Starea de lesin, sau patologia de vertij pozitional paroxistic benign (BPPV)

Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) este o afecțiune a urechii interne care provoacă o senzație bruscă de amețeală sau vertij atunci când se schimbă poziția capului. BPPV este cel mai frecvent cauzat de particule mici de calcar care se deplasează în canalele urechii interne.

Date Statistice

StatisticăSursă
BPPV este mai frecvent la adulții peste 50 de ani, aproximativ jumătate din această grupă de vârstă experimentând cel puțin un episod de BPPV pe parcursul vieții.2
BPPV este cea mai frecventă afecțiune a urechii interne, reprezentând aproximativ 20% din persoanele evaluate pentru amețeli.2
Deși BPPV poate afecta persoane de toate vârstele, este rar la copii.2
BPPV nu este considerată o afecțiune gravă, dar poate perturba activitățile zilnice și afecta calitatea vieții.3
BPPV poate dispărea de la sine în câteva zile până la câteva săptămâni, dar poate recidiva.2

Vă rog să mă anunțați dacă link-urile tot nu funcționează. Mulțumesc!

Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

Tipuri de Vertij

Vertijul este o senzație de amețeală sau de învârtire, care poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni. În funcție de cauza sa, vertijul poate fi clasificat în două tipuri principale: vertij periferic și vertij central. În plus, există o formă specifică de vertij periferic numită vertij pozițional paroxistic benign (BPPV).

Vertijul Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

BPPV este una dintre cele mai comune cauze ale vertijului. Este caracterizat prin episoade scurte, dar intense, de vertij care sunt declanșate de schimbări specifice ale poziției capului. BPPV este cauzat de deplasarea unor particule mici în urechea internă, care pot interfera cu funcția normală a sistemului vestibular, responsabil pentru menținerea echilibrului.

Vertijul Periferic

Vertijul periferic este cel mai frecvent tip de vertij și este cauzat de probleme în urechea internă sau în nervul vestibular, care conectează urechea internă la creier. Pe lângă BPPV, alte cauze comune ale vertijului periferic includ boala Ménière (o afecțiune care cauzează vertij, pierderea auzului și zgomote în urechi) și neurita vestibulară (o inflamație a nervului vestibular).

Vertijul Central

Vertijul central este mai puțin frecvent decât vertijul periferic și este cauzat de probleme în creier, în special în cerebel sau trunchiul cerebral. Cauzele vertijului central pot include migrene, scleroză multiplă, accidente vasculare cerebrale și tumori cerebrale. Deși vertijul central poate fi mai grav decât vertijul periferic, simptomele sale pot fi mai puțin severe și mai puțin evidente.

rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele Neurologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Neurologie

Daca ai nevoie de o programare Neurologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

neurologie,Consulatie Neurologica,Doctori,Creier

Simptomele Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

Simptome Principale

Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) este caracterizat în primul rând de simptomele sale distincte de vertij, care sunt adesea declanșate de schimbări specifice în poziția capului. Acestea pot include:

  1. Vertij: Acesta este simptomul principal al BPPV. Vertijul este o senzație de amețeală intensă, adesea descrisă ca o senzație că tu sau mediul înconjurător se învârte. În cazul BPPV, această senzație poate fi declanșată de mișcări specifice ale capului, cum ar fi întoarcerea în pat, înclinarea capului în sus sau în jos, sau răsucirea capului rapid de la o parte la alta.
  2. Desechilibru sau instabilitate: Mulți oameni cu BPPV pot experimenta o senzație de dezechilibru sau instabilitate, în special atunci când se ridică sau se mișcă.
  3. Nistagmus: Acesta este un simptom în care ochii se mișcă involuntar, de obicei într-un model de mișcare rapidă și lentă. Nistagmusul poate fi observat de un medic în timpul unui examen.

Simptome Secundare

În plus față de simptomele principale, BPPV poate provoca și o serie de simptome secundare. Acestea pot varia în funcție de individ, dar pot include:

  1. Greață și vărsături: Vertijul sever cauzat de BPPV poate provoca adesea greață și, în unele cazuri, vărsături.
  2. Transpirații: Unii oameni pot experimenta transpirații în timpul unui episod de BPPV.
  3. Anxietate: Experiența vertijului și a altor simptome asociate cu BPPV poate fi înfricoșătoare și poate duce la anxietate.

Este important de menționat că simptomele BPPV pot varia în funcție de individ și de severitatea condiției. Dacă experimentezi simptomele BPPV, este important să consulți un medic pentru un diagnostic și un plan de tratament adecvat.

Cauzele Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

BPPV este cauzat de deplasarea unor particule mici, numite otoliti, în canalele semicirculare ale urechii interne. Aceste particule interferează cu fluidul din urechea internă care ajută la detectarea mișcării, provocând o senzație falsă de mișcare sau vertij.

