Factori genetici (predispoziții ereditare și mutații somatice)

Predispozițiile genetice pot crește semnificativ riscul de tumori cerebrale. Acestea includ sindroame ereditare cauzate de mutații germinale (moștenite) în gene esențiale pentru controlul ciclului celular sau repararea ADN-ului. Mecanismul implicat este, de obicei, pierderea funcției unei gene supresoare tumorale (care în mod normal ține sub control diviziunea celulară) sau, mai rar, activarea constitutivă a unei gene oncogene (care stimulează proliferarea). Persoanele cu astfel de mutații moștenite au celulele predispuse la transformare malignă, astfel că pe parcursul vieții pot dezvolta tumori cu o frecvență mult mai mare și la vârste mai tinere comparativ cu populația generală

cancer.org

.

Exemple importante de sindroame ereditare asociate cu tumori ale sistemului nervos central includ:

• Neurofibromatoza tip I (NF1)– Boală autosomal dominantă cauzată de mutația genei NF1 (care codifică neurofibromina, un inhibitor al căii de semnalizare RAS). Mutația duce la pierderea controlului asupra creșterii celulare. Clinic, pacienții dezvoltă neurofibroame cutanate și plexiforme, iar la nivel cerebral prezintă un risc crescut de tumori gliale (gliomul de nerv optic) și meningeoame org
  . Mecanismul biologic: absența neurofibrominei permite activarea excesivă a proteinelor Ras, stimulând diviziunea celulară necontrolată în celulele gliale și alte țesuturi.
• Neurofibromatoza tip II (NF2)– Sindrom ereditar (mai rar decât NF1) cauzat de mutația genei NF2 (codifică proteina merlină), importantă pentru controlul ciclului celular și aderența celulelor. Pierderea funcției merlinei predispune în special la tumori ale tecii nervilor. Pacienții cu NF2 dezvoltă tipic schwanoame vestibulare bilaterale (neurinom acustic pe ambele părți), precum și meningeoame multiple și ependimoame org
  . Mecanismul: merlina inactivă perturbă contactul dintre celule și semnalele de stop proliferativ, favorizând apariția tumorilor din celulele Schwann și a meningealelor.
• Sindromul Li-Fraumeni– O predispoziție genetică rară, autosomal dominantă, cauzată de mutații germinale în gena TP53 (care codifică proteina supresoare tumorală p53). Această mutație conferă un risc extrem de ridicat de cancere în cursul vieții, inclusiv tumori cerebrale ca gliomul (alături de sarcoame, cancere mamare, leucemii ș.a.) org
  . Mecanismul: celulele nu mai pot induce corect repararea ADN sau moartea programată (apoptoză) în cazul apariției unor leziuni genetice, permițând acumularea de mutații oncogenice.
• Alte sindroame ereditare– O serie de alte boli genetice cresc riscul unor tumori intracraniene specifice, de exemplu: Scleroza tuberoasă Bourneville (mutații în genele TSC1/TSC2; duce la apariția de hamartoame cerebrale și astrocitoame gigant subependimare – SEGAs org
  ); Sindromul von Hippel-Lindau (VHL) (mutație în gena VHL; determină hemangioblastoame în cerebel, trunchi cerebral sau retină, precum și alte tumori viscerale cancer.org
  ); Sindromul Turcot (asociază polipoză colonică familială – mutație APC sau mutații de reparare a ADN – cu tumori cerebrale, ex. meduloblastom sau gliom); Sindromul Gorlin (scleroză bazocelulară nevoasă, mutație PTCH1; asociat cu meduloblastom) și Sindromul Cowden (mutație PTEN; asociat cu leziuni displazice cerebrale). Deși rare, aceste condiții demonstrează legătura directă între o alterare genetică moștenită și formarea tumorilor cerebrale cancer.org
  .

Mutațiile genetice somatice (dobândite) – Pe lângă predispozițiile moștenite, majoritatea tumorilor cerebrale sporadice apar prin acumularea de mutații genetice în celulele din creier de-a lungul vieții. Aceste mutații nu sunt prezente în toate celulele organismului, ci doar în celulele tumorale și țin de cauza moleculară directă a transformării maligne. Ele activează oncogene sau inactivează gene supresoare în celulele respective, declanșând diviziunea necontrolată. În ultimul deceniu, cercetările genomice au identificat mutații-cheie implicate în diferite tipuri de tumori cerebrale. Exemple notabile:

• Mutațiile IDH1/IDH2– Acestea afectează genele care codifică izocitrat dehidrogenaza 1 și 2, enzime metabolice. Sunt întâlnite frecvent în gliomurile difuze de grad scăzut și intermediar (peste 80% dintre astrocitoamele și oligodendrogliile grad II-III la adulți) și în glioblastoamele secundare (derivate din transformarea malignă a unui gliom preexistent) com
   , nature.com
  . Mutațiile IDH sunt neomorfe, conferind enzimei o funcție nouă: transformarea α-ketoglutaratului în 2-hidroxiglutarat (2-HG), un metabolit oncoactiv. 2-HG acționează ca oncometabolit ce perturbă enzimele dependente de α-ketoglutarat, inclusiv enzime implicate în reglarea epigenetică (de exemplu, inhibă unele dioxygenaze și demetilaze de histone) frontiersin.org
  . Consecința este hipermetilarea ADN-ului în celulele mutate și blocarea diferențierii normale a celulelor gliale, creând un mediu propice pentru dezvoltarea tumorii. Pe scurt, mutațiile IDH1/2 determină acumularea unui metabolit anormal (2-HG) care devine motor al gliomagenezei – adică stimulează formarea și creșterea gliomului frontiersin.org
  .
• Mutații în promotorul TERT– Gena TERT codifică subunitatea catalitică a telomerazei, enzima care reface telomerii (capetele cromozomilor) permițând celulelor să se dividă repetat fără să își scurteze telomerii până la senescență. În mod normal, majoritatea celulelor adulte au telomerază foarte puțin activă, astfel încât după un număr de diviziuni intră în senescență replicativă. Mutațiile în promotorul genei TERT (denumite TERTp) modifică secvența regulatorie a genei, creând situri de legare noi pentru factori de transcripție (ex. factori ETS), ceea ce duce la supraexprimarea telomerazeicom
  . Aceste mutații apar în ~70-80% din glioblastoame și alte tumori cerebrale maligne la adulți mdpi.com
   , mdpi.com
  . Mecanismul biologic: creșterea expresiei telomerazei permite celulelor tumorale să își mențină lungimea telomerilor, conferindu-le capacitate de proliferare nelimitată (evitând mecanismul normal de îmbătrânire celulară) mdpi.com
  . Altfel spus, mutațiile TERT înlătură bariera mortalității replicative, un pas fundamental în transformarea canceroasă a celulelor mdpi.com
  .
• Mutații și amplificări ale genei EGFR– Gena EGFR codifică receptorul pentru factorul de creștere epidermal, o proteină de membrană care, atunci când leagă ligandul (EGF), declanșează cascade de semnalizare ce stimulează supraviețuirea și diviziunea celulară. În multe tumori cerebrale maligne, în special în glioblastom (cea mai agresivă formă de gliom), EGFR suferă amplificare genomică (copii numeroase ale genei) sau mutații activatoare. Acest lucru conduce la supraexprimarea receptorului și la activarea sa constitutivă (chiar fără ligand), trimițând semnale permanente de creștere celulelor tumorale. Aproximativ 40-50% din glioblastoame prezintă amplificarea genei EGFR org
  , iar o mutație specifică numită EGFRvIII (ștergerea unei porțiuni din domeniul extracelular al receptorului) este prezentă în ~25-30% din cazuri, fiind cea mai comună variantă mutantă pmc.ncbi.nlm.nih.gov
  . Mecanism: EGFR mutant/în exces conduce la activarea continuă a căilor de semnalizare oncogenice (de ex. PI3K-Akt și Ras-Raf-MEK-ERK), care promovează proliferarea și inhibă apoptoza celulelor gliale, contribuind la inițierea și progresia glioblastomului.

Notă: Deși factorii genetici de mai sus joacă un rol major în patogeneza tumorilor cerebrale, este important de menționat că majoritatea cazurilor de tumori cerebrale primare apar sporadic, la persoane fără antecedente heredocolaterale relevante și fără un factor declanșator evident. Chiar și în aceste cazuri, se identifică adesea mutații somatice (precum cele menționate) în țesutul tumoral – acestea reprezentând cauza imediată la nivel celular. Identificarea acestor alterări moleculare este importantă, deoarece ele pot deveni ținte terapeutice sau markeri diagnostici.

Factori de mediu (exogeni)

Factorii de mediu includ expuneri la agenți fizici, chimici sau biologici din ambient, care pot crește riscul de transformare canceroasă a celulelor cerebrale. Spre deosebire de factorii genetici, aceștia acționează din exterior asupra organismului. Mecanismul comun prin care factorii de mediu cresc riscul oncogen este inducerea de leziuni la nivelul ADN-ului sau perturbarea mecanismelor celulare, ceea ce în timp poate duce la mutații în gene critice (similare celor descrise mai sus).

Iată principalii factori de mediu implicați în tumorile cerebrale:

•           Expunerea la radiații ionizante – Acesta este cel mai bine documentat factor de risc de mediu pentru tumorile cerebrale pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  , cancer.org
  . Radiațiile ionizante (precum razele X de energie înaltă, radiațiile gamma sau particulele produse de materialele radioactive) au suficientă energie pentru a rupe legăturile chimice din ADN, cauzând dublu-catene fracturate și mutații genetice. Expunerea repetată sau la doze mari poate astfel iniția formarea unei tumori. Cele mai relevante exemple sunt: radioterapia craniană utilizată pentru tratarea altor cancere și expunerea accidentală (ex. supraviețuitorii bombelor atomice). Studiile au arătat că pacienții care au primit radioterapie la nivelul capului în copilărie (de exemplu, pentru leucemie sau pentru afecțiuni benigne precum tinea capitis) prezintă, după un interval de latență de 10-20 de ani, un risc crescut de a dezvolta tumori cerebrale – cel mai frecvent meningeoame sau gliom cancer.org
  . Deși riscul absolut de tumori radio-induse rămâne relativ redus, există o relație doză-răspuns: doze mai mari de radiație cresc probabilitatea apariției unui cancer cerebral ulterior cancer.org
  . Mecanismul implicat este lezarea directă a ADN-ului neuronal și glial, generând mutații somatice oncogenice. (Notă: Radiațiile non-ionizante, precum microundele, undele radio sau radiația telefoanelor mobile, nu au energia necesară să deterioreze ADN-ul și, conform dovezilor actuale, nu provoacă tumori cerebrale cancer.org
  , mayoclinic.org
  .)
•           Substanțe chimice toxice (solvenți industriali, compuși petrochimici) – Anumite expuneri ocupaționale la substanțe chimice au fost asociate epidemiologic cu un risc sporit de tumori cerebrale. Studii pe muncitorii din industrie sugerează un posibil risc crescut la cei expuși la solvenți organici (de exemplu, derivați de benzen, vinil clorid – gaz folosit la fabricarea materialelor plastice, produși petrochimici, adezivi, etc.) cancer.org
  . De asemenea, unele rapoarte indică incidență ceva mai mare a tumorilor cerebrale la populațiile ce lucrează în rafinării, industrie petrolieră sau fabrici de cauciuc, deși rezultatele studiilor sunt inconsistente. Mecanistic, mulți dintre acești compuși sunt carcinogeni generali – ei pot forma aducti cu ADN-ul sau genera specii reactive de oxigen, provocând mutații în celule nervoase sau meningeale. Totuși, legătura cauzală directă este mai dificil de stabilit din cauza expunerilor mixte și a factorilor de confuzie. În concluzie, expunerea cronică la anumiți solvenți industriali și alte chimicale neurotoxice ar putea crește riscul de tumori cerebrale, dar dovezile sunt neconcludente și în curs de investigare cancer.org
  .
•           Expunerea la pesticide – Există tot mai multe indicii că pesticidele (în special cele folosite în agricultură) au potențial cancerigen asupra sistemului nervos central. Studiile epidemiologice au arătat o incidență mai mare a tumorilor cerebrale (în special gliomuri) la fermieri, viticultori și alți lucrători agricoli cu expunere intensă la pesticide față de populația generală reuters.com
  , reuters.com
  . De exemplu, o cercetare franceză din regiunea Bordeaux a raportat un risc de aproximativ 2 ori mai mare de cancer cerebral la persoanele cu cea mai ridicată expunere ocupațională la pesticide comparativ cu cei neexpuși, riscul de gliom fiind de aproape trei ori mai mare reuters.com
  , reuters.com
  . Un alt rezultat interesant a fost asocierea între utilizarea pesticidelor în interior (de exemplu, pentru plante de apartament) și un risc crescut de tumori cerebrale, deși autorii notează posibilitatea unui bias (pacienții diagnosticați își amintesc/reportă diferit utilizarea pesticidelor) reuters.com
   , reuters.com
  . Mecanismele propuse includ efectul mutagen direct al unor pesticide, perturbarea funcțiilor endocrine sau imunosupresia locală, însă nu s-a identificat deocamdată un compus specific drept cauză clară. În general, expunerea masivă sau prelungită la pesticide este considerată un posibil factor de risc, iar cercetările continuă pentru a clarifica legătura și a identifica substanțele cele mai periculoase reuters.com
  .
•           Alți factori de mediu investigați – Numeroși alți agenți din mediu au fost suspectați, dar neconfirmați ca fiind legați de tumorile cerebrale. Printre aceștia se numără: radiațiile electromagnetice de intensitate joasă (câmpurile generate de linii de înaltă tensiune, utilizarea intensivă a telefoanelor mobile) – până în prezent, studiile populaționale nu au găsit dovezi concludente ale unui risc crescut, în special pentru utilizarea pe termen scurt și mediu a telefonului mobil cancer.org
  ; anumite infecții virale (de exemplu, infecția cu virusul Epstein-Barr a fost implicată în limfomul cerebral la imunodeprimați, iar prezența citomegalovirusului a fost detectată în unele glioblastoame, dar rolul său cauzal rămâne controversat healthline.com
  ); factorii dietetici și de mediu urban (unii au sugerat corelații între nitriții/nitrații din alimentație sau poluarea industrială și tumori cerebrale, fără confirmare fermă); îndulcitorii artificiali (aspartam) – investigați în anii ’90 ca potențial carcinogeni cerebrali, dar fără dovezi solide de risc cancer.org
  . În ansamblu, în afara radiațiilor ionizante, niciun alt factor de mediu nu a fost stabilit cert ca factor cauzator pentru tumorile cerebrale până în prezent pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  . Lipsa unei legături clare nu înseamnă însă că nu există deloc efect – ci că, dacă există, acesta este probabil mic și dificil de separat de variațiile statistice. Cercetările epidemiologice continuă să monitorizeze acești factori.

Factori de mediu (exogeni)

Factorii de mediu includ expuneri la agenți fizici, chimici sau biologici din ambient, care pot crește riscul de transformare canceroasă a celulelor cerebrale. Spre deosebire de factorii genetici, aceștia acționează din exterior asupra organismului. Mecanismul comun prin care factorii de mediu cresc riscul oncogen este inducerea de leziuni la nivelul ADN-ului sau perturbarea mecanismelor celulare, ceea ce în timp poate duce la mutații în gene critice (similare celor descrise mai sus).

Iată principalii factori de mediu implicați în tumorile cerebrale:

•           Expunerea la radiații ionizante – Acesta este cel mai bine documentat factor de risc de mediu pentru tumorile cerebrale pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  , cancer.org
  . Radiațiile ionizante (precum razele X de energie înaltă, radiațiile gamma sau particulele produse de materialele radioactive) au suficientă energie pentru a rupe legăturile chimice din ADN, cauzând dublu-catene fracturate și mutații genetice. Expunerea repetată sau la doze mari poate astfel iniția formarea unei tumori. Cele mai relevante exemple sunt: radioterapia craniană utilizată pentru tratarea altor cancere și expunerea accidentală (ex. supraviețuitorii bombelor atomice). Studiile au arătat că pacienții care au primit radioterapie la nivelul capului în copilărie (de exemplu, pentru leucemie sau pentru afecțiuni benigne precum tinea capitis) prezintă, după un interval de latență de 10-20 de ani, un risc crescut de a dezvolta tumori cerebrale – cel mai frecvent meningeoame sau gliom cancer.org
  . Deși riscul absolut de tumori radio-induse rămâne relativ redus, există o relație doză-răspuns: doze mai mari de radiație cresc probabilitatea apariției unui cancer cerebral ulterior cancer.org
  . Mecanismul implicat este lezarea directă a ADN-ului neuronal și glial, generând mutații somatice oncogenice. (Notă: Radiațiile non-ionizante, precum microundele, undele radio sau radiația telefoanelor mobile, nu au energia necesară să deterioreze ADN-ul și, conform dovezilor actuale, nu provoacă tumori cerebrale cancer.org
  , mayoclinic.org
  .)
•           Substanțe chimice toxice (solvenți industriali, compuși petrochimici) – Anumite expuneri ocupaționale la substanțe chimice au fost asociate epidemiologic cu un risc sporit de tumori cerebrale. Studii pe muncitorii din industrie sugerează un posibil risc crescut la cei expuși la solvenți organici (de exemplu, derivați de benzen, vinil clorid – gaz folosit la fabricarea materialelor plastice, produși petrochimici, adezivi, etc.) cancer.org
  . De asemenea, unele rapoarte indică incidență ceva mai mare a tumorilor cerebrale la populațiile ce lucrează în rafinării, industrie petrolieră sau fabrici de cauciuc, deși rezultatele studiilor sunt inconsistente. Mecanistic, mulți dintre acești compuși sunt carcinogeni generali – ei pot forma aducti cu ADN-ul sau genera specii reactive de oxigen, provocând mutații în celule nervoase sau meningeale. Totuși, legătura cauzală directă este mai dificil de stabilit din cauza expunerilor mixte și a factorilor de confuzie. În concluzie, expunerea cronică la anumiți solvenți industriali și alte chimicale neurotoxice ar putea crește riscul de tumori cerebrale, dar dovezile sunt neconcludente și în curs de investigare cancer.org
  .
