Ce inseamna ocluzie intestinală ?

O ocluzie intestinală este o afecțiune în care există un blocaj parțial sau complet al intestinului, împiedicând trecerea normală a conținutului intestinal.

Câteva puncte cheie despre ocluzia intestinală:

• Poate fi cauzată de diverse afecțiuni precum hernii, tumori, aderențe sau infecții intestinale. De asemenea, strangularea sau invaginarea intestinului poate duce la ocluzie.

• Simptomele includ dureri abdominale intense, vărsături, imposibilitatea eliminării gazelor sau scaunelor și distensie abdominală.

• Poate fi parțială (permițând trecerea parțială a conținutului) sau completă (blocând complet intestinul).

• Diagnosticul se pune prin examen clinic, analize de sânge, radiografie abdominală sau CT abdominal.

• Tratamentul depinde de cauză și poate necesita tratament medicamentos, decompresie cu sondă nazogastrică sau intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea blocajului.

• Dacă nu este tratată, ocluzia intestinală poate duce la complicații severe precum perforație, infecție, șoc septic sau chiar deces. De aceea, recunoașterea simptomelor și tratamentul prompt sunt esențiale.

insuficienta mitrala

inregistrare ecocardiografie biomedscan

 

Ocluzie intestinala Simptome

Iată principalele semne si simptome de ocluzie intestinala:

• Dureri abdominale intense, adesea crampiforme, care apar brusc și se agravează în timp

• Vărsături, inițial cu conținut gastric apoi bilioase sau fecaloide

• Distensie abdominală, abdomen dur și sensibil la palpare

• Constipație severă, absența eliminării gazelor și scaunelor

• Grețuri, lipsă de apetit

• Febră, în cazurile complicate

• Semne de deshidratare – sete, gură uscată, hipotensiune, tahicardie

• Disconfort general, stare de rău

• În formele avansate: dureri în tot abdomenul, iritabilitate, transpirații, stare confuzională

• La copii – plâns persistent, agitație, abdomen sensibil, vomă bilioasă.

Este important să se recunoască rapid aceste semne ale ocluziei deoarece o intervenție urgentă este necesară pentru a preveni complicațiile majore.

 

Descopera tarifele Gastroenterologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Gastroenterologie

Daca ai nevoie de o programare Gastroenterologie, apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Descopera tarifele Gastroenterologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Gastroenterologie

Daca ai nevoie de o programare Gastroenterologie, apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Programare

 

Cauze ale obstructiei intestinale

Cea mai frecventă cauză a ocluziei intestinale la nivelul intestinului subțire în țările dezvoltate o reprezintă aderențele intraabdominale, fiind responsabile de aproximativ 65% până la 75% din cazuri. [medscape]

 

Cauze care pot duce la ocluzie intestinala sunt:

• Hernii – cele mai frecvente sunt hernia inghinală, hernia ombilicală sau hernia ventrală/postoperatorie

• Tumori – de colon, rect, ovarian sau alte localizări care comprima sau invadează intestinul

• Aderențe postoperatorii/postinflamatorii – pot îngusta lumenul intestinal

• Invaginație intestinală – mai ales la copii, un segment de intestin se invaginează în interiorul altuia

• Volvulus intestinal – răsucirea anormală a intestinului în jurul axului său vascular

• Stenoze intestinale – îngustări/stricturi ale intestinului cauzate de boli inflamatorii intestinale, ischemia intestinală, radioterapie etc.

• Ocluzie prin fecalom – acumulare de materii fecale întărite care blochează intestinul

• Compresiune extrinsecă – de exemplu de către tumori, chisturi, abcese intraabdominale

• Ileus paralitic – încetinea sau oprirea peristaltismului intestinal fără o cauză obiectivă

• Corpuri străine – bezoari alimentari sau non-alimentari care se opresc în intestin

• Alte cauze, mai rare – boli congenitale, traumatisme, pancreatită etc.

Uneori nu se identifică o cauză certă, vorbind atunci de o ocluzie intestinala idiopatică. Stabilirea cauzei este importantă pentru alegerea tratamentului corect.

 

 

Factori de risc pentru ocluzie intestinala

• Antecedente chirurgicale abdominale – cresc riscul de bride/aderențe postoperatorii

• Hernie abdominală netratată – cele mai frecvente sunt hernia inghinală, ombilicală, incizională

• Boli inflamatorii intestinale – boala Crohn, rectocolita ulcerativă hemoragică

• Neoplasme abdominale sau pelvine – cancer de colon, ovarian, gastric etc.

• Vârsta înaintată – hernii, neoplasme, stenoze mai frecvente

• Sexul masculin – herniile inghinale sunt mai frecvente

• Constipație cronică/colon iritabil – risc crescut de volvulus, fecalom

• Lipsa de mișcare/imobilizare prelungită

• Sarcina – uterul gravid comprima intestinele

• Chisturi mezenteriale, pancreatice

• Traumatisme abdominale

• Malformații congenitale intestinale

• Boli care afectează peristaltismul – diabet zaharat, amiloidoză, sclerodermie

• Medicație – opioide, anticolinergice, antihistaminice

• Infarct mezenteric, tromboză arteră mezenterică.

 

Complicatii 

Netratată, obstrucția intestinală poate provoca complicații grave, care pun viața în pericol, inclusiv:

• Perforație intestinală – cea mai gravă complicație, cu peritonită secundară
• Infecție intestinală – abces intraabdominal, peritonită
• Ischemie intestinală – poate necesita rezecție intestinală
• Necroză intestinală
• Septicemie – răspândirea infecției în sânge
• Șoc septic – hipotensiune refractară la tratament din cauza infecției
• Dezechilibre hidroelectrolitice și acido-bazice – deshidratare, alcaloză
• Insuficiență renală – de la deshidratare severă
• Insuficiență respiratorie – de la distensia abdominală masivă
• Coagulare intravasculară diseminată
• Deces – dacă nu se intervine rapid.

Diagnostic ocluzie intestinala

Diagnosticul ocluziei intestinale se bazează inițial pe manifestările clinice, apoi se realizează investigații imagistice și de laborator pentru a confirma diagnosticul și a evalua cauza ocluziei:

• Examenul clinic evidențiază dureri abdominale crampiforme, vărsături, distensie abdominală, stopul emisiei de gaze și scaune. Se caută semne de deshidratare.

• Radiografia abdominală poate evidenția niveluri hidro-aerice, dilatații de anse intestinale. Are limite în identificarea cauzei.

• Tomografia computerizată abdominală este metoda imagistică de elecție, ce poate arăta nivelul și cauza obstrucției intestinale.

• Analize de sânge – formula leucocitară (leucocitoză), ionogramă (dezechilibre electrolitice), uree, creatinina (azotemie), proteina C reactivă (inflamație)

• Endoscopie digestivă superioară sau inferioară poate localiza obstrucția în anumite cazuri

• Laparoscopie – pentru vizualizarea directă a intestinului și a cauzei obstrucției

• Biopsie intestinală – pentru confirmarea unor cauze precum boala Crohn

• Ex. histopatologic – în cazul rezecțiilor intestinale.

Identificarea cu acuratețe a nivelului și cauzei ocluziei intestinale este esențială pentru alegerea tacticii chirurgicale optime.

Consultatii GastroEnterologie

Tratament ocluzie intestinala

Tratamentul ocluziei intestinale depinde de cauză și poate include:

• Repaus digestiv și reechilibrare hidroelectrolitică – perfuzii pentru corectarea deshidratării/dezechilibrelor acido-bazice

• Decompresie nazo-gastrică – prin sondă nazo-gastrică pentru a evacua conținutul gastric și a reduce distensia

• Tratamentul medical al cauzei – dacă este posibil, de exemplu în caz de ileus paralitic

• Tratament chirurgical:

  • Laparotomie cu decompresie intestinală – exteriorizarea anselor dilatate

  • Înlăturarea cauzei obstrucției – rezecție de bride, aderențe, tumoră, etc.

