Tromboza sinusului venos cerebral (TSVC sau tromboza venoasa cerebrala) este o afecțiune rară, dar potențial gravă, în care se formează un cheag de sânge în sistemul venos cerebral.

Aceasta poate duce la o creștere a presiunii intracraniene, edem cerebral și, în cazuri severe, hemoragie cerebrală sau infarct cerebral. 

Date Statistice

 Tipuri de Tromboză Venoasă Cerebrală

Sistemul venos cerebral este alcătuit din mai multe sinusoide venoase care drenează sângele de la creier. Tromboza poate apărea în oricare dintre aceste sinusoide, dar unele sunt mai frecvent afectate decât altele. Iată cele mai comune tipuri de tromboză sinusului venos-cerebral:

 Tromboza Sinusului Sagital Superior

Sinusul sagital superior este cel mai frecvent afectat de tromboză. Acesta este un canal venos mare care se întinde de-a lungul liniei mediane a creierului și colectează sângele de la emisferele cerebrale. Tromboza sinusului sagital superior poate provoca simptome precum cefalee, vărsături, convulsii și, în cazuri severe, afectarea funcției motorii sau a conștienței.

 Tromboza Sinusului Transversal

Sinusurile transversale sunt situate în partea posterioară a craniului și drenează sângele de la emisferele cerebrale spre sinusul sigmoid. Tromboza sinusului transversal poate provoca simptome precum cefalee, edem papilar (umflarea nervului optic), tinitus pulsatoriu (un zgomot în ureche care pulsează în ritm cu bătăile inimii) și, în cazuri severe, afectarea vederii.

 Tromboza Sinusului Sigmoid

Sinusul sigmoid este o continuare a sinusului transversal și drenează sângele de la creier spre vena jugulară internă. Tromboza sinusului sigmoid poate provoca simptome similare cu cele ale trombozei sinusului transversal, precum cefalee, edem papilar și tinitus pulsatoriu. În plus, poate provoca durere și umflare în zona mastoidă, situată în spatele urechii.

 Tromboza Sinusului Cavernos

Sinusul cavernos este situat la baza creierului și înconjoară nervii cranieni și artera carotidă internă. Tromboza sinusului cavernos este mai rară decât celelalte tipuri de tromboză sinusului venos-cerebral și poate provoca simptome precum durere oculară, proptoză (proeminența globului ocular), paralizia nervilor cranieni (care poate duce la afectarea mișcării oculare și a vederii) și, în cazuri severe, accident vascular cerebral.

Simptome in Tromboza Sinusului Venos Cerebral

Simptomele in tromboza sinusului venos cerebral pot varia în funcție de localizarea cheagului de sânge și de severitatea afecțiunii. Unele simptome sunt comune, în timp ce altele pot fi specifice în funcție de sinusul afectat.

 Simptome Generale

Simptomele generale in tromboza sinusului venos cerebral pot include:

1. Cefalee: Durerile de cap sunt un simptom comun al trombozei sinusului venos-cerebral și pot varia în intensitate și localizare. Cefaleea poate fi bruscă, progresivă sau fluctuantă.
2. Vărsături: Grețurile și vărsăturile pot apărea ca urmare a creșterii presiunii intracraniene cauzate de tromboză.
3. Convulsii: Tromboza sinusului venos-cerebral poate provoca convulsii, în special la pacienții cu tromboză a sinusului sagital superior.
4. Deficite neurologice focale: Acestea pot include slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului, tulburări de vorbire sau vedere și probleme de coordonare.

Simptome Specifice în Funcție de Localizarea Trombozei

În funcție de sinusul venos-cerebral afectat, pot apărea simptome specifice:

1. Tromboza sinusului sagital superior: Poate provoca cefalee, convulsii, afectarea funcției motorii sau a conștienței.
2. Tromboza sinusului transversal: Poate provoca cefalee, edem papilar, tinitus pulsatoriu și, în cazuri severe, afectarea vederii.
3. Tromboza sinusului sigmoid: Poate provoca simptome similare cu cele ale trombozei sinusului transversal, precum cefalee, edem papilar și tinitus pulsatoriu, precum și durere și umflare în zona mastoidă, situată în spatele urechii.
4. Tromboza sinusului cavernos: Poate provoca durere oculară, proptoză, paralizia nervilor cranieni (care poate duce la afectarea mișcării oculare și a vederii) și, în cazuri severe, accident vascular cerebral.