Cauze Interne

  1. Îmbătrânire: BPPV este mai frecvent la persoanele în vârstă, probabil din cauza modificărilor legate de vârstă în urechea internă.
  2. Trauma craniană: Un traumatism cranian minor sau major poate duce la deplasarea otolitilor.
  3. Boli ale urechii interne: Anumite afecțiuni, cum ar fi otoscleroza sau boala Ménière, pot contribui la dezvoltarea BPPV.

Cauze Externe

  1. Mișcări prelungite ale capului: Activitățile care implică mișcări prelungite sau repetitive ale capului, cum ar fi yoga sau pilates, pot provoca BPPV.
  2. Poziții prelungite ale capului: Stând cu capul într-o poziție fixă pentru perioade lungi de timp, cum ar fi la dentist sau la coafor, poate declanșa BPPV.

Factori de Risc pentru BPPV

Factori de Risc Demografici

  1. Vârsta: BPPV este mai frecvent la persoanele în vârstă.
  2. Sexul: Femeile sunt mai predispuse la BPPV decât bărbații.

Factori de Risc Comportamentali

  1. Activități cu mișcări ale capului: Persoanele care participă la activități care implică mișcări frecvente sau intense ale capului pot avea un risc mai mare de a dezvolta BPPV.

Factori de Risc Medicali

  1. Trauma craniană: Persoanele care au suferit o leziune la cap au un risc mai mare de a dezvolta BPPV.
  2. Boli ale urechii interne: Persoanele cu afecțiuni ale urechii interne, cum ar fi boala Ménière sau otoscleroza, pot avea un risc mai mare de a dezvolta BPPV.

Complicațiile Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

Deși BPPV este de obicei o afecțiune benignă, poate avea complicații atât fizice, cât și psihologice.

Complicații Fizice

  1. Căderi: Vertijul sever și pierderea echilibrului asociate cu BPPV pot crește riscul de căderi, care pot duce la vătămări fizice.
  2. Accidente: Dacă vertijul apare în timpul conducerii sau operării de mașinării, poate crește riscul de accidente.
  3. Limitări ale activităților zilnice: Vertijul și dezechilibrul pot face dificile activitățile zilnice, cum ar fi mersul pe jos, îmbrăcarea sau gătitul.

Complicații Psihologice

  1. Anxietate și depresie: Trăirea repetată a episoadelor de vertij poate duce la anxietate și depresie. Persoanele cu BPPV pot deveni anxioase în legătură cu apariția unui nou episod de vertij și pot evita anumite activități sau poziții care declanșează simptomele.
  2. Izolare socială: Datorită dificultăților în efectuarea activităților zilnice și a temerii de a experimenta un episod de vertij în public, unele persoane cu BPPV se pot izola social.

 

Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV) (examinare rmn)

Diagnosticul Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

Diagnosticul BPPV se bazează în primul rând pe istoricul medical al pacientului și pe un examen fizic, care poate include teste specifice pentru a provoca vertijul și nistagmusul (mișcările oculare necontrolate) asociate cu BPPV.

Teste și Proceduri de Diagnostic

  1. Manevra Dix-Hallpike: Aceasta este cea mai frecvent utilizată manevră de diagnostic pentru BPPV. În timpul acestei manevre, medicul te va rota rapid dintr-o poziție așezată într-o poziție culcată, cu capul înclinat la un anumit unghi. Dacă ai BPPV, această mișcare va provoca vertij și nistagmus.
  2. Manevra de rulare a capului (Manevra Barbecue): Aceasta este o altă manevră de diagnostic utilizată pentru a detecta BPPV. În timpul acestei manevre, te vei întoarce pe o parte în timp ce medicul îți rotește capul în diferite unghiuri.
  3. Teste de imagistică: Deși nu sunt de obicei necesare pentru diagnosticul BPPV, teste de imagistică, cum ar fi RMN-ul, pot fi utilizate pentru a exclude alte cauze ale vertijului, cum ar fi o tumoare cerebrală sau un accident vascular cerebral.

    Vezi Servicii Neurologie 

Interpretarea Rezultatelor

Dacă manevrele de diagnostic provoacă vertij și nistagmus, acest lucru este considerat un rezultat pozitiv și indică prezența BPPV. În funcție de modul în care ochii se mișcă în timpul nistagmusului, medicul poate determina care canal semicircular din urechea internă este afectat.

Tratamentul Vertijului Pozițional Paroxistic Benign (BPPV)

Tratamentul pentru BPPV se concentrează pe mutarea particulelor de otolit din canalele semicirculare înapoi în utricul, unde nu vor cauza simptome.