  • Rezecție intestinală – în caz de necroză, perforație sau stenoză pe segment lung

  • Anus artificial/colostomie – dacă este necesară derivația transitului

  • Enteroliză – eliberarea aderențelor intestinale.

Tratamentul este individualizat în funcție de cauză, nivelul ocluziei, viabilitatea intestinală, statusul pacientului.

Uneori rezolvarea ocluziei necesită intervenții repetate.

Prognosticul depinde de precocitatea intervenției și de severitatea complicațiilor survenite.

În caz de ocluzie intestinală, regimul alimentar trebuie adaptat astfel:

• Se instituie repaus digestiv total initial – niciun aliment pe cale orală. Pacientul este hidratat intravenos.

• După decompresia chirurgicală sau rezolvarea ocluziei, se reia treptat alimentația pe cale orală.

• Se începe cu lichide clare (apă, ceai simplu, supă de legume strecurată) în primele 24-48 ore postoperator.

• Apoi se introduc treptat alimente semilichide (iaurt, budinci, piureuri de legume/fructe fără coajă sau sâmburi)

• Se evită alimentele greu digerabile, fibrele, legumele crudități, fructele cu sâmburi, alimentele care produc gaze.

• Se recomandă mese mici, fractionate. Se mestecă bine alimentele.

• Dacă nu apar dureri sau vărsături, se poate trece la o alimentație normală, echilibrată, fără excese de grăsimi sau condimente.

• Este importantă hidratarea suficientă, minim 2 litri de lichide pe zi.

• Alimentația trebuie adaptată toleranței individuale și specificului afecțiunii de bază care a produs ocluzia intestinală.

O realimentare precoce și progresivă este benefică pentru o recuperare optimă după un episod de ocluzie intestinala.

Sursa photo: Image by benzoix on Freepik

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

@armandohasudungan – Bowel Obstruction – Causes and Pathophysiology

Aici sunt principalele idei-cheie în limba română din transcrierea videoclipului despre obstrucția intestinală:

• 00:04 👨‍⚕️ Semnele și simptomele in ocluzie intestinala includ greață, vărsături, crampe abdominale, distensie abdominală, incapacitatea de a defeca, febră și tahicardie.

• 00:18 🤢 Simptomele pot include și diaree. Abdomenul poate fi destins.

• 00:33 🧠 Obstrucția poate fi a intestinului subțire sau a celui gros. În acest video ne concentrăm pe intestinul subțire.

• 00:47 🥫 Alimentele se acumulează în amonte de obstrucție, permițând bacteriilor să se înmulțească.

• 01:13 🔬 Obstrucția poate fi mecanică sau pseudo-obstrucție.

• 01:28 🦠 Acumularea de bacterii duce la creșterea acestora, eliberarea de toxine și necroză.

• 01:42 🪛 Cauzele obstrucției mecanice includ adeziuni, tumori, hernii, volvulus și invaginații.

• 02:06 🧶 Adeziunile fibroase între segmente intestinale pot cauza compresie.

• 02:33 🧬 Tumorile pot obstrua lumenul intestinal.

• 02:47 🔄 Invaginația intestinală reprezintă o afecțiune în care un segment de intestin se introduce în interiorul segmentului adiacent, determinând ocluzie intestinală.

• 03:16 🦽 Herniile pot strangula intestinele.

• 03:29 🔃 Volvulusul este răsucirea intestinului în jurul unui punct fix.

• 03:44 🧠 Pseudo-obstrucția poate fi cauzată de miopatii sau neuropatii care afectează contracția peristaltică.

• 04:13 👶 Boala Hirschsprung afectează colonul distal și lipsește inervația peristaltică.

• 04:37 🚑 Indiferent de cauză, obstrucția duce la acumularea conținutului intestinal, distensie, ischemie, perforație și sepsis.

• 05:07 🩸 Compresia venelor duce la ischemie și necroză.

• 05:32 🕳 Perforația eliberează conținutul intestinal în cavitatea peritoneală.

• 05:59 🩹 Operația poate corecta obstrucțiile congenitale precum boala Hirschsprung.

• 06:38 🦠 Sepsisul apare atunci când bacteriile și toxinele intră în circulație.