CE ESTE un osteocondrom?
Osteocondromul (Exostoza) este cea mai frecventă tumoră benignă sau leziune osoasă tumorală si reprezinta o leziune compusă din os cortical și medular cu un capac de cartilaj hialin. Cu toate acestea, continuitatea acestei leziuni cu cortexul osos nativ subiacent și canalul medular este patognomonica osteocondromului. Aceste leziuni pot fi solitare sau multiple, acestea din urmă fiind asociate cu sindromul de exostoze multiple ereditare (HME). Complicațiile sunt asociate în mod obișnuit cu aceste mase exofitice și includ deformare cosmetică și osoasă, fractură, compromis vascular, sechele neurologice, formarea bursei suprapuse și transformarea malignă. De asemenea, exostozele pot apasa pe nervi adiacenti, creand senzatia de durere la nivelul osului respectiv. Cel mai frecvent, osteocondromul se formeaza la nivelul oaselor lungi.

Care sunt simptomele osteocondromului la copii?
În general, osteocondroamele sunt mase dure care cresc deasupra osului și provoacă durere numai atunci când nervii, mușchii sau tendoanele se freacă de ele.
Rețineți că fiecare copil poate prezenta simptome de osteocondrom în mod diferit, în funcție de mărimea și localizarea tumorii sau tumorilor.
Deoarece simptomele pot fi cauzate și de alte condiții de sănătate mai grave, este important să fii evaluat de un medic pentru a obține un diagnostic precis. Consultați întotdeauna medicul copilului dumneavoastră dacă aveți nelămuriri.
Simptome ale osteocondroamelor:
- masă dură, nedureroasă;
- masa poate fi dureroasă dacă mușchii sau țesuturile din apropiere freacă peste osteocondrom și se inflamează
- diferite lungimi ale membrelor
- mai mică decât înălțimea medie pentru vârstă
- dureri articulare și musculare
CUM se formeaza osteocondromul?
Osteocondroamele sunt mai degrabă leziuni de dezvoltare decât neoplasme adevărate și sunt adesea denumite exostoze osteocartilaginoase (sau pur și simplu exostoze). Aceste leziuni rezultă din separarea unui fragment de cartilaj epifizar al plăcii de creștere, care ulterior herniază prin manșeta osoasă periostală care înconjoară în mod normal placa de creștere.
Mecanismul acestei separări nu este complet si clar, deși probabil rezultă din remodelarea din timpul creșterii osului lung. Creșterea persistentă a acestui fragment cartilaginos și ulterioara sa osificare encondrală (maturare) are ca rezultat o excrescență osoasă subperiostală cu un capac de cartilaj care se proiectează de pe suprafața osoasă. Tulpina protuberanței osoase trebuie să fie în continuitate directă cu cortexul subiacent și canalul medular pentru a fi considerată un adevărat osteocondrom.
Osteocondroamele se măresc de la creșterea la capacul cartilajului, identic cu o placă fizică normală. Practic, aceasta formatiune dura, osoasa, raspunde la factorii de crestere fiziologici ca oricare alt os normal. După adolescență și maturitatea scheletului, osteocondroamele nu prezintă de obicei nicio altă creștere. Cel mai adesea, osteocondromul afecteaza copiii.
Ce cauzează osteocondromul la copii?
Cauza osteocondromului este necunoscută, dar se crede că tumora benigna este legată de o anomalie a plăcii de creștere, determinând o proeminență osoasă să crească departe de os.
Dacă un copil are mai multe osteocondroame, acestea sunt de obicei rezultatul unei tulburări genetice cunoscute sub numele de exostoze ereditare multiple (MHE) sau multiple osteocondroame. Cu toate acestea, există și o formă de non-ereditate a MHE în care osteocondroamele multiple apar din întâmplare (sporadic).
Factori de risc pentru osteosarcom
Exista cativa factori care cresc riscul de osteosarcom;
- varsta – riscul de osteosarcom este mai mare pentru cei cu varste cuprinse intre 10 si 30 de ani, in special in timpul adolescentei;
- inaltimea – copiii cu osteosarcom sunt de obicei mai inalti pentru varsta lor – acest lucru sugereaza, de asemenea, ca osteosarcomul poate fi legat de cresterea rapida a oaselor;
- genul – osteosarcomul este mai frecvent la barbati decat la femei;
- radioterapie la nivelul oaselor – persoanele care au fost tratate cu radioterapie pentru un alt cancer par sa aiba un risc mai mare de a dezvolta ulterior osteosarcom in zona care a fost expusa la radiatii;
- anumite boli osoase – persoanele cu anumite boli osoase necanceroase prezinta un risc crescut de a dezvolta osteosarcom – boala Paget a osului, osteocondroame multiple ereditare, displazia fibroasa etc.;
- sindroame canceroase mostenite – persoanele cu anumite sindroame canceroase rare, mostenite, prezinta un risc crescut de a dezvolta osteosarcom – retinoblastom ereditar,sindrom Li-Fraumeni, sindromul Rothmund-Thomson etc.

CUM punem diagnosticul de OSTEOCONDROM?
Examenul clinic este sarac si debuteaza cu deformarea regiunii respective, iar apoi datorita dezvoltarii exuberante poate da semne de compresiune sculara sau nervoasa. Examenul radiologie arata o masa opaca, de densitate osoasa, bine delimitata, cu contur neregulat.
De asemenea, extrem de concludent si precis este si RMN-ul efectuat la nivelul zonei de formare a exostozei osoase.
Diagnosticul diferential se face cu encondromul, cu condrosarcomul sau sarcomul parosteal. Evolutia tumorii este lenta, oprindu-se odata cu sfarsitul perioadei de crestere. Orice reluare a modificarii de volum trebuie suspicionata de o degenerescenta maligna (20% din cazuri).
Tratamentul este, de obicei, chirurgical si se adreseaza in general exostozelor rau tolerate sau inestetice si se practica pe cat posibil la sfarsitul perioadei de crestere. Interventia consta in rezectia in tesut sanatos impreuna cu baza de imtare. Recidiva este posibila in cazul unei rezectii insuficiente si se poate astepta pana la sfarsitul perioadei de maturare a scheletului, dupa care practicam tratament chirurgical.
CUM PUTETI PREVENI APARITIA SINDROMULUI DE TUNEL CARPIAN?
Nu există strategii dovedite pentru a preveni sindromul de tunel carpian, dar puteți reduce la minimum stresul mâinilor și încheieturilor cu aceste metode:
- Relaxati-va si nu mai faceti miscari ferme. Dacă munca dvs. implică o casă de marcat sau o tastatură, de exemplu, apăsați tastele încet. Pentru scrierea de mână prelungită, utilizați un stilou mare cu un adaptor de prindere supradimensionat și moale și cerneală cu curgere liberă.
- Luați pauze scurte și frecvente. Întindeți ușor și îndoiți periodic mâinile și încheieturile. Alternează sarcini atunci când este posibil. Acest lucru este deosebit de important dacă utilizați echipamente care vibrează sau care necesită o forță mare. Chiar și câteva minute în fiecare oră pot face diferența.
- Îmbunătățește-ți postura. O postură incorectă rulează umerii înainte, scurtând mușchii gâtului și umărului și comprimând nervii din gât. Acest lucru vă poate afecta încheieturile, degetele și mâinile și poate provoca dureri de gât.
- Schimbați mouse-ul computerului. Asigurați-vă că mouse-ul computerului este confortabil și nu vă încordează încheietura mâinii.
- Ține-ți mâinile calde. Este mai probabil să dezvoltați dureri și rigiditate la mâini dacă lucrați într-un mediu rece. Dacă nu puteți controla temperatura la locul de muncă, purtati mănuși fără degete care vă mențin mâinile și încheieturile mâinii calde.