varice esofagiene

Principalele simptome ale varicelor esofagiene sunt:

  • Hemoragie digestivă superioarăcel mai frecvent simptom, sub forma vărsăturilor cu sânge roșu aprins (hematemeză) sau scaunului negru, puroi (melenă). Acesta apare în cazul rupturii vaselor varicoase.

  • Durere toracică – de obicei localizată în partea superioară a abdomenului și se intensifică în timpul înghițitului. Poate semnala dilatarea sau ruptura vaselor.

  • Disfagie – dificultate la înghițire, senzație de blocaj a alimentelor. Apare din cauza obstrucției mecanice create de varice.

  • Saturație scăzută în oxigen – varicele pot produce shunturi care duc la hipoxemie.

  • Ascită – acumulare anormală de lichid în abdomen, apare frecvent la pacienții cirotici.

  • Oboseală, slăbiciune – asociate anemiei din hemoragii recurente.

  • Senzație de balonare, din cauza presiunii hepatice crescute.

Identificarea precoce a acestor simptome permite diagnosticarea la timp a varicelor și prevenirea complicațiilor majore (hemoragia masivă).

 

 
rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele Gastroenterologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Gastroenterologie

Daca ai nevoie de o programare Gastroenterologie, apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

gastroenterologie, Consultatie Gastrologica, Medici ,stomag
rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.
gastroenterologie

Descopera tarifele Gastroenterologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Gastroenterologie

Daca ai nevoie de o programare Gastroenterologie, apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

 

Cauze pentru varice esofagiene

Principalele cauze ale formării de varice esofagiene sunt:

  • Ciroza hepatică – este cea mai frecventă cauză, responsabilă pentru aproximativ 90% din cazuri. Conduce la hipertensiune portală care dilată venele esofagiene.

  • Schistosomiază – infecție parazitară care produce leziuni hepatice și hipertensiune portală. Este o cauză importantă în unele zone endemice.

  • Obstrucție venoasă – blocajul fluxului de sânge prin vena portă sau venele hepatice, cauzat de tumori, cheaguri, etc.

  • Insuficiență cardiacă congestivă – acumularea de sânge în ficat din cauza disfuncției cardiace.

  • Hemocromatoză – depuneri excesive de fier în ficat duc la ciroză și hipertensiune portală.

  • Hepatita cronică virală – produce ciroză pe termen lung prin infecție cu virusuri hepatitice B, C sau D.

  • Alcoolism cronic – consumul excesiv de alcool este o cauză majoră de ciroză hepatică.

  • Medicamente hepatotoxice – unele medicamente cum ar fi amiodarona pot produce leziuni hepatice.

 

 

Factori de risc în cazul varicelor esofagiene

 

Factor de riscExplicație
Istoric familial de boli hepaticePredispoziția genetică poate crește riscul
VârstniciCapacitatea hepatică de regenerare scade cu vârsta
Sex masculinBărbații sunt mai predispuși la ciroză hepatică
 

 

Complicații ale varicelor esofagiene

  • Hemoragie variceală – ruptura vaselor varicoase care duce la hemoragie digestivă masivă, reprezintă cea mai temută complicație. Poate pune viața în pericol.

  • Anemie – hemoragiile recurente produc anemie cronică, care la rândul ei agravează hemoragia.

  • Ascită – acumularea de lichid în abdomen ca urmare a hipertensiunii portale. Crește riscul de infecție bacteriană.

  • Peritonită bacteriană spontană – infecția lichidului ascitic, complicație severă.

  • Encefalopatie hepatică – disfuncția cognitivă și psihică din cauza acumulării de toxine.

  • Sindrom hepatorenal – insuficiența renală secundară disfuncției hepatice grave.

  • Hematemeză și melenă – vărsături cu sânge respectiv scaun negru, semne ale sângerării digestive superioare.

  • Ulcerații esofagiene – pot sângera cronic.

  • Tromboză variceală – formarea cheagurilor de sânge în varice.

  • Infecții bacteriene – datorită imunității scăzute la pacienții cirotici.

Prevenirea și tratamentul complicațiilor varicelor esofagiene este esențială pentru creșterea ratelor de supraviețuire.

 

Stadializare – varice esofagiene clasificare

Clasificarea severității varicelor esofagiene se face în principal în funcție de riscul de sângerare, folosind 2 sisteme de stadializare:

1. Clasificarea Paquet

Această clasificare se concentrează pe aspectul varicelor esofagiene, incluzând dimensiunea și semnele de sângerare recentă:

– Gradul 1 – Varice mici, drepte fără semne de sângerare recentă. Risc scăzut.

– Gradul 2 – Varice moderat tortuoase, cu semne de sângerare recentă (roșietică). Risc mediu.

– Gradul 3 – Varice mari, tortuoase cu semne de sângerare recentă. Risc înalt.

