fb

Ce este fibromialgia?

 

Fibromialgia este o afecțiune cronică caracterizată prin dureri musculare și articulare generalizate, oboseală cronică și tulburări de somn.

 

 
fibromialgia

Photo credit: ArocamoraCC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

 

Prevalența fibromialgiei

  • Prevalența fibromialgiei în Statele Unite este estimată la aproximativ 2 – 6,4% din populația adultă [1] [4] [6].

 

  • Prevalența fibromialgiei este mai mare la femei decât la bărbați, cu rate cuprinse între 2,4% și 7,7% la femei și 0,5% și 4,9% la bărbați [1] [2] [4].

 

  • Fibromialgia este cea mai frecventă la adulții de vârstă mijlocie, dar poate afecta persoane de toate vârstele, inclusiv copii [3] [6].

 

  • Prevalența fibromialgiei la adolescenți s-a constatat că este similară cu cea la adulți în multe studii [5].

În general, fibromialgia afectează milioane de persoane în intreaga lume și poate cauza durere semnificativă, oboseală și alte simptome care pot avea un impact asupra calității vieții.

Surse:

[1] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2255502117300056

[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4575027/

[3] https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371%2Fjournal.pone.0203755

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK540974/

[5] https://www.news-medical.net/health/Fibromyalgia-Epidemiology.aspx

[6] https://www.cdc.gov/arthritis/types/fibromyalgia.htm

 

Simptome

Principalele simptome ale fibromialgiei sunt:

  • Dureri musculare şi articulare generalizate – adesea descrise ca fiind înțepături, crampe, arsuri sau dureri intense. Pot apărea în orice parte a corpului.

  • Sensibilitate crescută la durere – pacienții cu fibromialgie prezintă puncte dureroase în anumite zone ale corpului, care sunt sensibile chiar și la atingere ușoară.

  • Oboseală cronică și epuizare – oboseală puternică, de dimineață până seara, care nu este ameliorată de repaus.

  • Tulburări de somn – insomnii, treziri frecvente nopțile, somn neodihnitor.

  • Probleme cognitive – dificultăți de concentrare, memoria pe termen scurt afectată, ceață mentală.

  • Anxietate și depresie – cauzate de durerea cronică și oboseala continuă.

  • Sensibilitate la stimulii senzoriali – lumină, zgomot, mirosuri etc.

  • Intoleranță la efort fizic – orice activitate fizică duce la o agravare a simptomelor.

  • Rigiditate matinală – musculatura corpului este rigidă și dureroasă dimineața la trezire.

  • Alte simptome – migrene, sindromul colonului iritabil, dureri de cap frecvente.

Simptomele fibromialgiei pot varia ca intensitate și se pot agrava în perioadele de stres. Netratată, boala poate deveni invalidantă.

rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele RMN pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi pret RMN 1.5 Tesla / 3 Tesla

Daca ai nevoie de o programare RMN, o poți face usor la noi pe site sau prin telefon !

rmn bucuresti medic radiolog Biomed Scan Cardiologie RMN Ecografie

 

Cauzele fibromialgiei:

Fibromialgia este o afecțiune complexă, ale cărei cauze exacte nu sunt pe deplin înțelese în prezent.

Totuși, cercetările recente indică o serie de factori care par să joace un rol în apariția și dezvoltarea acestei boli:

  • Factori genetici – Studii pe gemeni au arătat că există o predispoziție genetică pentru fibromialgie. Rudele de gradul I ale pacienților cu fibromialgie prezintă un risc crescut de a dezvolta boala. Nu s-a identificat încă o singura genă responsabila, este probabil o interacțiune complexă între mai mulți gene.

  • Dereglaje neuroendocrine – Nivelurile anormale ale unor neurotransmițători (serotonina, dopamine, norepinefrina) și hormoni (cortizol, substanța P) din creier și sistemul nervos par să fie implicate în sensibilitatea crescută la durere și alte simptome.

  • Tulburări de procesare a durerii – Studiile arată că în fibromialgie există o activitate anormal crescută în anumite zone ale creierului responsabile de procesarea stimulilor dureroși. Se pare că sistemul nervos amplifică percepția durerii.

  • Factori psihosociali – Stresul, traumele emoționale sau abuzurile pot acționa ca factori declanșatori ai bolii la persoane predispuse genetic. Mecanismele nu sunt încă elucidate.

  • Infecții – Unele infecții virale sau bacteriene par să declanșeze fibromialgia la persoane susceptibile, probabil prin activarea anormală a sistemului imunitar. Nu s-a stabilit însă o legătură cauzală certă.

  • Alți factori – Printre potențialii factori declanșatori se mai numără traumele fizice, obezitatea, tulburările de somn, anumite boli autoimune. Mecanismele de acțiune rămân neclare.

În concluzie, etiologia fibromialgiei este complexă și probabil determinată de interacțiunea factorilor genetici, neurobiologici și psihosociali la persoane susceptibile.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege complet patogenia.

 

Factori de risc pentru fibromialgie:

Există o serie de factori care cresc riscul de a dezvolta fibromialgie:

  • Sexul – femeile sunt afectate într-un procent mult mai mare decât bărbații.

  • Vârsta – debutul este cel mai frecvent între 30 și 50 de ani.

  • Istoric familial de fibromialgie – rudele de gradul I au un risc crescut.

  • Anumite boli reumatice – lupus, artrită reumatoidă, sindromul oboselii cronice.

  • Infecții – cele mai implicate sunt gripa, hepatita C, HIV.

  • Traume – accidente, intervenții chirurgicale, abuz fizic sau emoțional.

  • Stres psihologic cronic.

  • Tulburări psihiatrice – depresia și anxietatea măresc riscul.

  • Lipsa activității fizice.

  • Obezitatea.

  • Diabetul zaharat.

  • Tulburări de somn.

  • Fumatul.

Identificarea și reducerea factorilor de risc aplicabili fiecărei persoane poate ajuta la prevenirea instalării fibromialgiei la cei susceptibili genetic sau la limitarea agravării la cei deja diagnosticați.

 

Complicatii

Iată câteva dintre cele mai frecvente complicaţii şi probleme asociate cu fibromialgia:

  • Depresie – aproximativ 20-30% dintre pacienţii cu fibromialgie dezvoltă depresie, ca urmare a durerii cronice şi a izolării sociale.

  • Anxietate – este frecventă anxietatea generalizată sau atacurile de panică asociate cu fibromialgia. Durerea şi oboseala cronică cauzează stres.

  • Sindromul oboselii cronice – caracterizat prin epuizare cronică severă, este întâlnit la 30-70% dintre pacienţii cu fibromialgie.

  • Sindromul intestinului iritabil – cauzează crampe abdominale, diaree, constipaţie şi balonare. Aproximativ 30-70% dintre pacienţii cu fibromialgie au şi această afecţiune.

  • Cefalee/migrenă – peste 50% dintre bolnavii de fibromialgie suferă şi de dureri de cap frecvente sau migrene.

  • Dureri neuropatice – senzaţii de arsură, furnicături, amorţeli în picioare şi mâini.

  • Probleme cognitive – „ceaţa mentală”, deficit de atenţie şi concentrare. Pot afecta activitatea profesională şi socială.

  • Tulburări de somn – insomnii, apnee de somn, sindromul picioarelor neliniştite – care agravează simptomele fibromialgiei.

  • Episoade de stare subfebrilă neexplicată.

  • Sensibilitate crescută la infecţii din cauza dereglărilor imunitare.

  • Dureri articulare şi musculare secundare, din cauza inactivităţii prelungite.

Managementul corect al fibromialgiei necesită şi tratarea comorbidităţilor asociate pentru o ameliorare semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor.

 

Ceața mentală (ceața cerebrală)

„Ceața mentală” (în engleză „brain fog„) este un termen folosit pentru a descrie o serie de simptome cognitive asociate cu fibromialgia și alte afecțiuni.

Principalele simptome ale ceții mentale sunt:

  • Dificultăți de concentrare și menținere a atenției

  • Uitarea lucrurilor recente

  • Lentitudinea gândirii și a procesării informațiilor

  • Dificultate în găsirea cuvintelor potrivite

  • Alterarea memoria pe termen scurt

  • Confuzie, dezorientare

  • Dificultăți în efectuarea sarcinilor complexe, cum ar fi planificarea

Pacienții cu fibromialgie descriu adesea ceața mentală ca pe o senzație de confuzie și lipsă de claritate mentală. Este ca și cum mintea este învăluită într-un fel de ceață care împiedică gândirea limpede.

Se crede că la baza ceții mentale stau inflamația creierului, tulburările de somn, dereglările neurochimice și efectele secundare ale medicamentelor.

Simptomele pot varia în intensitate și pot afecta semnificativ capacitatea de muncă, viața socială și starea de bine a pacienților cu fibromialgie.

 

Diagnostic Fibromialgie

Diagnosticul fibromialgiei se bazează în principal pe identificarea unui pattern caracteristic de simptome, deoarece nu există în prezent teste de laborator sau imagistice specifice pentru această afecțiune.

Principalele componente ale diagnosticului sunt:

  • Anamneza detaliată – se documentează prezența durerii generalizate, localizarea acesteia, factorii de agravare/ ameliorare, durata, modul de debut. De asemenea, se evaluează prezența celorlalte simptome caracteristice – oboseală, tulburări de somn, simptome cognitive.

  • Examenul fizic – este important pentru a exclude alte boli care se pot manifesta similar și pentru a identifica punctele sensibile dureroase caracteristice fibromialgiei. Se examinează în special zonele tipice de apariție a acestor puncte tender.

  • Aplicarea criteriilor de diagnostic – cele mai utilizate în prezent sunt criteriile ACR (American College of Rheumatology) din 2010, care necesită prezența a 3 condiții: durere generalizată de peste 3 luni, scorul durerii > 13/19 puncte și prezența a minimum 6 puncte tender la palpare.

  • Evaluare psihologică – pentru a depista prezența depresiei sau anxietății care pot complica tabloul fibromialgiei.

  • Excluderea altor boli – este importantă eliminarea altor afecțiuni care prezintă simptome similare, cum ar fi polimialgia reumatică, hipotiroidismul, bolile reumatice.

  • Analize de laborator – nu există teste specifice, dar pot exclude alte cauze de durere cronică. Se recomandă hemoleucograma, VSH, TSH, proteina C reactivă, creatinkinaza.

Stabilirea unui diagnostic cert este esențială pentru ca pacienții cu fibromialgie să beneficieze de tratament adecvat și pentru a evita investigații și tratamente inutile. O abordare multidisciplinară este deseori necesară.

Alte Teste:

În afară de analizele de laborator de bază recomandate pentru diagnosticul fibromialgiei (hemoleucogramă, VSH, TSH, proteina C reactivă, creatinkinază), iată și alte teste care pot fi luate în considerare:

  • Vitamina D – deficiența de vitamina D este frecventă în rândul pacienților cu fibromialgie și poate contribui la severitatea simptomelor. Se recomandă măsurarea nivelului seric de 25-OH vitamina D.

  • Feritină serică – nivelurile scăzute de feritină pot indica deficit de fier, care poate cauza oboseală și dureri musculare.

  • Calciu, magneziu, zinc – deficitele acestor minerale sunt asociate cu dureri musculare, oboseală, depresie.

  • Tiroxina liberă (FT4) – testează funcția glandei tiroidiene, care poate contribui la simptome.

  • Anticorpi antinucleari – pentru a exclude boli autoimune care se pot asocia cu fibromialgia (lupus, sindrom Sjogren).

  • Hormoni (cortizol, prolactină, hormoni tiroidieni) – pentru a evidenția eventuale dezechilibre endocrine.

  • Serotonină – nivelurile scăzute pot contribui la durerea cronică.

  • Teste genetice – ajută la confirmarea predispoziției ereditare, dar nu sunt specifice.

Este important de reținut că nu există un test unic de laborator care să confirme sau infirme diagnosticul de fibromialgie. Rezultatele analizelor trebuie interpretate în contextul clinic al pacientului.

În mod normal, investigațiile imagistice nu sunt indicate în mod specific pentru diagnosticarea fibromialgiei.

Totuși, în anumite cazuri, medicii pot recomanda radiografii, RMN, EMG, SPECT sau Doppler articular, acestea fiind utile mai ales pentru a exclude alte afecțiuni care mimează fibromialgia.

 

 

Tratament

Tratamentul fibromialgiei este orientat în primul rând către controlul simptomelor, deoarece vindecarea completă nu este posibilă în prezent. Principalele direcții terapeutice sunt:

  • Analgezice – pentru controlul durerii se utilizează AINS, paracetamol, opioide slabe (tramadol, codeină). Corticosteroizii nu sunt eficienți pe termen lung.

  • Antidepresive – duloxetina, amitriptilina și pregabalinul sunt aprobate pentru tratamentul fibromialgiei. Reduc atât durerea cât și depresia asociată.

  • Relaxante musculare – metaxalona, tizanidina, baclofen – ameliorează spasmul și crampele musculare.

  • Terapie cognitiv-comportamentală (TCC) – tehnici psihoterapeutice pentru a face față mai bine durerii cronice și a reduce stresul.

  • Exerciții fizice ușoare – înot, mersul pe jos, stretching – cresc treptat rezistența fizică.

  • Terapie ocupațională – pentru activitățile zilnice dificile din cauza durerilor.

  • Masaj terapeutic, acupunctură, meditație – tehnici complementare pentru reducerea durerii.

  • Odihnă adecvată, evitarea eforturilor prelungite.

  • Consiliere psihologică – pentru combaterea izolării sociale și a depresiei.

Tratamentul este individualizat pentru fiecare pacient și presupune o abordare multidisciplinară cu implicarea medicului de familie, reumatologului, psihoterapeutului etc.

 

RMN

Investigații RMN GRATUIT pentru cele 7 tipuri de „Monitorizări”, pentru pacienții asigurați.

RMN GRATUIT

Investigații pentru cele 7 tipuri de „Monitorizări” pentru pacienții asigurați.

Află mai multe informații

 

întrebări frecvente: 

1. Cum evoluează de obicei boala pe termen lung dacă rămâne netratată?

În absența unui tratament adecvat, simptomele fibromialgiei tind să se agraveze progresiv în timp. Durerea devine din ce în ce mai intensă și mai frecventă, iar oboseala și epuizarea se instalează treptat. Pot apărea perioade de remisiune, când simptomele se ameliorează temporar, urmate însă de recăderi. Pe termen lung, capacitatea de a desfășura activități zilnice și de a avea o viață normală poate fi serios afectată.

 

2. Care sunt perspectivele pe termen lung pentru pacienții cu fibromialgie?

Deși fibromialgia nu scurtează viața, calitatea vieții poate fi semnificativ deteriorată pe termen lung dacă boala nu este bine controlată. Dacă tratamentul este optim, majoritatea pacienților pot duce o viață relativ normală. Este important un diagnostic precoce, tratament adecvat și adaptarea stilului de viață. Prognoza depinde și de prezența afecțiunilor asociate.

 

3. Cum afectează fibromialgia starea psiho-emoțională?

Durerea cronică și oboseala generate de fibromialgie pot duce la anxietate, depresie, tendințe de auto-izolare și chiar gânduri suicidare. Relațiile sociale, viața de familie și performanța la locul de muncă pot fi afectate. Este esențial suportul psihologic și implicarea în activități plăcute pentru o stare psihică optimă.

 

4. Ce tehnici ajută la controlul durerii în cazul fibromialgiei?

Pe lângă medicamente, pot fi folosite: TENS (stimulare electrică nervoasă transcutanată), aplicarea locală de căldură/rece, masaj terapeutic, yoga, stretching, aquaterapie. Identificarea punctelor de presiune și evitarea lor ajută la prevenirea durerii. Tehnicile de relaxare și respirație sunt benefice.

 

5. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni asociate cu fibromialgia?

Printre cele mai des întâlnite comorbidități se numără: sindromul oboselii cronice, cefalee/migrenă, colon iritabil, reflux gastro-esofagian, depresie și anxietate, sensibilitate chimică multiplă. Screeningul și tratamentul afecțiunilor asociate este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții.

 

6. Există particularități ale fibromialgiei la femeile gravide sau care alăptează?

În timpul sarcinii, simptomele fibromialgiei tind să se agraveze din cauza modificărilor hormonale și a stresului. Este important să se discute opțiunile de tratament cu medicul. Unele medicamente trebuie evitate în timpul sarcinii și alăptării. Măsurile nefarmacologice sunt de preferat pentru controlul simptomelor.

 

7. Care este tratamentul medicamentos in fibromialgie ?

Tratamentul medicamentos pentru fibromialgie include o varietate de opțiuni. Iată o prezentare mai detaliată a principalelor clase de medicamente folosite:

Analgezice:

  • Paracetamol – uzual 500-1000 mg de 3-4 ori pe zi. Efecte adverse includ reacții alergice, insuficiență hepatică la doze mari.

  • Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – ibuprofen, naproxen etc. Doze de 200-400 mg de 2-3 ori pe zi. Pot cauza ulcer gastric, sângerări digestive, insuficiență renală.

  • Tramadol – opioid slab. Doza inițială 50 mg de 2 ori pe zi, cu creștere treptată. Poate produce amețeli, greață, constipație, dependență.

Antidepresive:

  • Amitriptilină – uzual 10-50 mg seara. Efecte adverse: gură uscată, creștere în greutate, somnolență.

  • Duloxetină – doze de 30-60 mg pe zi. Reacții adverse: greață, anxietate, insomnie.

  • Pregabalin – doze de 150-450 mg în 2-3 prize zilnic. Poate cauza amețeli, edeme periferice.

Alte medicamente:

  • Relaxante musculare (metaxalonă, tizanidină)
  • Sedative ușoare
  • Corticosteroizi pe termen scurt

Este important ca tratamentul să fie ghidat de simptomele și răspunsul fiecărui pacient.

Dozele trebuie ajustate treptat pentru minimizarea reacțiilor adverse.

Pacienții trebuie monitorizați periodic pentru identificarea eventualelor efecte secundare.

 

8. Ce medic poate diagnostica Fibromialgia?

Fibromialgia poate fi diagnosticată de către următorii specialiști medicali:

  • Reumatolog – este specialistul care diagnostichează și tratează cel mai frecvent fibromialgia. Reumatologii sunt familiarizați cu manifestările clinice și criteriile de diagnostic.

  • Medic de familie – poate suspecta fibromialgia pe baza simptomelor prezentate de pacient și îl poate îndruma către un reumatolog pentru confirmarea diagnosticului.

  • Neurolog – poate diagnostica fibromialgia, deoarece afecțiunea implică sensibilitate crescută la durere din partea sistemului nervos. Neurologii se ocupă și de durerea neuropată asociată.

  • Psihiatru – poate evalua prezența depresiei, anxietății și a altor tulburări psihice care adesea se asociază cu fibromialgia.

  • Ortoped – poate suspecta fibromialgia la pacienții care se prezintă cu dureri musculo-scheletale difuze. Îi va îndruma spre un reumatolog.

  • Medic internist – poate detecta semnele caracteristice ale fibromialgiei și poate recomanda consult reumatologic.

Deși fibromialgia poate fi diagnosticată de mai mulți specialiști, cei mai avizați rămân reumatologii. O evaluare multidisciplinară este adesea benefică pentru pacienți.

 

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?