Tumori hipofizare (adenom hipofizar)

 

Tumorile hipofizare sunt formațiuni care se dezvoltă la nivelul glandei pituitare (hipofiza) din creier. Majoritatea sunt benigne (necanceroase) şi cresc lent cancer.gov. Cea mai mare parte sunt adenoame hipofizare, rareori – carcinom hipofizar (cancer, <0,1%).

 

 

Cât de frecvente sunt adenoamele hipofizare?

 

StatisticăDetaliiSurse
Prevalența Totală Estimată16,7% (14,4% în studii de autopsie, 22,5% în studii radiologice)1
IncidențaÎntre 3,9 și 7,4 cazuri noi la 100.000 pe an2
Tipuri FrecventeProlactinoame și adenoame non-secretorii3
Vârsta AfectatăOrice vârstă, cele mai multe cazuri la vârstnici4

 

incidenta_adenom_hipofizar

Reprezentare grafică ce ilustreaza incidența adenomului hipofizar.

Bara centrală indică valoarea medie, în timp ce linia rosie reprezintă intervalul de incidență (între 3,9 și 7,4 cazuri noi la 100.000 de persoane pe an).

 

 

Clasificarea OMS 2022

Organizația Mondială a Sănătății a revizuit recent clasificarea tumorilor hipofizare. Noua clasificare distinge clar tumorile lobului anterior (adenohipofizare) de cele ale lobului posterior (neurohipofizare) și tumorile hipotalamice. Principalele modificări includ:

  1. Terminologie nouă: Tumorile lobului anterior includ (i) tumorile adenohipofizare bine diferențiate care sunt acum clasificate ca tumori neuroendocrine hipofizare (PitNETs; cunoscute anterior ca adenoame hipofizare)
  2. Clasificare bazată pe linie celulară: Sunt clasificate în șapte tipuri morfofuncționale și trei linii: lactotropă, somatotropă și tirotropă (linia PIT1), corticotropă (linia TPIT) sau gonadotropă (linia SF1), tumori cu celule nule sau imunonegative și tumori plurihormonale

 

Adenoamele sunt clasificate după hormonul produs şi după dimensiune (microadenom <10 mm, macroadenom ≥10 mm, tumori hipofizare gigante > 40 mm.).

 

Astfel, prolactinoamele (secreție excesivă de prolactină) sunt cele mai frecvente (≈40–50% din toate PitNETs) aafp.org, urmate de adenome nonfuncționale (fără secreție hormonală semnificativă, 28–37%) aafp.org. Alte tipuri sunt adenoamele cu hormon de creștere (GH, 11–16%) care provoacă acromegalie, secretante de ACTH (≈2–6%) care provoacă sindrom Cushing, sau rarele adenoame secretante de TSH (<1%) și LH/FSH (gonadotrope), precum și carcinoame hipofizare.

Tabelul de mai jos rezumă principalele forme şi caracteristici clinice:

Tip tumori hipofizareHormon secretatSimptome și semne principale
Adenom lactotrop (prolactinom)Prolactină ↑Amenoree, galactoree, infertilitate la femei; diminuare libido, hormoni sexuali scăzuți la bărbați
Adenom somatotrop (cu GH)Hormon de creștere (GH) ↑Acromegalie – îngroșarea mâinilor/picioarelor, față groasă, transpirat excesiv, dureri articulare, diabetes zaharat
Adenom corticotrop (cu ACTH)ACTH ↑Boala Cushing – îngrășare, față rotundă („față de lună”), hipertensiune, slăbiciune musculară, schimbări de dispoziție
Adenom tirotrop (cu TSH)TSH ↑Hipertiroidism (tahicardie, pierdere în greutate, tremurături)
Adenom gonadotrop (LH/FSH)FSH/LH (rare)De obicei nefecundant (nu secreta suficient hormon); simptome de compresie: cefalee, afectarea vederii, hipopituitarism
Adenom nonfuncțional (NFPA)– (fără secreție)Simptome de masă: cefalee, scădere de câmp vizual; deficit hormonal hipofizar (oboseală, hipotiroidism, adrenocortical)
Carcinom hipofizar (răspândit)Oricare (rar)Formă agresivă, metastaze; prognostic sever

Surse: Prevalența și clasificarea subtipurilor de adenoame hipofizare aafp.org , iacld.com; tratamente de primă linie pentru fiecare tip iacld.com , cancer.org.

Simptome comune

Manifestările depind de tipul tumorii.

Adenoamele hormonesecrețâtorii produc sindroame endocrine specifice. De exemplu, prolactinoamele provoacă amenoree și galactoree la femei și disfuncție sexuală la bărbați aafp.org , cancer.org.

Adenoamele cu GH duc la gigantism (la adolescenți) și  acromegalie la adulți iacld.com , cancer.org, iar cele cu ACTH la sindrom Cushing (depunere de grăsime în față şi trunchi, HTA, diabet, slăbiciune musculară) iacld.com , cancer.org. Tumorile ce nu secretă hormoni (sau secretă nefuncțional) stau ascunse mai mult timp până cresc suficient de mult încât să comprime structurile învecinate.

În aceste cazuri apar adesea cefalee progresivă și tulburări de vedere periferică (datorită compresiunii chiasmei optice) cancer.org. De asemenea, pot apărea tulburări endocrine indirecte din distrugerea glandei normale: oboseală, scădere în greutate, hipotensiune, pierderea părului, libidou scăzut etc.

Uneori tumorile pot provoca apoplexie hipofizară – hemoragie internă acută – cu debut brusc de durere de cap severă, tulburări de vedere și de conștiență (urgență medicală) cancer.org.

Cauze și factori de risc

Cauzele exacte ale tumorilor hipofizare nu sunt pe deplin cunoscute medicalnewstoday.com. Majoritatea cazurilor sunt sporadice, fără cauză ereditară evidentă. Rareori apar în sindroame genetice: sindromul neoplaziilor endocriniene multiple MEN1 și MEN4 (mutatii ale genelor MEN1 și CDKN1B) care dau riscuri foarte mari de adenoame hipofizare (împreună cu alte tumori endocrine) cancer.org.

Alte sindroame incluse sunt complexul Carney și sindromul McCune-Albright cancer.org. Există cazuri familiale neexplicate (adenom hipofizar izolat în familie). Expunerile la radiații craniene la vârstă tânără pot crește rar riscul de adenom hipofizar. Totuși, majoritatea pacienților cu adenom nu au factor de risc identificabil.

Diagnostic

Diagnosticul tumorii hipofizare se bazează pe evaluare endocrinologică și investigații imagistice. Începând de obicei cu testarea hormonală: în toate cazurile suspecte se recomandă dozarea prolactinei serice și a celorlalți hormoni hipofizari (GH/IGF-1, ACTH/cortizol, TSH/free-T4, hormoni sexuali etc.) aafp.org.

Apariția simptomelor clinice sugestive (amenoree, galactoree, acromegalie, semne de Cushing, etc.) îndreaptă spre anumite teste specifice (de exemplu testul de toleranță la glucoză pentru acromegalie). Când se suspectează tumoare, imagistica RMN a creierului cu secțiuni dedicate hipofizei este investigația de elecție cancer.org.

RMN-ul poate detecta microadenome mici sau macroadenome de orice dimensiune, fiind mult mai sensibil decât CT. Dacă imaginea arată compresie de chiasm, se recomandă și examinarea câmpului vizual aafp.org. În general, nu este necesară biopsia înainte de tratament (diagnosticul se confirmă de obicei cu examenul histopatologic al tumorii după rezecție) cancer.org.

Tratament

Tratamentul depinde de tip și de simptome:

  • Tratament chirurgical: Rezecția transsfenoidală (prin nas) este adesea prima linie pentru majoritatea adenoamelor hipofizare cu excepția prolactinoamelor. Aceasta poate fi curativă mai ales la microadenomele secretante de GH sau ACTH. În practica curentă, pacienții cu acromegalie sau boală Cushing sunt trimiși de obicei spre tratament chirurgical inițial com. Tumorile nonfuncționale simptomatice (care comprimă nervii optic) se tratează tot prin rezecție. După operație, tumora extrasă este examinată la microscop pentru a confirma tipul precis și gradul de proliferare.
  • Tratament medicamentos: Primele opțiuni medicamentoase țintesc hormonii tumorali secretaț Prolactinoamele răspund excelent la agoniști dopaminergici: cabergolină și bromocriptină, care suprimă prolactina și micșorează adesea tumora cancer.org. Aceste medicamente sunt atât de eficiente încât în general înlocuiesc chirurgia la prolactinoame cancer.org. La adenoamele cu GH (acromegalie), deși chirurgia e prima opțiune, în cazurile netratate complet se folosesc analogi ai somatostatinei (de exemplu octreotid, lanreotid sau pasireotid) pentru a reduce producția de GH cancer.org, precum și antagonisti ai receptorului GH (pegvisomant) care normalizează IGF-1 cancer.org. Adenoamele cu ACTH (Cushing) se tratează de obicei chirurgical; dacă este necesar, există medicamente care scad cortizolul (de ex. osilodrostat, ketoconazol, metirapone) sau blochează acțiunea acestuia (mifepriston) cancer.org. Pentru adenoamele cu TSH se folosește asociat tratament pentru hipertiroidism și analogi ai somatostatinei cancer.org. În formele restante de boală sau când intervenția chirurgicală nu e posibilă, uneori se apelează la medicamente suplimentare (de exemplu cabergolină poate ajuta în unele cazuri de acromegalie/Cushing, iar terapii țintite noi sunt studiate).
  • Radioterapie: Dacă rezecția este incompletă sau tumora recidivează, se poate utiliza radioterapia. Tehnici moderne de radiație (radioterapie stereotactică – de tip Gamma Knife sau CyberKnife) permit livrarea precisă de doze mari la tumoră, protejând țesuturile înconjurătoare org. Radioterapia este adesea folosită la 6–12 luni după intervenție în cazurile reziduale, sau ca alternativă când intervenția chirurgicală nu mai este fezabilă cancer.org.

 

Prognostic și evoluție

Majoritatea adenoamelor hipofizare sunt benigne şi au prognostic bun. În general, după tratament adecvat, speranța de viață este aproape normală; Rata de supraviețuire la 5 ani pentru persoanele cu o tumoare hipofizară este excelentă – 97%.

Adenoamele maligne (cu metastaze) sunt extrem de rare cancer.gov. Factorii care influențează prognosticul includ mărimea tumorii şi tipul hormonal. De exemplu, macroadenomele mari (>1 cm) şi tumorile care continuă să producă hormoni în exces după tratament au evoluții mai dificile cancer.ca , cancer.ca. Riscul de recidivă după tratament chirurgical este modest: aproximativ 10–20% dintre cazuri recidivează pe termen lung (especially macroadenomele) iacld.com. După tratament, mulți pacienți necesită terapie de substituție hormonală (corticosteroizi, hormoni tiroidieni sau sexuali) dacă glanda hipofizară normală a fost afectată. Supravegherea pe termen lung implică RMN periodic și dozări hormonale. În cazul carcinomului hipofizar (foarte rar), prognosticul este rezervat, iar supraviețuirea depinde de răspunsul la chimioterapie.

Cercetări și descoperiri recente

Cercetarea în domeniul adenoamelor hipofizare evoluează rapid. Exemple importante includ:

  • Genetică și biologie moleculară: Tehnici moderne (secvențierea genomică și analiza transcriptomică cu celulă unică) au identificat noi gene asociate tumorilor hipofizare şi subtipuri moleculare distincte biomedcentral.com , genomemedicine.biomedcentral.com. De exemplu, studii recente au găsit markeri genetici diferiţi în adenomele gonadotrope, care pot deveni ținte terapeutice viitoare. Înțelegerea fină a diversității celulare și a mediului imun al acestor tumori ar putea conduce la tratamente personalizate.
  • Terapie medicamentoasă inovatoare: S-au aprobat noi medicamente care îmbunătățesc controlul hormonal. Pasireotidul (analog multireceptor somatostatinic) se folosește în acromegalie și uneori în Cushing cu rezultate promițătoare org , cancer.org. Osilodrostatul (inhibitor al biosintezei de cortizol) este aprobat pentru boala Cushing și reduce eficient cortizolul cancer.org. Se testează și noi agenți dopaminergici sau combinații medicamentoase pentru cazurile rezistente. Consensul internațional publicat în 2023 subliniază necesitatea unor opțiuni terapeutice suplimentare pentru prolactinoamele rezistente și recomandă clasificări și strategii noi de management nature.com.
  • Terapie țintită și chimioterapie: Pentru formele agresive sau metastatice se explorează tratamente avansate. Chimioterapia cu temozolomidă a devenit opțiune în adenomele rapid progresive şi carcinoamele hipofizare, cu răspuns parțial în unele cazuri org. De asemenea, terapiile anti-angiogeneză au fost investigate: anticorpul monoclonal bevacizumab (anti-VEGF) a fost folosit cu succes în cazuri sporadice agresive, dovedind stabilizarea bolii la câțiva pacienți pmc.ncbi.nlm.nih.gov. Aceste progrese din ultimii ani indică că tratamentul adenoamelor hipofizare tinde spre abordări mai țintite, cu protocoale personalizate în funcție de profilul molecular al tumorii.

 

Pacientii vor sa afle si despre:

 

Regim alimentar adenom hipofizar

Iată câteva recomandări generale pentru un regim alimentar adaptat în cazul adenomului hipofizar:

  • Limitarea aportului de sare – este recomandată în special pentru adenoamele care produc exces de cortizol (boala Cushing) pentru a reduce retenția de apă și hipertensiunea.

  • Creșterea aportului de calciu – prin consumul de lapte, iaurt, brânză, legume verzi etc. Poate ajuta la menținerea densității osoase reduse de hipercortizolism.

  • Alimente cu indice glicemic scăzut – sunt indicate în prolactinoame pentru a preveni rezistența la insulină. Sunt de preferat cerealele integrale, leguminoasele, fructele.

  • Limitarea grăsimilor saturate și colesterolului – pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare prezent în hipercortizolism și acromegalie.

  • Aport adecvat de proteine – necesar mai ales în acromegalie pentru a compensa catabolismul proteic crescut. Surse bune sunt carnea slabă, ouăle, produsele lactate.

  • Vitamine și minerale – în special vitaminele C și D și mineralele potasiu, calciu, seleniu. Pot reduce inflamația prezentă în adenom.

  • Evitarea alcoolului – poate interacționa cu medicația hipofizară și agrava tulburările hormonale.

Este recomandată consultarea unui nutriționist pentru a stabili un plan alimentar personalizat, adaptat tipului de adenom hipofizar.

Suplimentele alimentare trebuie discutate cu medicul.

 

Disclaimer

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.

  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Biomed scan Logo
Politica generală a confidențialității

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile din cookie-uri sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții precum recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajută echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului web găsiți cele mai interesante și utile.

Pentru mai multe detalii puteți verifica Politica de confidențialitate.