Prevalenta

Prevalenta globala a hipotensiunii variaza in functie de populatia studiata si definitia hipotensiunii utilizate.

– Un sondaj international al Societatii Europene de Terapie Intensiva a estimat incidenta hipotensiunii la pacientii din unitatile de terapie intensiva la 55%, iar timpul petrecut zilnic in hipotensiune la 15% [2].

– Un studiu care a utilizat monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale a constatat ca hipotensiunea este frecventa in populatia generala, cu o prevalenta de 23,9% in cadrul supravegherii pe termen lung [3].

– O alta analiza sistematica a gasit ca prevalenta cumulata a hipotensiunii ortostatice la varstnicii din colectivitate a fost de 22,2% [5].

Per ansamblu, prevalenta si incidenta hipotensiunii variaza pe larg in functie de populatia studiata si definitia hipotensiunii utilizate.

Cu toate acestea, hipotensiunea este o afectiune relativ frecventa la anumite populatii, cum ar fi varstnicii si pacientii internati in unitati de terapie intensiva.

Referinte:

[1] https://academic.oup.com/biomedgerontology/article/75/1/117/5086075

[2] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0883944121001155

[3] https://www.nature.com/articles/1000973.pdf

[4] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30169579/

[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4776382/

[6] https://www.mdpi.com/2077-0383/11/22/6832

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Prețuri

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau la telefon !

0219967

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Daca ai nevoie de o programare Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Programare

Consult Cardiologie

Ecografie Cardiacă

Holter EKG / TA

HIPOTENSIUNE SIMPTOME

Iata cateva dintre cele mai frecvente simptome ale hipotensiunii:

• Amețeală – Senzație de cap ușor sau de învârtire a camerei atunci când persoana se ridică brusc în picioare. Este unul dintre cele mai comune simptome.

• Slăbiciune – Sentiment de epuizare, o lipsă de energie în întregul corp. Pacienții se pot simți prea slabi pentru a face activități zilnice obișnuite.

• Transpirații reci – Pielea devine rece și lipicioasă, deseori cu transpirație abundentă.

• Palpitatii – Bătăi neregulate ale inimii care pot apărea brusc.

• Lesin – Pierderea bruscă a cunoștinței cauzată de scăderea fluxului de sânge la creier.

• Confuzie – Incapacitatea de a gândi clar sau de a înțelege lucrurile.

• Vedere încețoșată – Vedere neclară sau întunecată, uneori descrisă ca „vedere tunel”.

• Oboseală – Sentiment cronic de epuizare fizică sau mentală.

• Grețuri – Senzație de rău sau discomfort în partea superioară a abdomenului, care poate duce la vărsături.

• Căderi frecvente – Hipotensiunea poate cauza amețeli și pierderea echilibrului, ducând la căderi repetate.

CAUZE ale HIPOTENSIUNII

Principalele cauze ale hipotensiunii sunt:

• Deshidratarea – pierderea excesivă de apă și electroliți prin transpirație, vărsături, diaree. Scade volumul de sânge circulant.

• Sângerările – hemoragiile din traumatisme, ulcere, rupturi de anevrism etc. Duc la scăderea volumului sanguin.

• Infecțiile severe – cum ar fi septicemia. Provoacă dilatarea patologică a vaselor de sânge.

• Medicamente – unele medicamente antihipertensive, sedative, anxiolitice etc. pot scădea excesiv tensiunea.

• Disfuncții endocrine – afecțiuni ale glandelor tiroidă, suprarenale, hipofiză. Duc la un deficit hormonal.

• Probleme cardiace – infarct miocardic acut, tamponadă cardiacă, aritmii. Reduc debitul cardiac.

• Probleme vasculare – varice, insuficiență venoasă. Scad întoarcerea venosă.

• Leziuni ale măduvei spinării – afectează innervarea sistemului cardiovascular.

• Ortostatism – scăderea tensiunii la trecerea din clinostatism în ortostatism. Este frecvent la vârstnici.

• Anemie – număr scăzut de globule roșii. Reduce transportul de oxigen în sânge.

• Malnutriție, lipsa vitaminelor – pot afecta funcția inimii și a vaselor de sânge.

Tensiunea arteriala: Cat de scazuta poate fi?

• Nu există o valoare unică pentru definirea hipotensiunii. Aceasta depinde de fiecare persoană.
• Medicii consideră în general tensiunea scăzută doar dacă produce simptome.
• Conform unor experți, hipotensiunea este definită ca valori sub 90 mmHg sistolic sau 60 mmHg diastolic.
• Scăderile bruște ale tensiunii arteriale pot fi periculoase.
• O scădere de 20 mmHg de la 110 la 90 mmHg sistolic poate cauza amețeală și leșin.
• Scăderi mari cauzate de sângerări, infecții sau reacții alergice pot pune viața în pericol.
• Creierul nu primește suficient sânge în cazul scăderilor bruște ale tensiunii arteriale.
• Pragul de tensiune scăzută care produce simptome sau este periculoasă depinde de fiecare persoană.
• Este important să consultăm medicul dacă avem episoade de tensiune foarte scăzută.

Afectiuni care pot provoca Hipotensiune

• Boala Addison – o afecțiune în care glandele suprarenale nu produc suficiente hormoni cortizol și aldosteron

• Sarcina – hipotensiunea poate apărea în special în trimestrul al doilea din cauza dilatării vaselor de sânge

• Diabet zaharat – hipotensiunea este un efect secundar frecvent al medicamentelor antidiabetice

• Infarct miocardic – deteriorarea mușchiului inimii poate duce la o funcție cardiacă slabă și hipotensiune

• Septicemie – infecții grave sistemice care provoacă dilatarea excesivă a vaselor de sânge

• Reacții alergice grave – anafilaxia poate provoca scăderea bruscă a tensiunii arteriale

• Traumatisme/sângerări – hemoragiile reduc volumul de sânge și duc la hipotensiune

• Chimioterapie – unele medicamente chimioterapice pot reduce tensiunea arterială

• Dezhidratare – pierderea excesivă de apă și electroliți reduce volumul sanguin

• Disfuncții tiroidiene – nivelurile anormale de hormoni tiroidieni afectează inima și vasele de sânge

• Insuficiență renală cronică – afectarea rinichilor conduce la retenția de lichide și electroliți

Acestea sunt principalele afecțiuni medicale care pot avea drept consecință apariția hipotensiunii.

Medicamente care pot provoca hipotensiune

Iată o listă cu principalele medicamente care pot provoca hipotensiune ca efect secundar:

• Medicamente pentru tensiune arterială mare (antihipertensive) – beta blocante, diuretice, IECA, blocante ale canalelor de calciu etc.

• Medicamente pentru boli de inimă – nitroglicerină, blocante ale canalelor de calciu

• Antidepresive – ISRS, mirtazapină

• Tranchilizante – benzodiazepine

• Medicamente anti-Alzheimer – donepezil, galantamină, rivastigmină

• Medicamente pentru erectie – Viagra, Cialis

• Medicamente antiparkinson – bromocriptină, levodopa

• Unele medicamente pentru diabet zaharat – insulină, sulfonilureice

• Unele medicamente chimioterapice

• Antihistaminice – difenhidramină, prometazină

• Antipsihotice – haloperidol, clozapină

• Analgezice opioide – morfină, codeină

• Anestezice generale

• Vasodilatatoare – hidralazină, minoxidil

• Diuretice.

Este important ca pacienții să discute cu medicul despre posibilele efecte adverse ale medicației prescrise.

• Hipotensiunea nu trebuie tratată fără consult medical.

Tipuri de hipotensiune

Există mai multe tipuri de hipotensiune, în funcție de cauză:

• Hipotensiunea posturală (ortostatică) – apare atunci când persoana trece din poziția culcat/șezând în picioare. Este cauzată de o dysfuncție autonomă.

• Hipotensiunea postprandială – apare după masă, când o parte din sângele din circulație este redirectat către organele digestive. Este mai frecventă la vârstnici.

• Hipotensiunea neuromediată – este cauzată de afecțiuni care afectează sistemul nervos (Parkinson, demență, accidente vasculare cerebrale).

• Hipotensiunea endocrină – apare în afecțiuni care afectează glandele endocrine (tiroidă, suprarenale etc).

• Hipotensiunea secundară – apare ca efect secundar al unor afecțiuni sau medicamente.

• Hipotensiunea idiopatică – nu are o cauză identificată.

• Hipotensiunea indusă de medicație – provocată de medicamente prescrise.

• Hipotensiunea cronică – tensiune scăzută prezentă pe termen lung.

• Hipotensiunea acută – scădere bruscă, severă a tensiunii arteriale. Poate fi amenințătoare de viață.

Identificarea tipului de hipotensiune este importantă pentru un tratament eficient și corectarea cauzei de la baza.

Factori de risc

Principali factori de risc care predispun la hipotensiune:

• Vârsta înaintată – hipotensiunea ortostatică este mai frecventă la persoane peste 65 de ani.
• Antecedente familiale – anumite cauze de hipotensiune pot fi ereditare.
• Boli cardiace – insuficiență cardiacă, infarct miocardic, aritmii cardiace.
• Boli renale – insuficiență renală cronică.
• Boli endocrine – diabet zaharat, hipotiroidism, boala Addison.
• Anemie severă
• Deshidratare cronică
• Sarcină
• Consum excesiv de alcool
• Subponderalitate severă
• Traumatisme ale coloanei vertebrale sau leziuni ale măduvei spinării
• Istoric de hipotensiune ortostatică
• Utilizarea unor medicamente cum ar fi diuretice, antidepressive, sedative etc.
• Boli neurologice – Parkinson, demență, accidente vasculare cerebrale

Gestionarea acestor factori de risc înseamnă prevenție și tratament corespunzător al hipotensiunii.

Complicatii

Iată câteva din cele mai frecvente complicații care pot apărea în cazul hipotensiunii:

• Leșin (pierderea cunoștinței) – Din cauza irigării insuficiente a creierului cu sânge
• Accidente vasculare cerebrale – Hipoperfuzia creierului poate duce la infarcte cerebrale
• Insuficiență cardiacă – Inima trebuie să pompeze mai intens pentru a compensa tensiunea scăzută
• Insuficiență renală – Rinichii pot fi afectați de hipoperfuzia prelungită
• Angină pectorală – Hipotensiunea poate agrava angina în boala cardiacă ischemică
• Confuzie, amețeli, vertij – Din cauza perfuziei precare a creierului
• Căderi și fracturi – Persoanele cu hipotensiune sunt predispuse la căderi
• Infarct miocardic – Aprovizionarea insuficientă cu sânge a inimii
• Stop cardiac – În cazurile severe de hipotensiune
• Moarte subită – Hipotensiunea severă netratată poate duce la deces.

De aceea, recunoașterea precoce și managementul prompt al hipotensiunii sunt esențiale pentru a preveni complicațiile majore.

Cand sa vedeti un medic

Este recomandat să consultați un medic în următoarele situații legate de tensiunea arterială scăzută:

• Dacă tensiunea scade brusc și provoacă amețeală, confuzie sau leșin

• Dacă apar frecvent episoade de tensiune scăzută care duc la simptome neplăcute

• Dacă tensiunea rămâne constant scăzută sub 90/60 mmHg

• Dacă sunteți tratat pentru hipertensiune și medicamentele scad excesiv tensiunea

• Dacă hipotensiunea este însoțită de dureri în piept, palpitații sau dificultăți de respirație

• Dacă aveți peste 65 ani și tensiunea scade frecvent când vă ridicați în picioare

• Dacă aveți diabet zaharat și observați episoade de tensiune scăzută

• Dacă sarcina vă provoacă simptome de hipotensiune

• Dacă aveți o afecțiune medicală care predispune la hipotensiune.

Nu ezitați să cereți ajutor medical dacă tensiunea scăzută vă afectează starea de bine. Identificarea cauzelor și stabilirea unui tratament adecvat sunt esențiale.