Cauze

Tromboza sinusului venos cerebral poate avea mai multe cauze, inclusiv factori genetici și dobândiți.

 Cauze Genetice

Anumite mutații genetice sau tulburări ereditare pot crește riscul de tromboză a sinusului venos cerebral. Acestea pot include:

1. Tulburări de coagulare ereditare: Anumite tulburări de coagulare, de ex. deficitul de proteina C, deficitul de proteina S și deficitul de antitrombină, pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și, în consecință, de tromboză sinusului venos-cerebral.
2. Factorul V Leiden: Această mutație genetică crește riscul de tromboză venoasă, inclusiv tromboza sinusului venos-cerebral.

Cauze Dobândite

Există și numeroase cauze dobândite care pot contribui la  tromboza venoasa cerebrala:

1. Traumatisme craniene: Leziunile la nivelul capului pot provoca inflamație și leziuni ale vaselor de sânge, crescând riscul de tromboză.
2. Infecții: Infecțiile, în special cele ale sinusurilor sau ale urechii, pot provoca inflamație și tromboză în sinusurile venoase cerebrale.
3. Deshidratare: Dezidratarea poate duce la îngroșarea sângelui și creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge.
4. Utilizarea contraceptivelor orale: Cele care conțin estrogen pot crește riscul de tromboză venoasă, inclusiv tromboza sinusului venos-cerebral.
5. Sarcina și perioada postpartum: Sarcina și perioada postpartum sunt asociate cu un risc crescut de tromboză venoasă.

Factori de Risc pentru Tromboza Sinusului Venos Cerebral

 Factori de Risc Modificabili

1. Fumatul: Fumatul crește riscul de tromboză venoasă cerebrala.
2. Sedentarismul: Un stil de viață sedentar poate crește riscul de tromboză venoasă cerebrala.
3. Dezidratarea: Menținerea unei hidratări adecvate poate ajuta la prevenirea trombozei.

 Factori de Risc Nemodificabili

1. Vârsta: Tromboza sinusului venos cerebral poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la adulții tineri și la femeile gravide.
2. Sexul: Femeile sunt mai predispuse la tromboza sinusului venos cerebral, în special în timpul sarcinii și în perioada postpartum.
3. Predispoziția genetică: Persoanele cu tulburări de coagulare ereditare sau cu mutații genetice, cum ar fi factorul V Leiden, au un risc mai mare de a dezvolta tromboza venoasa cerebrala.

Complicații

Tromboza sinusului venos cerebral poate duce la complicații atât neurologice, cât și sistemice, în funcție de severitatea afecțiunii și de răspunsul la tratament.

 Complicații Neurologice

1. Edem cerebral: Creșterea presiunii intracraniene cauzată de tromboză poate provoca edem cerebral, adică umflarea țesutului cerebral. Acest lucru poate duce la deteriorarea funcției cerebrale și, în cazuri severe, la hernierea creierului.
2. Hemoragie cerebrală: Tromboza sinusului venos cerebral poate provoca hemoragie cerebrală, adică sângerare în creier. Acest lucru poate duce la leziuni cerebrale și, în cazuri grave, la deces.
3. Infarct cerebral: În cazuri severe, tromboza venoasa cerebrala poate provoca infarct cerebral, adică moartea țesutului cerebral datorită lipsei de oxigen și nutrienți.
4. Deficite neurologice permanente: În funcție de severitatea trombozei și de localizarea cheagului de sânge, pacienții pot prezenta deficite neurologice permanente, cum ar fi slăbiciunea musculară, tulburări de vorbire, probleme de vedere sau de coordonare.