Tratament Medicamentos

Deși medicamentele nu pot vindeca BPPV, ele pot ajuta la gestionarea simptomelor. Medicamentele utilizate pot include:

  1. Medicamente pentru amețeală: Medicamente precum meclizina sau diazepam pot ajuta la reducerea senzației de amețeală și dezechilibru.
  2. Medicamente antiemetice: Acestea pot ajuta la controlul grețurilor și vărsăturilor asociate cu vertijul.

Terapie Fizică

  1. Manevre de repoziționare: Acestea sunt cele mai eficiente tratamente pentru BPPV. Ele implică mișcări specifice ale capului și corpului care ajută la mutarea particulelor de otolit înapoi în utricul. Cele mai comune manevre de repoziționare includ manevra Epley și manevra Semont.
  2. Terapie vestibulară: Aceasta este o formă de fizioterapie care ajută la îmbunătățirea funcției sistemului vestibular și la reducerea simptomelor BPPV.

Intervenții Chirurgicale

Chirurgia este rar necesară pentru BPPV, dar poate fi luată în considerare dacă simptomele sunt severe și nu răspund la alte forme de tratament. Operațiile pot include o neurectomie vestibulară sau o ocluzie a canalului semicircular.

Prevenirea BPPV

Modificări ale Stilului de Viață

  1. Evitarea mișcărilor sau pozițiilor care declanșează simptomele: Dacă anumite mișcări sau poziții ale capului declanșează vertijul, evitarea acestora poate ajuta la prevenirea episoadelor de BPPV.
  2. Exerciții de reabilitare vestibulară: Aceste exerciții, care pot fi recomandate de un fizioterapeut, pot ajuta la îmbunătățirea echilibrului și la reducerea simptomelor BPPV.

Medicamente Preventive

În prezent, nu există medicamente specifice pentru prevenirea BPPV. Cu toate acestea, gestionarea eficientă a simptomelor prin medicamente, terapie fizică și modificări ale stilului de viață poate ajuta la prevenirea recurenței BPPV.

Concluzie

Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) este o afecțiune comună care provoacă vertij și dezechilibru, fiind cauzat de deplasarea particulelor de otolit în urechea internă. Diagnosticul BPPV se bazează pe istoricul medical, examenul fizic și manevrele de diagnostic specifice. Tratamentul implică în principal manevre de repoziționare, terapie fizică și, în cazuri rare, intervenții chirurgicale.

Dacă experimentezi simptomele BPPV, este important să consulți un medic pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat. Prin gestionarea eficientă a simptomelor și adoptarea unor modificări ale stilului de viață, poți reduce riscul de recurență a BPPV și îmbunătăți calitatea vieții. Nu ezita să discuți cu un profesionist în domeniul sănătății despre opțiunile de tratament și strategiile de prevenire care ți se potrivesc cel mai bine.

FAQ

  1. Lesin – cauze neurologice:

Lesinul sau leșinul este o pierdere temporară a conștiinței cauzată de o scădere bruscă a fluxului de sânge către creier. Există mai multe cauze neurologice posibile ale leșinului. Iată câteva dintre ele:

    • Epilepsie: Unele tipuri de crize epileptice pot determina pierderea conștienței și leșinul. Aceasta poate fi cauzată de activitatea electrică anormală în creier.

    • Sincope vasovagale: Aceasta este una dintre cele mai comune cauze de leșin și se produce în urma unei reacții exagerate a sistemului nervos autonom. Factori precum durere intensă, stres, căldură excesivă, deshidratare sau statul în picioare prelungit pot declanșa această reacție, determinând scăderea bruscă a tensiunii arteriale și fluxului de sânge către creier.

    • Accident vascular cerebral (AVC): În unele cazuri, un AVC poate provoca leșin. Aceasta poate fi rezultatul întreruperii furnizării de sânge către anumite părți ale creierului, afectând funcționarea normală a acestuia.

    • Migrene severe: Migrenele severe pot determina leșin în cazul unor forme mai rare și severe ale migrenei, cum ar fi migrena hemiplegică.

    • Tulburări neurologice congenitale: Unele tulburări neurologice congenitale pot fi asociate cu leșin recurent, cum ar fi sindromul QT lung sau sindromul Brugada.

  1. Crampe abdominale si stare de lesin:

    Crampele abdominale și starea de leșin pot fi cauzate de mai multe condiții și afecțiuni. Este important să se obțină o evaluare medicală adecvată pentru a determina cauza exactă. Iată câteva posibile cauze ale crampei abdominale și stării de leșin:

    • Colică abdominală: Crampele abdominale pot fi rezultatul unei colici abdominale, care poate fi cauzată de spasme ale mușchilor intestinului sau vezicii urinare. Aceasta poate fi asociată cu simptome precum balonare, flatulență și schimbări în tranzitul intestinal.

    • Indigestie: Consumul excesiv de alimente grase sau picante, consumul excesiv de alcool sau fumatul excesiv pot provoca indigestie, care poate fi însoțită de crampe abdominale și disconfort.

    • Intoleranță alimentară: Unele persoane pot dezvolta crampe abdominale și alte simptome digestive după consumul anumitor alimente, cum ar fi lactoza sau glutenul, în cazul intoleranțelor alimentare.

    • Infecție gastrointestinală: Infecțiile intestinale, cum ar fi gastroenterita virală sau bacteriană, pot cauza crampe abdominale, diaree și stare de leșin.

    • Sindromul colonului iritabil (SCI): SCI este o tulburare cronică a intestinului care poate provoca crampe abdominale recurente, dureri abdominale și schimbări ale tranzitului intestinal.

    • Anxietate și stres: Starea de anxietate și stres poate provoca reacții fiziologice, cum ar fi crampe abdominale și uneori stare de leșin.

  2. Pierderea cunostintei cu ochii deschisi:

Pierderea conștienței cu ochii deschiși, cunoscută și sub denumirea de stare de leșin sau sincopă, este o afecțiune în care persoana își pierde temporar conștiența, în timp ce ochii rămân deschiși. Aceasta poate fi cauzată de mai multe motive, iar unele dintre cele mai comune cauze includ:

    • Sincopa vasovagală: Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale pierderii cunoștinței cu ochii deschiși. Sincopa vasovagală apare atunci când există o scădere bruscă a tensiunii arteriale și a fluxului sanguin către creier, determinând pierderea conștienței. Factorii declanșatori pot include durere intensă, stres emoțional, o poziție în picioare prelungită sau o încălzire excesivă.

    • Tulburări de ritm cardiac: Unele aritmii cardiace pot determina scăderea fluxului sanguin către creier și, prin urmare, pierderea conștienței cu ochii deschiși. Acest lucru poate fi cauzat, de exemplu, de fibrilația atrială sau blocul cardiac complet.

    • Hipotensiune arterială: Scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate duce la pierderea cunoștinței. Acest lucru poate fi cauzat de deshidratare, medicație, probleme endocrine sau alte afecțiuni care afectează tensiunea arterială.

    • Epilepsie: Anumite tipuri de crize epileptice pot determina pierderea conștienței cu ochii deschiși. Aceasta poate fi însoțită de convulsii sau mișcări anormale ale corpului.

    • Accident vascular cerebral (AVC): În cazuri rare, un AVC poate provoca pierderea conștienței cu ochii deschiși. Acest lucru se poate întâmpla atunci când există o întrerupere a fluxului de sânge către anumite părți ale creierului.

Pacientii vor sa afle si despre :

Stare de lesin de la stomac cauze

Leșinul cauzat de probleme gastrice apare din cauza durerii sau disconfortului abdominal puternic, care declanșează o scădere tranzitorie a tensiunii arteriale și reducerea fluxului sangvin către creier.

Lesin cauze neurologice

Printre cauzele neurologice de leșin se numără accidentul vascular cerebral, migrena, epilepsia, tumorile cerebrale, traumatismele craniene, sincopele de origine neurologică.

Stare de lesin si ameteala

Starea de leșin este adesea precedată de amețeală, instabilitate, vedere încețoșată, dificultăți de concentrare, ca semne prevestitoare ale lipsei irigației cerebrale și pierderii cunoștinței iminente.

Cauze lesin brusc

Leșinul brusc poate fi cauzat de o scădere severă a tensiunii arteriale din cauza unor aritmii cardiace, ischemie miocardică, embolie pulmonară, sau de o reducere a fluxului sangvin cerebral prin accident vascular sau traumatisme.

Pastile pentru lesin

Nu există pastile specifice pentru leșin. Tratamentul depinde de cauză și include măsuri pentru creșterea tensiunii arteriale, hidratare, medicamente pentru boli cardiace sau neurologice subiacente.

Cauze lesin copii

La copii, leșinul poate fi cauzat de factori precum stresul, emoțiile puternice, hipoglicemia, insolația, deshidratarea, infecțiile, probleme cardiace congenitale, convulsii febrile.

Stare de lesin si tremurat

Tremurăturile pot apărea înaintea leșinului din cauza hipoglicemiei sau a scăderii bruște a tensiunii arteriale, care afectează funcția cerebrală și determină instabilitate musculară.

am lesinat si mi-am pierdut cunostinta

Dacă ați leșinat și v-ați pierdut cunoștința, chiar și pentru scurt timp, este recomandat să consultați urgent un medic pentru investigații și stabilirea cauzei, întrucât poate fi vorba despre o afecțiune gravă.

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Surse : [1][2][3][4][5][6]  

Poze – 1

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?