– Gradul 4 – Varice cu aspect ceruit (asociate cu un risc extrem de mare de ruptură și hemoragie).

2. Clasificarea Child-Pugh

Se bazează pe severitatea bolii hepatice subiacente, cu 3 clase:

– Clasa A – boală hepatică ușoară, risc scăzut de sângerare
– Clasa B – boală hepatică moderat severă, risc mediu
– Clasa C – boală hepatică severă descompensată, risc crescut.

 

Stadializarea corectă este crucială pentru evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice adecvate și prevenirea în timp util a complicațiilor majore la pacienții cu varice esofagiene.

 

Diagnostic Varice Esofagiene

Diagnosticarea varicelor esofagiene se realizează prin următoarele metode:

  • Endoscopie digestivă superioară – reprezintă metoda de referință, permite vizualizarea directă și evaluarea varicelor esofagiene.

  • Ecografie abdominală cu Doppler – evidențiază dilatarea vaselor, creșterea fluxului sangvin prin vena portă.

  • Tomografie computerizată abdominală – poate detecta varicele și alte modificări asociate cirozei.

  • Endoscopie capsulară – investigate nouă, minim invazivă, pentru vizualizarea varicelor esofagiene.

  • Radiografie cu substanță de contrast – varicele apar ca defecte de umplere la nivelul esofagului.

  • Analize de sânge – pot evidenția anomalii sugestive pentru ciroza hepatică.

  • Măsurarea presiunii hepatice – prin cateterism hepatic, creșterea presiunii sugerează hipertensiune portală.

Endoscopia digestivă superioară rămâne însă metoda ideală atât pentru diagnostic cât și pentru evaluarea riscului de sângerare și răspunsul la tratament. Permite stadializarea varicelor și ghidarea terapiei endoscopice.

Tratament varice esofagiene

 

ScopDetalii
Prevenirea hemoragiei variceale– Administrare beta-blocante
– Ligaturare profilactică a varicelor la risc crescut
Controlul hemoragiei acute– Resuscitare volemică
– Tamponadă
– Tratament medicamentos
– Terapie endoscopică de urgență
Reducerea presiunii portale– Medicamente care scad hipertensiunea portală
– Proceduri de shunt portal
Tratamentul cauzei subiacente– Antivirale pentru hepatită virală
– Întreruperea consumului de alcool în ciroza alcoholică
Prevenirea complicațiilor– Controlul ascitei
– Profilaxie antibacteriană
– Tratament pentru encefalopatie
Îmbunătățirea calității vieții– Controlul simptomelor
– Prevenirea complicațiilor hemoragice
Creșterea supraviețuirii– Reducerea mortalității prin tratament adecvat și monitorizare

 

Principalele modalități de tratament pentru varicele esofagiene sunt:

  • Tratament farmacologic – beta-blocante neselective (propranolol, nadolol) pentru reducerea hipertensiunii portale.

  • Terapie endoscopică – ligatura cu benzi elastice pentru strangularea și obliterarea varicelor; injectarea de agenți sclerozanți.

  • TIPS – shunt portosistemic intrahepatic transjugular pentru descreșterea presiunii portale.

  • Chirurgie – shunt portosistemic chirurgical sau deconnexiune azigo-portală în cazuri selectate.

  • Transplant hepatic – reprezintă opțiunea curativă la pacienții cu ciroză decompensată.

 

Prevenirea sângerării variceale acută se face prin:

  • Beta-blocante neselective.
  • Ligaturarea profilactică a varicelor la risc.
  • Tratamentul complicațiilor cirozei (ascită, infecții).

Managementul hemoragiei acute include resuscitare volemică, antibioterapie, lactuloză, terapie endoscopică de urgență.

 
gastroenterologie, Consultatie Gastrologica, Medici ,stomag
Consultatii GastroEnterologie

 

Alimente interzise la varice esofagiene

Următoarele alimente sunt de obicei contraindicate sau consumate cu prudență în cazul varicelor esofagiene:

  • Alimente acide – sucul de portocale, roșii, grapefruit. Pot irita/eroda mucoasa esofagiană.

  • Alimente care favorizează constipația – orez, banane, brânză. Constipația crește presiunea abdominală.

  • Alimente care produc flatulență – fasole, mazăre, ceapă, varză. De asemenea cresc presiunea.

  • Alimente grase, prăjite sau picante – favorizează arsurile gastric.

  • Alcoolul – nerecomandat absolut deoarece agravează boala hepatică.

  • Cafea – poate relaxa joncțiunea esofago-gastrică și favoriza refluxul.

  • Alimente cu muchii ascuțite sau oase – pot leza esofagul.