•           Expunerea la pesticide – Există tot mai multe indicii că pesticidele (în special cele folosite în agricultură) au potențial cancerigen asupra sistemului nervos central. Studiile epidemiologice au arătat o incidență mai mare a tumorilor cerebrale (în special gliomuri) la fermieri, viticultori și alți lucrători agricoli cu expunere intensă la pesticide față de populația generală reuters.com
  , reuters.com
  . De exemplu, o cercetare franceză din regiunea Bordeaux a raportat un risc de aproximativ 2 ori mai mare de cancer cerebral la persoanele cu cea mai ridicată expunere ocupațională la pesticide comparativ cu cei neexpuși, riscul de gliom fiind de aproape trei ori mai mare reuters.com
  , reuters.com
  . Un alt rezultat interesant a fost asocierea între utilizarea pesticidelor în interior (de exemplu, pentru plante de apartament) și un risc crescut de tumori cerebrale, deși autorii notează posibilitatea unui bias (pacienții diagnosticați își amintesc/reportă diferit utilizarea pesticidelor) reuters.com
   , reuters.com
  . Mecanismele propuse includ efectul mutagen direct al unor pesticide, perturbarea funcțiilor endocrine sau imunosupresia locală, însă nu s-a identificat deocamdată un compus specific drept cauză clară. În general, expunerea masivă sau prelungită la pesticide este considerată un posibil factor de risc, iar cercetările continuă pentru a clarifica legătura și a identifica substanțele cele mai periculoase reuters.com
  .
•           Alți factori de mediu investigați – Numeroși alți agenți din mediu au fost suspectați, dar neconfirmați ca fiind legați de tumorile cerebrale. Printre aceștia se numără: radiațiile electromagnetice de intensitate joasă (câmpurile generate de linii de înaltă tensiune, utilizarea intensivă a telefoanelor mobile) – până în prezent, studiile populaționale nu au găsit dovezi concludente ale unui risc crescut, în special pentru utilizarea pe termen scurt și mediu a telefonului mobil cancer.org
  ; anumite infecții virale (de exemplu, infecția cu virusul Epstein-Barr a fost implicată în limfomul cerebral la imunodeprimați, iar prezența citomegalovirusului a fost detectată în unele glioblastoame, dar rolul său cauzal rămâne controversat healthline.com
  ); factorii dietetici și de mediu urban (unii au sugerat corelații între nitriții/nitrații din alimentație sau poluarea industrială și tumori cerebrale, fără confirmare fermă); îndulcitorii artificiali (aspartam) – investigați în anii ’90 ca potențial carcinogeni cerebrali, dar fără dovezi solide de risc cancer.org
  . În ansamblu, în afara radiațiilor ionizante, niciun alt factor de mediu nu a fost stabilit cert ca factor cauzator pentru tumorile cerebrale până în prezent pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  . Lipsa unei legături clare nu înseamnă însă că nu există deloc efect – ci că, dacă există, acesta este probabil mic și dificil de separat de variațiile statistice. Cercetările epidemiologice continuă să monitorizeze acești factori.

Factori sistemici

Prin factori sistemici ne referim la caracteristici intrinseci ale individului sau la condiții medicale care pot influența susceptibilitatea la tumorile cerebrale. Acești factori nu acționează direct asupra ADN-ului precum radiațiile sau toxinele, dar pot modula mediul intern al organismului sau pot reflecta predispoziții biologice.

