Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

-Vezi mai mult-

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Daca ai nevoie de o programare Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Programare

Simptomele aterosclerozei

Ateroscleroza ușoară, de obicei, nu are niciun simptom.

Simptomele aterosclerozei nu apar de obicei până când o arteră este atât de îngustată sau înfundată încât nu poate furniza suficient sânge organelor și țesuturilor. Uneori, un cheag de sânge blochează complet fluxul de sânge. Cheagul se poate rupe și poate declanșa un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Simptomele de ateroscleroză moderată până la severă depind de arterele afectate. De exemplu:

• Dacă aveți ateroscleroză în arterele inimii, este posibil să aveți dureri în piept sau presiune (angină).
• Dacă aveți ateroscleroză în arterele care duc la creier, este posibil să aveți amorțeală sau slăbiciune bruscă la nivelul brațelor sau picioarelor, dificultăți de vorbire sau vorbire greșită, pierderea temporară a vederii la un ochi sau mușchii căzuți pe față. Acestea semnalează un atac ischemic tranzitoriu (AIT). Netratat, un AIT poate duce la un accident vascular cerebral.
• Dacă aveți ateroscleroză în arterele din brațe și picioare, este posibil să aveți simptome ale bolii arterelor periferice, cum ar fi dureri de picioare la mers (claudicație) sau scăderea tensiunii arteriale la un membru afectat.
• Dacă aveți ateroscleroză în arterele care duc la rinichi, puteți dezvolta hipertensiune arterială sau insuficiență renală.

Factori de risc pentru arteroscleroza

Întărirea arterelor are loc în timp. Îmbătrânirea este un factor de risc pentru ateroscleroză. Alte lucruri care pot crește riscul de ateroscleroză includ:

• Un istoric familial de boli cardiace precoce
• O dietă nesănătoasă
• Diabet
• Tensiune arterială crescută
• Colesterol ridicat
• Niveluri ridicate de proteină C-reactivă (CRP), un marker al inflamației
• Lipsa de exercitiu
• Obezitatea
• Apnee de somn
• Fumatul și alte consumuri de tutun

COMPLICATIILE ATEROSCLEROZEI

Complicațiile aterosclerozei depind de ce artere sunt îngustate sau blocate. De exemplu:

• Boală arterială coronariană. Când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea inimii, puteți dezvolta o boală coronariană, care poate provoca dureri în piept (angină), un atac de cord sau insuficiență cardiacă.
• Boala arterei carotide. Când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea creierului dvs., puteți dezvolta boala arterei carotide. Acest lucru poate provoca un atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral.
• Boala arterelor periferice. Când ateroscleroza îngustează arterele din brațe sau picioare, puteți dezvolta probleme de flux sanguin la nivelul brațelor și picioarelor, numite boală arterială periferică. Acest lucru vă poate face mai puțin sensibil la căldură și frig, crescând riscul de arsuri sau degerături. Rareori, lipsa fluxului de sânge către brațe sau picioare poate provoca moartea țesuturilor (gangrenă).
• Ateroscleroza poate provoca și anevrisme, o complicație gravă care poate apărea oriunde în corp. Majoritatea persoanelor cu anevrisme nu au simptome. Durerea și pulsația în zona unui anevrism pot apărea și reprezintă o urgență medicală. Dacă un anevrism izbucnește, poate provoca sângerări care pun viața în pericol în interiorul corpului.
• Boala cronică de rinichi. Ateroscleroza poate determina îngustarea arterelor care duc la rinichi. Îngustarea acestor artere împiedică suficient sânge bogat în oxigen să ajungă la rinichi. Rinichii au nevoie de un flux sanguin suficient pentru a ajuta la filtrarea deșeurilor și pentru a elimina excesul de lichide.

Diagnosticul aterosclerozei

Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală va efectua un examen fizic și va pune întrebări despre istoricul dumneavoastră personal și familial de sănătate. Este posibil să fiți îndrumat către un medic specializat în boli de inimă (cardiolog).

Este posibil ca furnizorul dumneavoastră să audă un sunet zgomot când vă ascultă arterele cu un stetoscop.

În funcție de rezultatele examenului fizic, medicul dumneavoastră vă poate sugera unul sau mai multe teste, inclusiv:

• Analize de sange. Testele de sânge sunt de obicei efectuate pentru a verifica nivelul zahărului din sânge și al colesterolului. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge și colesterol cresc riscul de ateroscleroză. De asemenea, poate fi efectuat un test de proteină C reactivă (CRP) pentru a verifica dacă există o proteină legată de inflamația arterelor.
• Electrocardiograma (ECG sau EKG). Acest test rapid și nedureros măsoară activitatea electrică a inimii. În timpul unui ECG, senzorii (electrozii) sunt atașați la piept și uneori la brațe sau picioare. Firele conectează senzorii la o mașină, care afișează sau imprimă rezultatele. Un ECG poate ajuta la determinarea dacă există un flux sanguin redus către inimă.
• Test de stres la efort. Dacă simptomele dumneavoastră apar de obicei în timpul exercițiilor fizice, medicul dumneavoastră vă poate recomanda acest test. Vei merge pe o bandă de alergare sau vei merge pe o bicicletă staționară în timp ce inima ta este monitorizată. Deoarece exercițiile fizice fac inima să pompeze mai greu și mai rapid decât în timpul majorității activităților zilnice, un test de stres poate arăta probleme cardiace care altfel ar putea fi ratate. Dacă nu puteți face mișcare, este posibil să vi se administreze un medicament care imită efectul exercițiilor asupra inimii dumneavoastră.
• Acest test folosește unde sonore pentru a arăta fluxul de sânge prin inimă. Uneori se face cu teste de stres la efort.
• Ecografia Doppler. Furnizorul dumneavoastră poate utiliza un dispozitiv special cu ultrasunete (ecografia Doppler) pentru a vă măsura tensiunea arterială în diferite puncte de-a lungul brațului sau piciorului. Aceste măsurători pot arăta viteza fluxului sanguin în artere.
• Indicele glezne-brahial (ABI). Acest test compară tensiunea arterială de la gleznă cu cea de la braț. Se face pentru a verifica ateroscleroza în arterele de la picioare și picioare. O diferență între măsurătorile gleznei și ale brațului se poate datora bolii vasculare periferice, care este de obicei cauzată de ateroscleroză.
• Cateterism cardiac și angiografie. Acest test poate arăta dacă arterele coronare sunt îngustate sau blocate. Un tub flexibil lung și subțire (cateter) este introdus într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală sau încheietura mâinii, și ghidat către inimă. Colorantul curge prin cateter către arterele inimii. Colorantul ajută arterele să apară mai clar pe imaginile făcute în timpul testului.
• Scanarea calciului coronarian. Denumit și scanare cardiacă, acest test folosește imagistica tomografie computerizată (CT) pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Poate prezenta depozite de calciu în pereții arterelor. Rezultatele testului sunt date ca punctaj. Când calciul este prezent, cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai mare riscul de boli de inimă.
• Alte teste imagistice. Angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET) pot fi, de asemenea, utilizate pentru a studia arterele. Aceste teste pot arăta întărirea și îngustarea arterelor mari, precum și anevrisme.

Tratamentul aterosclerozei

Modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă și exercițiile fizice, pot fi tot ceea ce este necesar pentru a trata ateroscleroza. Dar, uneori, pot fi necesare medicamente sau proceduri chirurgicale.

Medicamente

Sunt disponibile multe medicamente diferite pentru a încetini – sau chiar a inversa – efectele aterosclerozei. Iată câteva medicamente utilizate pentru a trata ateroscleroza:

• Statine și alte medicamente pentru colesterol. Scăderea agresivă a colesterolului cu lipoproteine cu densitate joasă (LDL) – colesterolul „rău” – poate încetini, opri sau chiar inversa acumularea de depozite de grăsime în artere.

Statinele sunt utilizate în mod obișnuit pentru a scădea colesterolul, pentru a îmbunătăți sănătatea arterelor și pentru a preveni ateroscleroza. Există multe alte tipuri de medicamente care scad colesterolul. Acestea includ niacină, fibrați și sechestranți ai acizilor biliari. Este posibil să aveți nevoie de mai mult de un tip de medicamente pentru colesterol.

• Aspirină. Aspirina ajută la subțierea sângelui și previne formarea cheagurilor de sânge. Terapia zilnică cu doze mici de aspirină poate fi recomandată pentru prevenirea primară a atacului de cord sau a accidentului vascular cerebral la anumite persoane. Utilizarea zilnică a aspirinei poate avea efecte secundare grave, inclusiv sângerări la nivelul stomacului și intestinelor. Nu începeți să luați o aspirină zilnic fără să discutați cu furnizorul de servicii medicale.
• Medicamente pentru tensiunea arterială. Medicamentele pentru scăderea tensiunii arteriale nu ajută la inversarea aterosclerozei. În schimb, ele previn sau tratează complicațiile legate de boală. De exemplu, anumite medicamente pentru tensiunea arterială pot ajuta la reducerea riscului de atac de cord.
• Alte medicamente. Medicamentele pot fi prescrise pentru a controla alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi diabetul, care cresc riscul de ateroscleroză. De asemenea, pot fi administrate medicamente pentru a trata simptomele specifice ale aterosclerozei, cum ar fi durerea de picioare în timpul exercițiilor fizice.

Chirurgie sau alte proceduri

Uneori este nevoie de un tratament mai agresiv pentru a trata ateroscleroza. Dacă aveți simptome severe sau un blocaj, este posibil să aveți nevoie de o procedură sau o intervenție chirurgicală, inclusiv:

• Angioplastie și plasarea stentului. Această procedură – numită și intervenție coronariană percutanată (PCI) – ajută la deschiderea unei artere înfundate sau blocate. Un tub lung și subțire flexibil (cateter) este introdus într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală sau încheietura mâinii, și ghidat către blocaj. Apoi, un balon de pe vârful unui cateter poate fi umflat pentru a deschide artera. Un tub cu plasă (stent) este de obicei folosit pentru a menține artera deschisă.
• Uneori, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta placa de pe pereții unei artere îngustate. Când procedura se face pe arterele gâtului (arterele carotide), se numește endarterectomie carotidiană.
• Terapia fibrinolitică. Dacă un cheag dintr-o arteră blochează fluxul de sânge, furnizorul dumneavoastră poate folosi un medicament care dizolvă cheagurile pentru a-l desprinde.
• Chirurgie de bypass coronarian (CABG). Un chirurg ia un vas de sânge sănătos dintr-o altă parte a corpului pentru a crea o nouă cale pentru sângele în inimă. Sângele trece apoi în jurul arterei coronare blocate sau îngustate. CABG este o intervenție chirurgicală pe cord deschis. De obicei, se face numai la cei cu multe artere cardiace îngustate.

Citește despre importanta unui consult cardiologic