Se recomandă:

  • Apă suficientă pentru hidratare și prevenirea constipației

  • Alimente bogate în fibre – cereale integrale, legume

  • Carne slabă, pește, ouă – asigură proteine de calitate

  • Fructe moi, banane coapte – evitați fructele acide

  • Lactate fermentate – iaurt, chefir – ajută tranzitul intestinal

O alimentație echilibrată, hidratare adecvată și evitarea alimentelor ce pot irita sau leza esofagul sunt esențiale pentru managementul varicelor.

 

Varicele esofagiene se vindeca?

Varicele esofagiene nu se vindecă în mod spontan, deoarece reprezintă o manifestare a unei boli hepatice cronice subiacente, cel mai frecvent ciroza hepatică.

Tratamentul varicelor esofagiene are ca scop controlul simptomelor, prevenirea complicațiilor și stoparea progresiei bolii de bază. Însă de obicei nu este posibilă vindecarea propriu-zisă.

Varicele rezultă din hipertensiunea portală cauzată de ciroză sau alte afecțiuni hepatice cronice. Atât timp cât boala hepatică subiacentă persistă, tulburarea de circulație portală și dilatarea venelor esofagiene vor continua.

Prin urmare, chiar dacă se aplică tratament medicamentos, endoscopic sau chirurgical, varicele au tendința de a recidiva atâta vreme cât nu se corectează cauza lor de bază. De exemplu, la pacienții cu ciroză hepatică, singura modalitate de vindecare este transplantul hepatic.

Totusi, cu monitorizare regulată, profilaxie și tratament prompt al complicatiilor, evoluția pe termen lung a varicelor poate fi controlată, prelungind speranta de viata. Dar nu putem vorbi de o vindecare definitivă în absența corectării bolii hepatice.

 

Varice esofagiene durata viata

Durata de viață a pacienților cu varice esofagiene depinde de o serie de factori:

  • Cauza subiacentă – cea mai frecventă fiind ciroza hepatică.
  • Severitatea bolii hepatice – evaluată prin scoruri precum Child-Pugh. O boală hepatică mai avansată are un prognostic mai rezervat.
  • Apariția complicațiilor – hemoragia variceală acută crește mortalitatea. Ascita refractară și encefalopatia hepatică agravează prognosticul.
  • Răspunsul la tratament – beta-blocantele scad eficient riscul de sângerare.
  • Stadiul varicelor – varicele grad 3 și 4 au un risc crescut de hemoragie.
  • Starea generală a pacientului – comorbidități, vârstă, complianță la tratament.

 

  • Mortalitatea generală prin sângerare variceală pe o perioadă de 5 ani a fost raportată la 38%.
  • Ratele de mortalitate sunt mai mari la pacienții cu boală hepatică avansată.

Sursa: pubmed

 

Scorul Child-Pugh

Scorul Child-Pugh este un sistem folosit pentru a evalua prognosticul bolilor hepatice cronice, în principal ciroza [1][2][4][5].

Constă în 5 parametri clinici ai bolii hepatice, fiecare punctat de la 1 la 3, unde 3 indică cea mai severă dereglare [2].

Parametrii includ nivelul de bilirubină totală, nivelul de albumină serică, timpul de protrombină, INR, prezența ascitei și prezența encefalopatiei hepatice [2][5].

Scorurile pentru fiecare parametru se însumează pentru a determina scorul Child-Pugh total, care se încadrează în una din cele trei categorii: A, B sau C [4].

Prognosticul pentru fiecare clasă Child-Pugh este următorul [3][5]:

  • Child-Pugh clasa A: 5-6 puncte; boală hepatică mai puțin severă; rata estimată de supraviețuire la 1 an de 95% și rata de supraviețuire la 5 ani de 75%.

  • Child-Pugh clasa B: 7-9 puncte; boală hepatică moderat severă; rata estimată de supraviețuire la 1 an de 85% și rata de supraviețuire la 5 ani de 50%.

  • Child-Pugh clasa C: 10-15 puncte; disfuncție hepatică avansată; rata estimată de supraviețuire la 1 an de 50% și rata de supraviețuire la 5 ani de 35%.

Este important de reținut că scorul Child-Pugh este doar un instrument utilizat pentru a evalua prognosticul bolilor hepatice cronice și al cirozei.

Și alți factori, precum scorul pentru insuficiența hepatică în stadiu terminal (MELD) pot fi luați în considerare pentru a determina prognosticul și opțiunile terapeutice adecvate [2][5].

 

Referinte:

[1] https://www.2minutemedicine.com/the-child-pugh-score-prognosis-in-chronic-liver-disease-and-cirrhosis-classics-series/

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Child%E2%80%93Pugh_score

[3] https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/child-pugh-score

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542308/

[5] https://www.healthline.com/health/child-pugh-classification

[6] https://www.onclive.com/view/cirrhosis-prognosis-the-child-pugh-score

 

 

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?