Iată cei mai cunoscuți astfel de factori și modul în care contribuie:

• Imunosupresia– Un sistem imunitar slăbit (din cauze congenitale, boală sau medicație) este asociat cu un risc crescut de anumite tumori cerebrale, în special de limfom primar al sistemului nervos central. Persoanele infectate cu HIV/SIDA, cei care iau medicamente imunosupresoare după transplant de organ sau pacienții cu boli imunosupresive congenitale dezvoltă mult mai frecvent limfoame cerebrale (tumori maligne ale limfocitelor în creier) org
  . Mecanismul principal: supravegherea imunologică scăzută – la indivizii sănătoși, sistemul imun poate recunoaște și distruge celule pre-canceroase sau infectate viral oncogen; în imunosupresie, aceste celule “scapă” neeliminate. De exemplu, multe limfoame cerebrale la imunodeprimați sunt legate de virusul Epstein-Barr (EBV); la un sistem imun competent, infecția EBV este ținută sub control, însă la pacienții cu SIDA sau post-transplant, virusul poate stimula proliferarea necontrolată a limfocitelor B în creier, ducând la limfom. Așadar, imunodeficiența lasă creierul vulnerabil la dezvoltarea unor cancere oportuniste cancer.org
  . (Notă: În contrast, unele studii au observat paradoxal că alergiile și bolile autoimune – adică un sistem imun hiperactiv – se asociază cu un risc mai scăzut de gliom, probabil datorită supravegherii imune sporite pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
  . Acest aspect de protecție imunologică rămâne în studiu.)
•  
• Vârsta înaintată– Riscul de tumori cerebrale crește cu vârsta la adulți com
  . Deși tumorile cerebrale pot apărea la orice vârstă (inclusiv la copii – unde cele mai frecvente sunt meduloblastoamele și astrocitoamele piloide), incidența generală atinge un vârf la adulții mai în vârstă. Meningioamele și glioblastoamele, de pildă, apar cel mai adesea la persoane de peste 60 de ani mayoclinic.org
  . Mecanisme posibile: pe măsură ce îmbătrânim, celulele acumulează mutații spontane datorate expunerilor de-a lungul vieții și erorilor de replicare a ADN-ului – cu cât o celulă s-a divizat mai mult, cu atât șansa de a fi apărut o mutație periculoasă crește. De asemenea, eficiența mecanismelor de reparare a ADN-ului scade odată cu vârsta, permițând persistența leziunilor genetice. Sistemul imunitar devine și el mai puțin vigilent. Toate acestea contribuie la o susceptibilitate mai mare la cancer, inclusiv la tumori primare cerebrale, la vârste înaintate. (În contrast, unele tumori apar preponderent la copii – sugerând că mecanismele lor sunt legate de dezvoltarea creierului – dar acestea sunt excepții specifice.)
•  
• Sexul– Sexul pacientului influențează riscul și tipul de tumoră cerebrală. Statistic, bărbații au o probabilitate mai mare de a dezvolta tumori cerebrale maligne (de exemplu, glioblastomul este mai comun la sexul masculin), pe când femeile au o incidență mai mare a unor tumori benigne cum ar fi meningeoamele com
  . Această diferență sugerează implicarea factorilor hormonali și genetici legați de sex. De exemplu, multe meningeoame exprimă receptori pentru hormoni sexuali (estrogen, progesteron), iar nivelurile hormonale pot influența creșterea lor – fapt ce ar explica de ce sunt mai frecvente la femei și uneori cresc mai rapid în sarcină. În cazul glioblastomului și altor gliomi, prevalența mai mare la bărbați ar putea fi legată de efecte protective ale hormonilor feminini sau de diferențe în expresia genelor de pe cromozomul X (femeile având două copii, pot compensa eventuale mutații). De asemenea, există ipoteza că femeile ar beneficia de un răspuns imun mai activ (conform observației legate de alergii menționată mai sus), ceea ce le-ar proteja parțial contra gliomului healthline.com
  .
• În concluzie, sexul masculin este considerat un factor asociat cu risc ușor crescut de tumoră cerebrală malignă, în timp ce sexul feminin prezintă risc mai mare de tumori cerebrale benigne – mecanismele detaliate rămân sub investigație.
•  
• Antecedente familiale– Istoricul familial de tumori cerebrale (existenta unor rude de sânge care au avut tumori ale SNC) este un factor de risc relativ rar întâlnit, dar demn de luat în seamă. Majoritatea covârșitoare a pacienților cu tumoră cerebrală nu au un istoric similar în familie org
  . Totuși, există cazuri documentate de agregare familială: aproximativ 5-10% din tumorile cerebrale apar la persoane care au și alți membri ai familiei afectați. Adesea, aceasta se explică prin prezența unuia din sindroamele genetice ereditare menționate (NF1, NF2, Li-Fraumeni, etc.) mayoclinic.org
  . În astfel de familii, se observă tumori multiple și la vârste tinere. În cazuri extrem de rare, însă, au fost descrise și familii cu tumori cerebrale fără un sindrom cunoscut – posibil datorită unor variante genetice familiale încă neidentificate sau unor combinații de factori genetici cu mediu comun cancer.org
  . A avea un părinte sau frate cu tumoră cerebrală poate crește ușor riscul individual (unele studii sugerează de 2-3 ori față de populația generală, deși riscul absolut rămâne mic). Recomandarea pentru persoanele cu antecedente familiale semnificative este supravegherea medicală periodică; de exemplu, consult genetic și eventual screening imagistic dacă se identifică mutații predispozante mayoclinic.org
  .

În concluzie, tumorile cerebrale au o etiologie multifactorială complexă, rezultând din interacțiunea susceptibilităților genetice cu factorii de mediu și caracteristicile individuale. Cele mai clare legături cauzale sunt cele genetice (mutațiile ereditare în gene precum NF1, NF2, TP53 etc., sau mutațiile somatice IDH1/2, TERT, EGFR în tumoră) și expunerea la radiații ionizante

pubmed.ncbi.nlm.nih.gov

 ,  cancer.org

Imunosupresia și vârsta înaintată creează un context propice în care aceste mutații pot conduce la cancer. Pe de altă parte, substanțele chimice din mediu și alți factori investigați rămân în sfera asocierilor posibile, necesitando dovezi mai ferme. În practică, identificarea unui factor de risc la un individ nu înseamnă că acel individ va dezvolta sigur o tumoare, ci doar că probabilitatea este puțin mai mare decât în absența lui. În absența oricărui factor de risc cunoscut, oamenii pot totuși face tumori cerebrale sporadice, ceea ce subliniază rolul semnificativ al șanselor statistice și al mutațiilor aleatorii în cancere.

Comunitatea științifică (prin organizații precum NIH, NCI, Mayo Clinic, publicații Nature, JAMA Oncology etc.) continuă să studieze cauzele tumorilor cerebrale, cu speranța că o mai bună înțelegere a mecanismelor biologice implicate va duce la strategii mai eficiente de prevenție și tratament.

Risk Factors for Brain and Spinal Cord Tumors | American Cancer Society

https://www.cancer.org/cancer/types/brain-spinal-cord-tumors-adults/causes-risks-prevention/risk-factors.html

IDH mutation in glioma: molecular mechanisms and potential therapeutic targets | British Journal of Cancer

https://www.nature.com/articles/s41416-020-0814-x?error=cookies_not_supported&code=6309182b-6141-4313-be0a-cf93002ba53b

Frontiers | Concurrent IDH1 and IDH2 mutations in glioblastoma: A case report

https://www.frontiersin.org/journals/oncology/articles/10.3389/fonc.2023.1071792/full

TERT Promoter Alterations in Glioblastoma: A Systematic Review

https://www.mdpi.com/2072-6694/13/5/1147

Epidermal Growth Factor Receptor Variant III (EGFRvIII) Positivity in …

https://aacrjournals.org/clincancerres/article/23/22/6846/80033/Epidermal-Growth-Factor-Receptor-Variant-III

The natural history of EGFR and EGFRvIII in glioblastoma patients – PMC

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1298339/

Risk factors for childhood and adult primary brain tumors – PubMed

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31301133/

Brain tumor – Symptoms and causes – Mayo Clinic

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brain-tumor/symptoms-causes/syc-20350084

Heavy pesticide exposure linked to brain cancer | Reuters

https://www.reuters.com/article/business/healthcare-pharmaceuticals/heavy-pesticide-exposure-linked-to-brain-cancer-idUSTON274101/

Are Brain Tumors Genetic? Risk Factors, Symptoms, and More

https://www.healthline.com/health/brain-tumor/are-brain-tumors-genetic