ALTE MEDICAMENTE

Dacă trebuie să îți scazi rapid tensiunea arterială, există mai multe clase de medicamente care pot fi eficiente.

Iată câteva opțiuni bazate pe cercetări:

Studii:

1. Diuretice. Aceste medicamente ajută rinichii să elimine excesul de sare și apă din organism, ceea ce scade tensiunea arterială. Sunt adesea folosite ca tratament de primă linie. Diureticele tiazidice, de ex. hidroclorotiazida (Nefrix, Telmisartan) și clortalidona (Uldiulan), sunt frecvent prescrise (Thomopoulos et al., 2015).
2. Beta-blocante. Acestea reduc tensiunea arterială prin blocarea efectelor adrenalinei, făcând inima să bată mai lent și cu mai puțină forță. Medicamente precum propranolol și atenolol sunt utilizate în situații specifice, ce necesită un control rapid al tensiunii arteriale(Thomopoulos et al., 2018).
3. Blocante ale canalelor de calciu. Aceste medicamente relaxează și lărgesc vasele de sânge prin afectarea celulelor musculare din pereții arteriali. Amlodipina și nifedipina sunt exemple care pot fi eficiente pentru reducerea rapidă a tensiunii arteriale (Koshy & Bakris, 2000).
4. Inhibitori ACE și BRA. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) (Enalapril) și blocantele receptorilor angiotensinei II (BRA) (Losartan) ajută la relaxarea vaselor de sânge prin prevenirea formării sau blocarea acțiunii unei substanțe chimice naturale care îngustează vasele de sânge(Turnbull, 2003).
5. Vasodilatatoare directe. Medicamente ca hidralazina și nitroglicerina pot relaxa direct mușchii din pereții vaselor de sânge, ducând la o scădere rapidă a tensiunii arteriale. Acestea sunt adesea utilizate în situații de urgență (Staessen et al., 2010).

SARE:

Reducerea consumului de sare este o strategie esențială pentru controlul și prevenirea hipertensiunii arteriale și a bolilor cardiovasculare, având un impact semnificativ asupra sănătății.

Efectul reducerii sării asupra tensiunii arteriale:

• Reducerea aportului de sare scade tensiunea arterială atât la persoanele hipertensive, cât și la cele normotensive (He et al., 2020).
• Studiile au arătat că reducerea aportului de sare cu aproximativ 6 grame pe zi poate reduce tensiunea sistolică cu 5.8 mmHg și tensiunea diastolică cu 2.8 mmHg (He & MacGregor, 2013).

Beneficii suplimentare:

• Reducerea consumului de sare poate reduce riscul de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale și insuficiență renală (Matyas et al., 2011).
• Într-un studiu efectuat în India, utilizarea unui substitut de sare cu conținut redus de sodiu și adăugat potasiu a dus la o scădere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice cu 4.6 mmHg și diastolice cu 1.1 mmHg (Yu et al., 2021).

EXERCITII

Exerciții fizice. Practicarea exercițiilor moderate până la viguroase poate duce la o reducere imediată a tensiunii arteriale. Exercițiile aerobice, mersul pe jos, alergarea, ciclismul sunt deosebit de eficiente (Eicher et al., 2010).

RESPIRATIE

Exerciții de respirație. Respirația lentă și profundă poate reduce semnificativ tensiunea arterială. Studiile au arătat că respirația lentă ghidată poate reduce tensiunea arterială cu aproximativ 5-7 mm Hg pentru cea sistolică și 2-4 mm Hg pentru cea diastolică (Grossman et al., 2001).

APA

Unele cercetări sugerează că ingestia a 550 mililitri (ml) de apă în decurs de 2 ore de la trezire și încă 550 ml cu 2 ore înainte de culcare ar putea ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări.

Apa poate îmbunătăți starea generală de sănătate și poate avea multe alte beneficii pentru:

• metabolism,
• homeostazie celulară,
• reglarea temperaturii corpului,
• prevenirea pietrelor la rinichi,
• menținerea greutății corporale,
• prevenirea constipației,
• reducerea riscului de cancer colorectal si vezical.

Surse: Coniglio et al., 2020, Wang et al., 2013, Muckelbauer et al., 2013, Horswill & Janas, 2011.

POTASIU

Necesarul zilnic de potasiu:

1. Adulți: Se recomandă un aport zilnic de 3500 mg de potasiu.
2. Copii și adolescenți:
   • Pentru copiii cu vârsta între 1-3 ani, necesarul zilnic este de 800 mg.
   • Pentru copiii cu vârsta între 4-8 ani, necesarul crește la 1300 mg.
   • Pentru adolescenții cu vârsta între 14-18 ani, necesarul zilnic este de 3000-3500 mg.
3. Femei însărcinate și care alăptează:
   • Pentru femeile însărcinate, se menține același necesar de 3500 mg pe zi.
   • Pentru femeile care alăptează, necesarul crește la 4000 mg pe zi pentru a compensa pierderile prin laptele matern (Turck et al., 2016).

Aceste valori sunt stabilite pe baza relației dintre aportul de potasiu și efectele asupra tensiunii arteriale și riscul de accident vascular cerebral.

Aportul de potasiu este important pentru menținerea sănătății cardiovasculare și a funcției renale.

Potasiul a fost studiat intens pentru potențialele sale beneficii în gestionarea HTA (tensiune arterială ridicată).

Mai multe studii au investigat efectele aportului de potasiu asupra reducerii tensiunii arteriale la pacienții hipertensivi.

1. Reducerea tensiunii arteriale:
   • Suplimentarea cu clorură de potasiu scade semnificativ tensiunea arterială. Într-un studiu cu pacienți hipertensivi în vârstă, clorura de potasiu a redus tensiunea arterială sistolică cu 8,6 mm Hg și tensiunea arterială diastolică cu 4,0 mm Hg (Smith et al., 1992).
   • Creșterea aportului alimentar de potasiu poate reduce tensiunea arterială sistolică cu o medie de 4,48 mm Hg și tensiunea arterială diastolică cu 2,96 mm Hg la subiecții hipertensivi (Filippini et al., 2017).
   • Există o relație doză-răspuns în care o creștere de 0,6 g pe zi a aportului alimentar de potasiu duce la o reducere de 1,0 mm Hg a tensiunii arteriale sistolice și o reducere de 0,52 mm Hg a tensiunii arteriale diastolice (Houston, 2011).

2. Mecanisme:
   • Potasiul ajută la scăderea tensiunii arteriale prin promovarea natriurezei (excreției de sodiu) și afectând direct tonusul mușchilor netezi vasculari (Whelton & He, 1999).
   • Acționează ca un diuretic, reducând volumul de lichid extracelular, și influențează sistemul renină-angiotensină, care reglează tensiunea arterială (Treasure & Ploth, 1983).

3. Eficacitate comparativă:
   • Suplimentarea cu potasiu este deosebit de eficientă la pacienții hipertensivi sensibili la sare și la cei cu aport ridicat de sodiu (Burnier, 2019).
   • Potasiul alimentar din alimente naturale reduce necesitatea medicamentelor antihipertensive. Într-un studiu, creșterea aportului de potasiu din surse alimentare a dus la o reducere semnificativă a numărului de pastile antihipertensive necesare pentru controlul tensiunii arteriale (Siani et al., 1991).

4. Beneficii cardiovasculare:
   • Un aport ridicat de potasiu reduce riscul de accident vascular cerebral cu aproximativ 25% și poate fi benefic și pentru unii pacienți cu boli renale (Burnier, 2019).

Iată câteva alimente bogate în potasiu:

1. Fructe:
   • Avocado: 708 mg / cană, feliat.
   • Banane: 422 mg / o banană medie.
   • Portocală: 237 mg / o portocală.
   • Suc de portocale: 496 mg / o cană (225 grame).
   • Pepene galben: 427 mg / cană.
   • Curmale: 250 mg per 1/4 cană.
   • Grapefruit: 170 mg / jumătate de fruct.
   • Kiwi: 237 mg / un kiwi.
   • Mango: 323 mg / mango.
   • Papaya: 360 mg / cană.
   • Piersică: 323 mg / cană.
   • Prune uscate: 319 mg per 1/4 cană.
   • Stafide: 250 mg per 1/4 cană.

2. Legume:
   • Sfeclă: 442 mg / cană.
   • Fasole neagră: 400 mg per 1/2 cană, fiartă.
   • Suc de morcovi: 345 mg per 1/2 cană (110-115 grame).
   • Varză chinezească: 315 mg per 1/2 cană, fiartă.

Toate acestea nu sunt doar bogate în potasiu, ci oferă și alte beneficii nutriționale: fibre, vitamine și minerale.

Creșterea consumului acestor alimente poate ajuta la atingerea nivelurilor zilnice recomandate de potasiu și la îmbunătățirea sănătății generale.

EXERCITII IZOMETRICE DE STRANGERE A PUMNULUI

Acest tip de exercițiu implică strângerea unui dispozitiv de prindere pentru perioade scurte.

Poate reduce tensiunea arterială sistolică cu 10-13 mm Hg și pe cea diastolică cu 6-8 mm Hg (Millar et al., 2013).

Aceste metode de mai sus pot oferi reduceri rapide și eficiente ale tensiunii arteriale.

CARBOHIDRATII SI HIPERTENSIUNEA

Relația dintre consumul de carbohidrați și HTA este influențată de cantitatea și tipul de carbohidrați consumați.

În timp ce un aport ridicat de carbohidrați este asociat cu o tensiune arterială mai mare, dietele sărace în carbohidrați par să aibă efecte benefice asupra tensiunii arteriale, în special la persoanele hipertensive.

Calitatea carbohidraților joacă, de asemenea, un rol critic în gestionarea nivelurilor tensiunii arteriale.

• Un aport ridicat de carbohidrați este asociat cu un risc crescut de hipertensiune sistolică-diastolică (SDH), dar nu neapărat cu hipertensiune sistolică izolată (ISH) sau hipertensiune diastolică izolată (IDH). (Qi et al., 2022).
• Într-un studiu pe pacienți cu diabet de tip 2 sau toleranță la glucoză afectată, o dietă săracă în carbohidrați menținută pe parcursul a doi ani a redus semnificativ tensiunea arterială, alături de alți factori de risc cardiovascular (Unwin et al., 2019).

Fumatul și Hipertensiunea

Fumatul și hipertensiunea sunt doi factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare.

Studiile asupra relației dintre acestea două oferă informații mixte, dar există dovezi semnificative care indică faptul că fumatul are un impact negativ asupra tensiunii arteriale și sănătății cardiovasculare în general.

Studii:

1. Efecte Acute și Cronice:
   • Fumatul crește acut tensiunea arterială prin stimularea sistemului nervos simpatic (Virdis et al., 2010).
   • Efectele cronice ale fumatului asupra tensiunii arteriale includ stresul oxidativ mitocondrial, disfuncția endotelială și rigidizarea arterială, ceea ce contribuie la hipertensiune (Dikalov et al., 2019).

2. Risc de Hipertensiune:
   • Fumătorii au un risc crescut de a dezvolta HTA. Studiile indică o relație semnificativă între fumat și hipertensiune, mai ales la fumătorii care consumă peste 15 țigări pe zi (Bowman et al., 2007).
   • De asemenea, fumătorii au șanse mai mari de a dezvolta forme severe de hipertensiune, inclusiv hipertensiune malignă și renovasculară, datorită aterosclerozei accelerate(Pardell et al., 1998).

3. Oprirea Fumatului:
   • Renunțarea la fumat poate reduce riscul de hipertensiune arterială și poate îmbunătăți funcția vasculară, deși efectele asupra tensiunii arteriale pot varia (D’elia et al., 2014).
   • Fumatul crește riscul de HTA de 2 până la 3 ori, dar fumătorii care renunță la fumat prezintă o reducere rapidă a riscului de evenimente cardiovasculare în decurs de 2-3 ani. (Sleight, 1993).

Stresul și Hipertensiunea

Stresul este o reacție naturală a organismului la provocări sau cerințe. Hipertensiunea, sau tensiunea arterială crescută, este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare.

Există o relație complexă între stres și dezvoltarea HTA.

Evidențe:

1. Relația între stres și hipertensiune:
   • Stresul poate provoca creșteri acute ale tensiunii arteriale prin stimularea sistemului nervos simpatic și eliberarea de hormoni vasoconstrictori (Zimmerman & Frohlich, 1990).
   • Factorii de stres ocupațional (la locul de muncă) sunt asociați cu hipertensiunea, deși rezultatele studiilor sunt mixte (Rosenthal & Alter, 2012).

2. Mecanismele biologice:
   • Răspunsul la stres implică creșterea producției de catecolamine și cortizol, care pot contribui la creșterea tensiunii arteriale (oup.com).
   • Stresul cronic poate duce la hipertensiune persistentă prin mecanisme neurohormonale și trofice care cauzează hipertrofie vasculară sau ateroscleroză (Mustacchi, 1990).

3. Impactul stresului psihologic:
   • Nivelurile crescute de stres perceput pe termen lung sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a hipertensiunii (Spruill et al., 2019).

4. Intervenții pentru gestionarea stresului:
   • Tehnicile de reducere a stresului – meditația, biofeedback-ul și relaxarea musculară progresivă s-au dovedit eficiente în reducerea tensiunii arteriale (Rainforth et al., 2007).
   • Terapia de gestionare a stresului poate reduce tensiunea arterială și complicațiile asociate cu hipertensiunea (org).

Ciocolata Neagră pentru Hipertensiune

Ciocolata neagră, bogată în flavanoli, este cunoscută pentru beneficiile sale potențiale asupra sănătății cardiovasculare.

Este important să se consume cu moderație și să se mențină un echilibru caloric adecvat.

1. Reducerea Tensiunii Arteriale:
   • Consumul de ciocolată neagră bogată în flavanoli a fost asociat cu o reducere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în rândul pacienților hipertensivi (Grassi et al., 2005).
   • Un alt studiu a arătat că ingestia zilnică de ciocolată neagră a redus tensiunea arterială la pacienții cu hipertensiune și toleranță redusă la glucoză (Grassi et al., 2008).

2. Îmbunătățirea Funcției Endoteliale:
   • Consumul de ciocolată neagră a demonstrat îmbunătățirea funcției endoteliale, ceea ce contribuie la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății vasculare (Nogueira et al., 2012).

3. Meta-analize și Studii Sistemice:
   • Produsele din cacao bogate în flavanoli sunt eficiente în reducerea tensiunii arteriale în rândul persoanelor hipertensive și prehipertensive(Ried et al., 2010).
   • Un alt studiu a indicat că ciocolata neagră poate avea efecte benefice chiar și la doze mici, dar efectul este mai pronunțat în cazul HTA sistolice(Ried, 2013).

4. Efecte Metabolice și Anti-Inflamatorii:
   • Ciocolata neagră a demonstrat, de asemenea, îmbunătățiri în sensibilitatea la insulină și o scădere a colesterolului LDL și a markerilor inflamatori, contribuind la reducerea riscului cardiovascular .

SCADERE IN GREUTATE

Combinarea managementului greutății cu exercițiile fizice poate reduce semnificativ tensiunea arterială.

Participanții la programele de management al greutății observă adesea reduceri mai mari ale tensiunii arteriale în comparație cu cei care fac doar exerciții fizice fără a-și gestiona greutatea (Blumenthal et al., 2000).

USTUROI pentru Hipertensiune

Usturoiul s-a dovedit a fi eficient în reducerea tensiunii arteriale la persoanele cu hipertensiune.

Mai multe studii au demonstrat efectele antihipertensive ale usturoiului:

• Suplimentarea cu usturoi a redus semnificativ atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică în comparație cu placebo la pacienții cu HTA.
• Un studiu randomizat, triplu-orb, controlat cu placebo, a evaluat efectele unui extract de usturoi negru îmbogățit cu doze mici de s-alil-cisteină (SAC) la o populație cu hipertensiune de gradul I și terapie medicamentoasă antihipertensivă.
  • Studiul a constatat că suplimentarea zilnică cu 0,25 mg/zi de SAC timp de 12 săptămâni a dus la o reducere a tensiunii arteriale sistolice și diastolice de 1,8 mmHg și respectiv 1,5 mmHg.
  • Extractul de usturoi a crescut, de asemenea, nivelurile de oxid nitric și capacitatea antioxidantă și a redus nivelurile de acid uric și activitatea ECA.
• În plus, un studiu privind utilizarea usturoiului pentru controlul hipertensiunii la femeile însărcinate a constatat că usturoiul, ca ingredient natural pe bază de plante, poate fi utilizat ca terapie adjuvantă împreună cu medicamentele antihipertensive pentru a ajuta la gestionarea tensiunii arteriale ridicate în timpul sarcinii.

Somnul și Hipertensiunea

Somnul insuficient sau de proastă calitate poate avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare, inclusiv asupra hipertensiunii.

Numeroase studii au explorat legătura dintre durata și calitatea somnului și tensiunea arterială ridicată.

1. Durata somnului și hipertensiunea:
   • Somnul insuficient (<6 ore pe noapte) este asociat cu un risc crescut de hipertensiune arterială. Un studiu a arătat că persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc cu 66% mai mare de a dezvolta hipertensiune comparativ cu cei care dorm 7-8 ore pe noapte (Gottlieb et al., 2006).
   • Un alt studiu a confirmat aceste rezultate, indicând că somnul de 5 ore sau mai puțin pe noapte este asociat cu o creștere a riscului de hipertensiune (Gangwisch et al., 2006).

2. Calitatea somnului și hipertensiunea:
   • Somnul de proastă calitate este un factor de risc pentru hipertensiune. Persoanele cu calitate slabă a somnului au șanse mai mari de a avea hipertensiune rezistentă la tratament(Bruno et al., 2013).
   • Insomniile și tulburările de somn (sindromul picioarelor neliniștite) sunt de asemenea asociate cu o creștere a tensiunii arteriale (Calhoun & Harding, 2010).

3. Sindromul de apnee obstructivă în somn (OSA) și HTA:
   • OSA este strâns legată de dezvoltarea hipertensiunii. Studiile arată că severitatea OSA este direct corelată cu riscul și severitatea hipertensiunii (Pépin et al., 2014).

4. Diferențe de gen și vârstă:
   • Femeile par să fie mai afectate de somnul insuficient în raport cu hipertensiunea. Un studiu a relevat că femeile care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc crescut de hipertensiune, în special înainte de menopauză (Stranges et al., 2010).

Plante Medicinale pentru Reducerea Tensiunii Arteriale

1. Usturoiul (Allium sativum)

Usturoiul este cunoscut pentru capacitatea sa de a reduce tensiunea arterială prin relaxarea vaselor de sânge și reducerea nivelului de colesterol (Agrawal et al., 2010).

2. Ginsengul (Panax ginseng)

Ginsengul a fost folosit pentru a reduce tensiunea arterială, iar unele studii au arătat efecte pozitive asupra tensiunii sistolice și diastolice (Hur et al., 2010).

3. Ghimbirul (Zingiber officinale)

Ghimbirul ajută la reducerea tensiunii arteriale prin îmbunătățirea circulației sanguine și relaxarea mușchilor din jurul vaselor de sânge.

4. Frunza de Măslin (Olea europaea)

Extractul de frunză de măslin a fost folosit pentru a trata hipertensiunea și a arătat efecte semnificative în reducerea tensiunii arteriale (Cicero et al., 2005).

5. Vâscul (Viscum album)

Vâscul este utilizat în medicina tradițională europeană pentru tratarea hipertensiunii arteriale datorită efectului său vasodilatator .

6. Păducelul (Crataegus spp.)

Păducelul este folosit pentru a trata hipertensiunea prin îmbunătățirea fluxului sanguin și reducerea tensiunii arteriale .

7. Rauwolfia (Rauvolfia serpentina)

Rauwolfia conține alcaloizi care ajută la reducerea tensiunii arteriale prin acțiunea asupra sistemului nervos central.

8. Hibiscus (Hibiscus sabdariffa)

Ceaiul de hibiscus a fost asociat cu scăderea semnificativă a tensiunii arteriale sistolice și diastolice.

• Un studiu din 2008 arată că participanții care au consumat ceai de Hibiscus au prezentat o reducere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice comparativ cu grupul placebo (McKay et al., 2008).
• Un studiu pilot din 2021 cu participanți având hipertensiune necontrolată a demonstrat că decoctul de Hibiscus a redus semnificativ tensiunea arterială pe parcursul a 6 săptămâni (Al-Anbaki et al., 2021).
• Mod de utilizare: 2-3 căni de ceai de hibiscus pe zi.

9. Lavanda (Lavandula angustifolia)

Uleiul esențial de lavandă are efecte calmante care pot reduce stresul și tensiunea arterială.

• Uleiul esențial de lavandă a prezentat efecte antiinflamatorii și analgezice semnificative, care pot contribui indirect la sănătatea cardiovasculară prin reducerea stresului și a hipertensiunii legate de inflamație (Hajhashemi et al., 2003).
• Efectele hipotensive ale uleiului de lavandă pot fi mediate prin receptorii opioizi și canabinoizi, precum și prin inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care este implicată în reglarea tensiunii arteriale (Donatello et al., 2020).
• S-a constatat că inhalarea uleiului esențial de lavandă îmbunătățește calitatea somnului și starea de spirit. Aceasta poate avea efecte benefice asupra tensiunii arteriale prin reducerea stresului și anxietății, factori de risc cunoscuți pentru HTA (Nasiri Lari et al., 2020).
• Mod de utilizare: Inhalarea uleiului esențial de lavandă sau utilizarea în masaj.

10. Roinița (Melissa officinalis)

Roinița are proprietăți sedative și antispasmodice care ajută la reducerea tensiunii arteriale.

• Un studiu clinic implicând 49 de pacienți cu hipertensiune esențială, a constatat că Melissa officinalis a redus semnificativ atât tensiunea arterială sistolică, cât și pe cea diastolică comparativ cu placebo.
• Tensiunea arterială sistolică a scăzut de la aproximativ 152 mmHg la aproximativ 130 mmHg, iar tensiunea arterială diastolică de la aproximativ 95 mmHg la 80 mmHg.

• Mod de utilizare: Consumul sub formă de ceai sau tinctură.

11. Ginkgo biloba

Ginkgo biloba îmbunătățește circulația sângelui și poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

Dovezile privind eficacitatea Ginkgo biloba pentru hipertensiune sunt mixte. În timp ce unele studii sugerează beneficii potențiale, în special când este utilizat ca adjuvant la terapiile convenționale, rezultatele nu sunt concludente.

• Un studiu clinic a constatat că extractul de Ginkgo biloba (EGb 761) a redus semnificativ tensiunea arterială sistolică și diastolică la pacienții cu hipertensiune arterială atunci când a fost adăugat la terapia antihipertensivă standard, sugerând proprietăți antihipertensive potențiale (Okipniak et al., 2018).
• Un studiu pe participanți vârstnici din studiul Ginkgo Evaluation of Memory (GEM) a indicat că extractul de Ginkgo biloba (240 mg/zi) nu a redus semnificativ tensiunea arterială sau incidența hipertensiunii pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 6,1 ani (Brinkley et al., 2010).
• Mod de utilizare: Suplimente cu extract de Ginkgo biloba.

MANCAREA PROCESATA si Hipertensiunea

Consumul de alimente procesate și ultra-procesate este asociat cu un risc crescut de hipertensiune arterială, datorită conținutului lor ridicat de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.

Reducerea consumului acestor alimente și adoptarea unei diete bazate pe alimente minim procesate poate contribui la prevenirea și controlul hipertensiunii arteriale.

Dovezi

1. Creșterea tensiunii arteriale prin consumul de alimente ultra-procesate
   • Consumul de alimente procesate a fost asociat pozitiv cu hipertensiunea arterială în mai multe studii. Aceste alimente au un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, ceea ce contribuie la creșterea tensiunii arteriale (Barbosa et al., 2022).
   • Studiul ARIC a arătat că segmentul de persoane cu cel mai mare consum de alimente ultra-procesate aveau un risc cu 9% mai mare de a dezvolta HTA decât cele din cel mai mic segment (cuartil)(Rivera et al., 2023).

2. Asocierea între alimentele ultra-procesate și hipertensiunea la copii
   • Un studiu a identificat că aportul caloric din alimentele ultra-procesate a fost asociat pozitiv cu tensiunea arterială diastolică la copii. O creștere de 10% în aportul de alimente minim procesate a fost asociată cu o reducere de 0,96 mmHg în tensiunea arterială diastolică (Oliveira et al., 2020).

3. Relația dintre consumul de alimente procesate și HTA
   • Consumul ridicat de alimente ultra-procesate a fost asociat cu un risc crescut de hipertensiune în cohortele din Brazilia și Spania. În Brazilia, persoanele cu un consum ridicat de alimente ultra-procesate au avut un risc cu 23% mai mare de a dezvolta hipertensiune (Scaranni et al., 2021), iar în cohorta spaniolă, riscul a fost cu 21% mai mare (Mendonça et al., 2016).

4. Efectele negative ale alimentelor procesate asupra tensiunii arteriale
   • Studiile au arătat că alimentele procesate, în special cele bogate în sodiu, pot crește semnificativ tensiunea arterială. De exemplu, o dietă bogată în carne procesată și băuturi îndulcite cu zahăr a fost asociată cu un risc mai mare de HTA(Wang et al., 2022).

PROTEINELE SI HIPERTENSIUNEA

Proteinele, în special cele vegetale, și peptidele derivate din proteinele alimentare pot avea efecte benefice asupra tensiunii arteriale, contribuind la reducerea riscului de HTA și la gestionarea acestei afecțiuni.

Dovezi:

1. Efectele generale ale proteinelor asupra tensiunii arteriale
   • Majoritatea studiilor observă o asociere inversă între consumul total de proteine și tensiunea arterială, indicând un efect benefic al proteinelor asupra tensiunii arteriale, în special al proteinelor vegetale (Altorf – van der Kuil et al., 2010).

2. Proteinele din lapte și peptidele hipotensive
   • Proteinele din lapte (proteinele din zer) conțin peptide cu proprietăți inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care pot reduce semnificativ tensiunea arterială (Fitzgerald et al., 2004).

3. Proteinele din mazăre și reducerea tensiunii arteriale
   • Hidrolizatul de proteine din mazăre a arătat un efect de scădere a tensiunii arteriale la subiecții hipertensivi, sugerând că peptidele bioactive din proteinele de mazăre pot avea efecte benefice asupra tensiunii arteriale (Li et al., 2011).

4. Restricția proteică maternă și hipertensiunea fetală
   • Dietele materne cu conținut scăzut de proteine pot programa hipertensiunea la descendenți, prin afectarea dezvoltării renale și a sistemului renină-angiotensină (Langley-Evans et al., 1999).

5. Restricția proteică și funcția renală la pacienții cu boală renală cronică
   • Restricția proteică și controlul tensiunii arteriale pot întârzia progresia bolii renale cronice, dar efectele pot varia în funcție de severitatea bolii și de alți factori individuali(Klahr et al., 1994).

6. Peptidele antihipertensive din alimente
   • Peptidele derivate din proteinele alimentare pot interacționa cu diferite etape ale sistemului renină-angiotensină și cu alte căi asociate sistemului vascular, contribuind la reducerea tensiunii arteriale (Udenigwe & Mohan, 2014).

7. Efectul proteinelor și fibrelor asupra tensiunii arteriale
   • Într-un studiu controlat randomizat, s-a demonstrat că suplimentele de proteine și fibre solubile reduc tensiunea arterială la pacienții hipertensivi tratați (Burke et al., 2001).

SUPLIMENTE PENTRU HIPERTENSIUNE

Există o varietate de suplimente care pot ajuta la gestionarea HTA.

Acestea includ vitamine, minerale și extracte din plante, care au demonstrat efecte benefice asupra tensiunii arteriale.

Dovezi

1. Coenzima Q10
   • Coenzima Q10 a arătat efecte benefice în reducerea tensiunii arteriale, atât a tensiunii sistolice, cât și a celei diastolice (Wilburn et al., 2004).

2. Uleiul de pește
   • Suplimentele de ulei de pește, bogate în acizi grași omega-3, au fost asociate cu scăderea tensiunii arteriale prin reducerea formării de eicosanoide pro-inflamatorii (Knapp & FitzGerald, 1989).

3. Usturoiul
   • Suplimentele cu usturoi au demonstrat efecte antihipertensive semnificative, contribuind la reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare (Matsutomo, 2019).

4. Vitamina D
   • Suplimentarea cu vitamina D, împreună cu calciu, a arătat efecte benefice în reducerea tensiunii arteriale, în special la persoanele vârstnice cu deficiență de vitamina D(Pfeifer et al., 2001).

5. Vitaminele C și E
   • Suplimentarea cu vitaminele C și E a fost asociată cu scăderea tensiunii arteriale prin reducerea stresului oxidativ (Rodrigo et al., 2008).

6. Nitrați din surse alimentare (suc de sfeclă roșie)
   • Consumul zilnic de suc de sfeclă roșie, bogat în nitrați, a demonstrat reducerea tensiunii arteriale prin bioconversie la oxid nitric, un puternic vasodilatator (Kapil et al., 2015).

7. Taurină
   • Suplimentarea cu taurină a arătat efecte semnificative în reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea funcției vasculare la persoane cu prehipertensiune (Sun et al., 2016).

COFEINA SI HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Cofeina este una dintre cele mai utilizate substanțe stimulante la nivel global, iar efectele acesteia asupra tensiunii arteriale sunt subiect de interes pentru numeroase studii.

Studii:

1. Efectele cofeinei asupra tensiunii arteriale pe termen scurt
   • Cofeina consumată în doze mari (200-300 mg) poate crește tensiunea arterială sistolică cu aproximativ 8,1 mm Hg și tensiunea arterială diastolică cu 5,7 mm Hg, efectele fiind observabile în prima oră după consum și durând până la 3 ore(Mesas et al., 2011).

2. Răspunsul la cofeină în funcție de riscul de hipertensiune
   • Persoanele cu risc ridicat de hipertensiune arterială (istoric familial sau tensiuni de repaus ridicate) prezintă o creștere mai mare a tensiunii arteriale după consumul de cofeină comparativ cu cei cu risc scăzut(Hartley et al., 2000).

3. Efectele pe termen lung ale consumului de cofeină
   • Consumul cronic de cofeină poate duce la dezvoltarea unei toleranțe, astfel încât efectele presive ale cofeinei pot fi diminuate în timp. Cu toate acestea, consumul regulat de cafea poate să nu fie asociat cu creșterea tensiunii arteriale pe termen lung (Noordzij et al., 2005).

4. Interacțiunea dintre cofeină și stres
   • Combinația dintre consumul de cofeină și stresul comportamental poate duce la creșteri semnificative ale tensiunii arteriale, mai ales la persoanele cu risc crescut de HTA(Lovallo et al., 2000).

5. Efectele cofeinei în timpul exercițiilor fizice
   • Cofeina poate crește tensiunea arterială și în timpul exercițiilor fizice, iar acest efect este mai pronunțat la persoanele cu hipertensiune arterială ușoară comparativ cu persoanele normotensive (Sung et al., 1995).

6. Efectele pe termen lung ale consumului de cafea
   • Studiile pe termen lung nu au găsit dovezi clare că consumul obișnuit de cafea crește riscul de hipertensiune arterială sau de boli cardiovasculare la persoanele hipertensive (Mesas et al., 2011).