 Complicații Sistemice

1. Tromboembolism venos: Cheagurile de sânge formate în sinusurile venoase cerebrale se pot desprinde și pot călători în alte părți ale corpului, provocând tromboembolism venos, cum ar fi tromboza venoasă profundă (TVP) sau embolia pulmonară (EP).
2. Sindromul post-trombotic: Pacienții care au avut tromboză venoasa cerebrala pot dezvolta sindromul post-trombotic, o afecțiune cronică caracterizată prin durere, umflare și, în cazuri severe, ulcere venoase.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică, teste de laborator și imagistica medicală.

 Evaluarea Clinică

Evaluarea clinică implică discuția cu pacientul despre simptomele și istoricul medical, precum și examinarea fizică. Medicul va căuta semne de tromboză venoasa cerebrala: cefalee, deficite neurologice focale și edem papilar.

 Teste de Laborator

Testele de laborator pot ajuta la identificarea cauzelor și factorilor de risc pentru tromboza sinusului venos cerebral. Acestea pot include:

1. Teste de coagulare: Testele de coagulare, cum ar fi timpul de protrombină (PT) și timpul de tromboplastină parțială activată (aPTT), pot ajuta la evaluarea funcției de coagulare a sângelui și la identificarea tulburărilor de coagulare care pot crește riscul de tromboză.
2. Teste genetice: Testele genetice pot fi efectuate pentru a identifica mutații genetice sau tulburări ereditare care pot crește riscul de tromboză, cum ar fi factorul V Leiden sau deficitul de proteina C.

  Imagistica Medicală

Imagistica joacă un rol crucial în diagnosticul trombozei sinusului venos cerebral. Următoarele tehnici de imagistică pot fi utilizate pentru a vizualiza cheagurile de sânge și a evalua severitatea afecțiunii:

1. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): IRM este o tehnică de imagistică non-invazivă care utilizează câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale creierului și vaselor de sânge. IRM venografie (IRMV) poate fi utilizată pentru a vizualiza în mod specific sinusurile venoase cerebrale și pentru a identifica prezența cheagurilor de sânge.
2. Tomografia computerizată (CT): Tomografia computerizată este o altă tehnică de imagistică care utilizează raze X pentru a crea imagini transversale ale creierului și vaselor de sânge. CT venografie (CTV) poate fi utilizată pentru a vizualiza sinusurile venoase cerebrale și pentru a identifica tromboza.
3. Angiografia cerebrală: Angiografia cerebrală este o procedură invazivă în care un cateter este introdus într-o arteră și avansat până la vasele de sânge cerebrale. Un agent de contrast este injectat, iar razele X sunt utilizate pentru a vizualiza vasele de sânge și pentru a identifica cheagurile de sânge.

Vezi Servicii Neurologie 

Tratament

Tratamentul trombozei sinusului venos cerebral vizează dizolvarea cheagului de sânge, prevenirea formării de noi cheaguri și gestionarea simptomelor și complicațiilor asociate.

 Tratamentul Acut

Tratamentul acut poate include:

1. Anticoagulante: Medicamentele anticoagulante, cum ar fi heparina și warfarina, sunt utilizate pentru a preveni formarea de noi cheaguri de sânge și pentru a ajuta la dizolvarea cheagurilor existente. Aceste medicamente pot fi administrate intravenos, subcutanat sau pe cale orală, în funcție de medicament și de severitatea afecțiunii.
2. Terapia trombolitică: În cazuri severe sau cu risc crescut de complicații, medicamentele trombolitice, cum ar fi activatorul tisular al plasminogenului (tPA), pot fi administrate pentru a dizolva rapid cheagurile de sânge. Această terapie este de obicei rezervată cazurilor în care anticoagulantele nu sunt eficiente sau sunt contraindicate.
3. Controlul simptomelor: Medicamentele pot fi utilizate pentru a controla simptomele asociate cu tromboza venoasa cerebrala: analgezice pentru durerile de cap, anticonvulsivante pentru convulsii și medicamente antiemetice pentru greață și vărsături.

 Tratamentul pe Termen Lung

Poate include:

1. Anticoagulante orale: După tratamentul acut, pacienții pot fi trecuți pe anticoagulante orale, cum ar fi warfarina sau anticoagulantele orale directe (DOAC), pentru a preveni recurența trombozei.
2. Monitorizarea și ajustarea tratamentului: Pacienții cu tromboză venoasa cerebrala vor necesita monitorizare regulată pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a ajusta dozele de medicamente, dacă este necesar.

 Reabilitarea

Pacienții care prezintă deficite neurologice sau alte complicații ale trombozei sinusului venos-cerebral pot necesita reabilitare pentru a îmbunătăți funcția și calitatea vieții. Reabilitarea poate include:

1. Terapie fizică: Terapia fizică poate ajuta la îmbunătățirea forței, coordonării și echilibrului pacienților care prezintă deficite motorii.
2. Terapie ocupațională: Terapia ocupațională poate ajuta pacienții să își îmbunătățească abilitățile de îngrijire personală și să se adapteze la limitările funcționale.
3. Terapie cognitivă: Terapia cognitivă poate fi utilă pentru pacienții care prezintă probleme de memorie, atenție sau gândire ca urmare a trombozei sinusului venos-cerebral.
4. Terapie de vorbire și limbaj: Terapia de vorbire și limbaj poate ajuta pacienții care prezintă tulburări de vorbire sau înghițire.

Preventie

Implică abordarea factorilor de risc modificabili și, în unele cazuri, utilizarea terapiei anticoagulante profilactice.

 Modificarea Factorilor de Risc

1. Renunțarea la fumat: Renunțarea la fumat poate reduce riscul de tromboză venoasă cerebrala.
2. Menținerea unei hidratări adecvate: Consumul suficient de lichide poate ajuta la prevenirea dezidratării și a îngroșării sângelui, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge.
3. Adoptarea unui stil de viață activ: Menținerea unui stil de viață activ și evitarea sedentarismului pot ajuta la prevenirea trombozei venoase.
4. Controlul afecțiunilor medicale: Tratarea și controlul afecțiunilor medicale care pot crește riscul de tromboză (tulburările de coagulare, infecțiile și traumatismele craniene).

 Terapia Anticoagulantă Profilactică

În anumite situații, terapia anticoagulantă profilactică poate fi recomandată pentru a preveni tromboza sinusului venos cerebral. Aceasta poate include:

1. Pacienții cu risc crescut: Pacienții cu un risc crescut de tromboză venoasă, cum ar fi cei cu tulburări de coagulare ereditare sau cu antecedente de tromboză venoasă, pot beneficia de terapia anticoagulantă profilactică.
2. Perioade de risc crescut: Terapia anticoagulantă profilactică poate fi recomandată în perioade de risc crescut, cum ar fi în timpul sarcinii și în perioada postpartum, pentru femeile cu un risc crescut de tromboză venoasă cerebrala.

Pacientii vor sa afle si despre :

Tromboza cerebrala ce este

Tromboza cerebrală reprezintă formarea unui cheag de sânge într-o venă cerebrală, blocând fluxul sanguin. Poate fi venoasă sau arterială, cea venoasă fiind mai frecventă.

Tromboza venoasa cerebrala simptome

Simptomele trombozei venoase cerebrale includ cefalee intensă, greață, vărsături, tulburări de vedere, convulsii, alterarea stării de conștiență, pareze focale.

Sinusuri venoase cerebrale

Sinusurile venoase cerebrale reprezintă canalele prin care circulă sângele venos la nivelul creierului și cutiei craniene. Cele mai frecvente sunt sinusul sagital, transvers, sigmoizi, cavernos.

Tromboza de sinus transvers

Tromboza de sinus transvers se manifestă de obicei cu cefalee intensă, edem papilar la examenul oftalmologic, uneori sindrom de hipertensiune intracraniană. Poate avea complicații severe.

Tromboza venoasa cerebrala la copii

La copii, tromboza venoasă cerebrală apare de obicei secundar infecțiilor ORL, deshidratării, anemiei etc. Simptomele sunt nespecifice, diagnosticul fiind dificil și întârziat.

Sistemul venos cerebral

Sistemul venos cerebral include sinusurile durematerice care drenează sângele de la nivelul creierului spre venele jugulare interne și venele corticale cerebrale, ce se varsă în sinusuri și venele profunde.

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Surse [1]  [2]  [3]  [4]  [5]  [6]  

Jaax, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons