Ce este osteonecroza?

Osteonecroza este o afecțiune medicală care apare atunci când fluxul de sânge către un os este redus sau oprit, ceea ce duce la moartea celulelor osoase și, eventual, la distrugerea osului.

Date Statistice

Tipuri de Osteonecroza

Osteonecroza poate fi clasificată în două tipuri principale: osteonecroza aseptică și osteonecroza septică.

Osteonecroza Aseptică

Osteonecroza aseptică este o formă de osteonecroză în care moartea celulelor osoase și distrugerea osului se datorează unui flux de sânge redus sau oprit, fără prezența unei infecții. Cauzele osteonecrozei aseptice pot fi traumatice, cum ar fi fracturile sau dislocările, sau non-traumatice, cum ar fi utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, consumul excesiv de alcool sau afecțiuni medicale care afectează fluxul de sânge. Osteonecroza aseptică este cea mai frecventă formă de osteonecroză.

Osteonecroza Septică

Osteonecroza septică este o formă de osteonecroză în care moartea celulelor osoase și distrugerea osului se datorează unei infecții bacteriene în os. Osteonecroza septică poate apărea ca urmare a unei infecții care se răspândește de la un alt loc din organism sau ca urmare a unei leziuni deschise care permite bacteriilor să pătrundă în os. Tratamentul osteonecrozei septice implică de obicei administrarea de antibiotice și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a elimina țesutul osos infectat.

Simptomele Osteonecroza

Simptomele osteonecrozei pot varia în funcție de localizarea și severitatea bolii.

Simptome Generale

Simptomele generale ale osteonecrozei pot include:

1. Durere: Durerea este un simptom comun al osteonecrozei și poate fi resimțită în zona afectată, cum ar fi șoldul, genunchiul, glezna sau umărul. Durerea poate fi ușoară la început și poate deveni mai severă pe măsură ce boala progresează.
2. Rigiditate: Rigiditatea poate apărea în articulațiile afectate de osteonecroză și poate limita mobilitatea și funcția articulației.
3. Limitarea mișcării: Pe măsură ce osteonecroza avansează, pacientul poate experimenta o limitare a mișcării în articulația afectată, ceea ce poate afecta capacitatea de a efectua activități zilnice.

Simptome Specifice în Funcție de Localizare

Simptomele osteonecrozei pot varia în funcție de localizarea bolii:

1. Osteonecroza șoldului: Durere în zona șoldului, care poate radia spre coapsă sau genunchi. Durerea poate fi mai severă la mers sau la încărcarea greutății pe șoldul afectat.
2. Osteonecroza genunchiului: Durere și umflare în zona genunchiului, care poate fi însoțită de rigiditate și limitarea mișcării.
3. Osteonecroza gleznei: Durere, umflare și rigiditate în zona gleznei, care poate fi agravată de mers sau de încărcarea greutății pe glezna afectată.
4. Osteonecroza umărului: Durere și rigiditate în zona umărului, care poate limita mișcarea și funcția umărului.

Cauzele Osteonecroza

Cauzele osteonecrozei pot fi clasificate în cauze traumatice și cauze non-traumatice.

Cauze Traumatice

Cauzele traumatice ale osteonecrozei sunt legate de leziuni care afectează fluxul de sânge către os. Acestea pot include:

1. Fracturi: Fracturile osoase, în special cele care afectează capul femural, pot duce la osteonecroză dacă fluxul de sânge către os este întrerupt.
2. Dislocări: Dislocările, în special cele ale șoldului, pot afecta fluxul de sânge către os și pot duce la osteonecroză.

Cauze Non-Traumatice

Cauzele non-traumatice ale osteonecrozei sunt legate de afecțiuni sau factori care afectează fluxul de sânge către os fără a implica o leziune directă. Acestea pot include:

1. Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor: Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este una dintre cele mai frecvente cauze non-traumatice de osteonecroză. Mecanismul exact prin care corticosteroizii afectează fluxul de sânge către os nu este pe deplin înțeles.
2. Consumul excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate duce la osteonecroză prin afectarea fluxului de sânge către os.
3. Afecțiuni medicale: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi lupusul, drepanocitoza, HIV și boala de iradiere, pot afecta fluxul de sânge către os și pot duce la osteonecroză.

Factori de Risc pentru Osteonecroza

Factorii de risc pentru osteonecroza pot fi personali sau medicali.

Factori de Risc Personali

Factorii de risc personali pentru osteonecroză pot include:

1. Vârsta: Osteonecroza este mai frecventă la adulții de vârstă mijlocie și la vârstnici, deși poate apărea la orice vârstă.
2. Sexul: Bărbații pot avea un risc mai mare de a dezvolta osteonecroză decât femeile.
3. Stilul de viață: Fumatul și consumul excesiv de alcool pot crește riscul de osteonecroză.

Factori de Risc Medicali

Factorii de risc medicali pentru osteonecroză pot include:

1. Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor: Așa cum s-a menționat mai sus, utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor este un factor de risc major pentru osteonecroză.
2. Afecțiuni medicale: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi lupusul, drepanocitoza, HIV și boala de iradiere, pot crește riscul de osteonecroză.
3. Terapiile cu radiații și chimioterapie: Terapiile cu radiații și chimioterapie pot afecta fluxul de sânge către os și pot crește riscul de osteonecroză.

Complicațiile Osteonecroza

Osteonecroza poate duce la o serie de complicații fizice și psihologice, în funcție de severitatea și localizarea bolii.

Complicații Fizice

Complicațiile fizice ale osteonecrozei pot include:

1. Distrugerea articulației: Osteonecroza poate duce la distrugerea progresivă a articulației afectate, ceea ce poate cauza durere severă și poate limita mobilitatea.
2. Artrita: Distrugerea articulației poate duce la dezvoltarea artritei, o afecțiune inflamatorie care cauzează durere, umflare și rigiditate în articulații.
3. Deformarea osoasă: În cazurile severe, osteonecroza poate duce la deformarea osoasă, ceea ce poate afecta aspectul și funcția articulației.
4. Necesitatea înlocuirii articulației: În cazurile severe, poate fi necesară înlocuirea articulației afectate cu o proteză, cum ar fi o înlocuire totală a șoldului sau a genunchiului.

Complicații Psihologice

Complicațiile psihologice ale osteonecrozei pot include:

1. Anxietate și depresie: Durerea cronică și limitarea mobilității cauzate de osteonecroză pot duce la anxietate și depresie.
2. Stres: Confruntarea cu o boală cronică și progresivă ca osteonecroza poate provoca stres și poate afecta sănătatea emoțională a pacientului și a familiei sale.
3. Dificultăți în activitățile zilnice: Limitarea mobilității și durerea pot face dificilă efectuarea activităților zilnice, cum ar fi mersul pe jos, îngrijirea personală și activitățile de recreere, ceea ce poate afecta calitatea vieții pacientului.

Diagnosticul Osteonecroza

Diagnosticul osteonecrozei implică evaluarea clinică, teste de laborator și imagistică medicală.

  Evaluarea Clinică

Evaluarea clinică implică discuția cu pacientul despre simptomele și istoricul medical, precum și examinarea fizică. Medicul va căuta semne de osteonecroză, cum ar fi durerea, umflarea și limitarea mișcării în articulația afectată.

 Teste de Laborator

Testele de laborator pot ajuta la identificarea cauzelor și factorilor de risc pentru osteonecroză. Acestea pot include analize de sânge pentru a evalua inflamația și a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

 Imagistica Medicală

Imagistica medicală joacă un rol important în diagnosticul osteonecrozei. Următoarele tehnici de imagistică pot fi utilizate pentru a evalua oasele și a confirma prezența osteonecrozei:

1. Radiografia: Radiografia este o tehnică de imagistică non-invazivă care utilizează raze X pentru a crea imagini ale oaselor. Aceasta poate ajuta la identificarea osteonecrozei și la evaluarea severității și localizării acesteia.
2. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): IRM poate oferi imagini detaliate ale oaselor și țesuturilor moi din jurul zonei afectate și poate ajuta la evaluarea gradului de afectare a osului în osteonecroză.
3. Tomografia computerizată (CT): Tomografia computerizată poate fi utilizată în cazuri rare pentru a evalua structura oaselor și a confirma prezența osteonecrozei.
   

Tratamentul Osteonecroza

Tratamentul osteonecrozei poate include tratament conservator și tratament chirurgical, în funcție de severitatea și localizarea bolii.

 Tratament Conservator

Tratamentul conservator pentru osteonecroza poate include:

1. Medicamente pentru controlul durerii: Medicamentele pentru controlul durerii, cum ar fi analgezicele și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), pot fi utilizate pentru a controla durerea asociată cu osteonecroza.
2. Restricționarea activităților: Limitarea activităților care pun presiune pe articulația afectată, cum ar fi mersul pe jos, alergatul sau ridicarea de greutăți, poate ajuta la reducerea durerii și la încetinirea progresiei bolii.
3. Terapie fizică: Terapia fizică poate ajuta la îmbunătățirea forței, flexibilității și funcției articulației afectate prin exerciții de întărire, întindere și reeducare a mișcării.

 Tratament Chirurgical

Tratamentul chirurgical poate fi necesar pentru pacienții cu osteonecroză care nu răspund la tratamentul conservator sau care prezintă simptome severe. Procedurile chirurgicale pot include:

1. Debridarea și grefa osoasă: Debridarea implică îndepărtarea țesutului osos mort, iar grefa osoasă presupune înlocuirea acestuia cu oase sănătoase prelevate dintr-o altă parte a corpului sau cu oase sintetice.
2. Osteotomie: Osteotomia este o procedură în care osul este tăiat și remodelat pentru a redistribui greutatea și a reduce presiunea asupra zonei afectate de osteonecroză.
3. Artroplastie: Artroplastia, sau înlocuirea articulației, poate fi necesară în cazurile severe de osteonecroză care au dus la distrugerea articulației. Înlocuirea articulației cu o proteză, cum ar fi o înlocuire totală a șoldului sau a genunchiului, poate ajuta la reducerea durerii și la îmbunătățirea funcției articulației.
4. Core decompression: Core decompression este o procedură în care se îndepărtează o porțiune de os din zona afectată de osteonecroză pentru a reduce presiunea și a îmbunătăți fluxul de sânge către os. Această tehnică poate fi utilizată în stadiile incipiente ale osteonecrozei.

Vezi Servicii RMN

Prevenirea Osteonecroza

Prevenirea osteonecrozei poate fi dificilă, deoarece cauzele exacte ale bolii nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, abordarea factorilor de risc și educația pentru prevenire pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta osteonecroză.

 Modificarea Factorilor de Risc

Modificarea factorilor de risc, cum ar fi controlul afecțiunilor asociate și a factorilor de risc cardiovasculari, poate ajuta la prevenirea progresiei bolii și a complicațiilor asociate. Alte măsuri pot include:

1. Reducerea utilizării corticosteroizilor: Discutați cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea de a reduce doza de corticosteroizi sau de a trece la un alt medicament, dacă este posibil.
2. Limitarea consumului de alcool: Consumul moderat de alcool sau abținerea de la alcool poate ajuta la prevenirea osteonecrozei legate de consumul excesiv de alcool.
3. Renunțarea la fumat: Fumatul poate afecta fluxul de sânge către os și poate crește riscul de osteonecroză. Renunțarea la fumat poate ajuta la prevenirea bolii.

Educația pentru Prevenire

Educația pentru prevenire implică învățarea și practicarea unor tehnici și comportamente care ajută la menținerea sănătății osoase și la prevenirea osteonecrozei. Aceasta poate include:

1. Controlul factorilor de risc cardiovasculari: Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, poate ajuta la menținerea sănătății vasculare și la prevenirea osteonecrozei.
2. Monitorizarea și tratarea afecțiunilor asociate: Monitorizarea și tratarea afecțiunilor asociate, cum ar fi bolile autoimune, infecțiile și tulburările genetice, pot ajuta la prevenirea dezvoltării osteonecrozei secundare.

Concluzie

Osteonecroza este o afecțiune medicală care apare atunci când fluxul de sânge către un os este redus sau oprit, ceea ce duce la moartea celulelor osoase și, eventual, la distrugerea osului. Diagnosticul și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile pe termen lung, cum ar fi distrugerea articulațiilor și artrita.

Pacientii vor sa afle si despre :

Osteonecroza maxilara

Osteonecroza maxilară apare ca reacție adversă la tratamentul cu bisfosfonați, manifestându-se prin durere, mobilitate dentară, expunere osoasă la nivelul maxilarului. Necessită oprirea bisfosfonaților și tratament chirurgical.

Tratament necroze osoase

Tratamentul necrozelor osoase include debridarea țesuturilor necrotice, antibioterapie, revascularizarea zonei afectate prin proceduri chirurgicale, osteoplastii cu grefe sau substituenți ososi pentru refacerea țesutului osos.

Osteonecroza mandibulara

Osteonecroza mandibulei este o complicație severă a tratamentului cu bisfosfonați, caracterizată prin moartea țesutului osos al mandibulei. Apare frecvent după extracții dentare.

Stadii osteonecroza

Osteonecroza evoluează în stadii de la modificări imagistice precoce, apoi durere și expuneri osoase limitate, până la necroză avansată cu fracturi patologice, fistulizări cutanate și inflamație.

Osteonecroza mandibulara tratament

Tratamentul osteonecrozei mandibulare include antibioticoterapie, clătire cu antiseptice, uneori chirurgie osoasă cu secționarea marginilor necrotice pentru a favoriza vindecarea.

Osteonecroza cap femural

Osteonecroza capului femural apare mai ales la pacienții tineri, provocând durere și limitarea mobilității șoldului. Poate necesita artroplastie totală de șold pentru rezolvarea durerii și redobândirea funcției articulației.

Osteonecroza genunchi

Osteonecroza condililor femurali sau tibiali poate surveni după traumatismele genunchiului. Se manifestă prin durere și impotență funcțională, necesitând interventions chirurgicală în majoritatea cazurilor.

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Surse  [1]  [2]  [3]  [4]  [5]  [6]  

Jmarchn, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons