Ce este un meningiom?

 

Meningiomul este o tumoara benigna care se dezvolta in membranele care acopera creierul si maduva spinarii (meningele).

Principalele caracteristici ale meningiomului sunt:

meningiom

Imagine histopatologica a patologiei de meningiom

 

CaracteristicăDescriere
DefinițieTumoră benignă care se dezvoltă lent, în membranele creierului (meningele)
IncidențăMai frecvent la femei, vârsta 40-70 ani
LocalizareDe obicei emisfera cerebrală
SimptomeDureri de cap, convulsii, pierderea vederii/auzului, paralizii
DiagnosticExamen RMN sau CT
TratamentÎndepărtare chirurgicală
EvoluțieDe obicei favorabilă, cu dispariția treptată a simptomelor
MonitorizareNecesară, risc de recidivă
MalignizareRar
rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele Neurologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Neurologie

Daca ai nevoie de o programare Neurologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

neurologie,Consulatie Neurologica,Doctori,Creier

 

Rata de supravietuire meningiom

 

Tip meningiomRata supraviețuire 5 aniRata supraviețuire 10 ani
Meningioame benigne  
Copii 0-14 aniPeste 95%
15-39 ani97%
Peste 40 aniPeste 87%
Meningioame maligne  
Toate vârstelePeste 66%Peste 59%

Concluzii:

  • Meningioamele benigne au rate foarte bune de supraviețuire pe termen lung
  • Chiar și meningioamele maligne au rate relativ bune de supraviețuire la 5 și 10 ani
  • Copiii sub 14 ani au cele mai bune prognostice
  • Factorii individuali influențează semnificativ prognosticul.

Rezecția completă a tumorii crește considerabil șansele de supraviețuire.

Consultarea medicului și stabilirea unui plan de tratament personalizat sunt esențiale.

 

Incidența

  • Incidența meningioamelor variază în funcție de sursă, dar se estimează că aproximativ 36% din tumorile sistemului nervos central primar sunt meningioame [2].
  • Ratele de incidență pentru meningioame cresc odată cu vârsta, cu o vârstă mediană la diagnostic de 66 de ani [3].
  • Copiii cu vârste între 0-14 ani prezintă cel mai mic risc de meningioame [3].
  • În 2023, se estimează că 42.260 de persoane vor fi diagnosticate cu meningiom [6].
  • Prevalența meningiomului confirmat patologic este estimată la aproximativ 97,5/100.000 în Statele Unite, cu peste 170.000 de persoane diagnosticate în prezent cu această tumoare [4].

Este important de reținut că incidența meningioamelor poate fi subestimată deoarece unele meningioame nu sunt gestionate chirurgical, iar studiile de autopsie și imagistică au estimat rate de meningiom subclinic de până la 2,8% la femei [4].

Referinte:

[1] https://academic.oup.com/jncics/article/5/3/pkab035/6217362

[2] https://scholars.duke.edu/publication/1448334

[3] https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Meningiomas

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2945461/

[5] https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877782119300621

[6] https://www.cancer.net/cancer-types/meningioma/statistics

 

Simptome in meningiom

Simptomele pot apărea treptat în timp sau brusc, în funcție de localizarea și rata de creștere a tumorii. De aceea, este important să mergi la medic dacă apar simptome persistente sau îngrijorătoare.

  • Dureri de cap – de obicei constante, persistente, care pot crește în intensitate în timp. Adesea se agravează dimineața sau cu efortul fizic.

  • Convulsii – pot apărea dacă meningiomul comprimă anumite zone ale creierului.

  • Modificări de vedere – vedere încețoșată, dublă, pierderea completă a vederii dacă nervul optic este comprimat.

  • Modificări de auz – perceput ca un țiuit constant în ureche, pierderea parțială sau totală a auzului.

  • Tulburări de echilibru și coordonare.

  • Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului.

  • Tulburări cognitive și de memorie.

  • Modificări de personalitate și dispoziție.

  • Grețuri, vărsături – cauzate de presiunea intracraniană crescută.

  • Paralizie a nervilor cranieni – probleme la înghițire sau vorbire.

 

Meningioamele pot rămâne mult timp asimptomatice, fără a provoca semne sau simptome evidente. De multe ori, prezența lor este descoperită întâmplător, în urma investigațiilor imagistice efectuate din alte motive medicale precum leziuni craniene, accidente vasculare cerebrale sau cefalee.

Având în vedere că meningioamele sunt adesea „tumori silențioase”, este recomandat ca persoanele peste 40 de ani să efectueze investigații imagistice precum RMN cerebral, chiar în absența unor simptome îngrijorătoare.

Un RMN cerebral in clinica Biomedscan vă poate ajuta să depistați din timp prezența unui eventual meningiom, permițând instituirea tratamentului în faze incipiente și creșterea șanselor de vindecare !

 

 

Cauze si factori de risc

Principalele cauze și factori de risc asociați cu apariția meningioamelor sunt:

  • Genetică – anumite mutații genetice rare cresc riscul (neurofibromatoza tip 2).
  • Radiații ionizante – expunerea la radiații (radioterapie, tomografiile repetitive) poate crește riscul.
  • Hormoni – femeile sunt afectate de 2-3 ori mai des decât bărbații, sugerând un rol al hormonilor sexuali.
  • Traumatisme craniene – pot activa dezvoltarea unor meningioame latente.
  • Vârstă – apariția este mai frecventă la adulți între 40-70 ani.
  • Etnie – afro-americanii par a fi mai predispuși.
  • Obezitatea – crește ușor riscul.
  • Fumatul – poate contribui la apariția meningioamelor maligne.
  • Expuneri profesionale – la substanțe precum formaldehidă.
  • Infecții – un rol posibil, neconfirmat.
  • Alți factori necunoscuți.

În multe cazuri, cauza exactă nu poate fi identificată.

 

 

Complicații 

Iată principalele complicații care pot apărea în cazul meningioamelor:

  • – Edem cerebral – acumularea de lichid în jurul tumorii poate duce la creșterea în volum a țesutului cerebral și comprimarea structurilor adiacente.

     
  • – Herniere cerebrală – deplasarea structurilor cerebrale cauzată de presiunea crescută din interiorul craniului. Poate fi fatală dacă nu este tratată urgent.
  • – Hidrocefalie – acumularea anormală de lichid cefalorahidian în ventriculele cerebrale. Poate cauza dureri de cap severe și leziuni cerebrale.
  • – Convulsii/crize epileptice – datorate iritației în anumite zone ale creierului.
  • – Infecții – meningită, abcese cerebrale, osteomielită după intervenția chirurgicală.
  • – Leziuni ale structurilor adiacente – nervi, vase de sânge, os cerebral.
  • – Transformare malignă – rareori, meningioamele benigne se pot transforma în forme canceroase.
  • – Deces – complicațiile severe netratate pot duce la deces.

Riscul apariției complicațiilor crește odată cu dimensiunea tumorii și cu întârzierea tratamentului. Depistarea și intervenția precoce sunt esențiale pentru prevenirea efectelor secundare grave.

neurologie,Consulatie Neurologica,Doctori,Creier
Consultatii Neurologie - BiomedScan

 

Diagnostic

Diagnosticarea meningioamelor se bazează pe următoarele investigații:

  • Examen clinic neurologic – pentru evaluarea semnelor și simptomelor prezente.

 

  • Imagistică cerebrală:
  • RMN cerebral – oferă imagini detaliate ale tumorii, localizării și relațiilor sale cu structurile învecinate.
  • CT cerebral – alternativă la RMN, mai puțin precisă.
  • Angiografie cerebrală – evidențiază vasculatura din zonă.
  • Examen oftalmologic – pentru evaluarea nervului optic.
  • Audiogramă – pentru testarea auzului.
  • Analize de sânge și lichid cefalorahidian – pentru excluderea altor cauze.
  • Biopsie – prelevarea unei probe de țesut pentru examenul anatomopatologic.

RMN-ul cerebral rămâne cea mai importantă investigație. Permite vizualizarea directă a tumorii, dimensiunilor, localizării, caracteristicilor sale și efectului compresiv asupra creierului. Ajută la planificarea tratamentului chirurgical.

Diagnosticul precoce și instituirea tratamentului cât mai rapid sunt esențiale pentru evoluția favorabilă.

rmn titan sector 3 bucuresti biomedscan

 

TRATAMENT

Principalele opțiuni terapeutice pentru meningioame sunt:

  • Chirurgie – cea mai frecventă abordare, constă în îndepărtarea tumorii prin intervenție neurochirurgicală.

  • Radioterapie – utilizată pentru tumori inaccesibile sau reziduale după operație, precum și în caz de recidivă.

  • Chimioterapie – opțiune pentru meningioamele maligne, deși eficienta este limitată.

  • Terapie țintită molecular – medicamente care vizează anumite anomalii genetice ale tumorii. Încă experimentală.

  • Urmărire activă – pentru tumorile mici, asimptomatice, la pacienți fragili. Presupune monitorizare atentă.

  • Tratament simptomatic – corticosteroizi pentru reducerea edema, antiepileptice pentru convulsii.

Rezecția completă chirurgicală oferă cele mai bune șanse de vindecare.

Radioterapia și chimioterapia sunt utilizate adesea adjuvant.

Prognosticul și abordarea terapeutică sunt stabilite individualizat de echipa medicală multidisciplinară.

 

Ce Simptome timpurii necesită consult medical ?

  • Dureri de cap persistente, mai ales dimineața sau la efort – acestea pot indica o presiune crescută intracraniană provocată de tumoră.

  • Modificări de vedere – vedere încețoșată, vedere dublă, pierderea vederii periferice. Pot fi semne ale comprimării nervului optic.

  • Amețeli, probleme de echilibru, tulburări de coordonare a mișcărilor – pot indica o compresie a creierului sau a nervilor cranieni.

  • Pierderea auzului, perceperea unui sunet constant în ureche – pot fi cauzate de afecțiuni ale nervului auditiv.

  • Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului – poate rezulta din compresia zonelor responsabile de mișcare.

  • Modificări cognitive, de memorie, de dispoziție – pot fi semne ale unor leziuni ale lobilor frontali sau temporali.

Apariția oricăror simptome persistente sau îngrijorătoare la nivelul capului/creierului trebuie evaluată de urgență de un medic.

Meningioamele depistate în stadii incipiente au cele mai bune șanse de tratament eficient.

 

Cat dureaza operatia de meningiom?

Durata intervenției chirurgicale pentru îndepărtarea unui meningiom variază în funcție de mai mulți factori:

  • Dimensiunea tumorii – meningioamele mai mari necesită intervenții mai lungi.

  • Localizarea tumorii – cele situate în zone delicate, cum ar fi baza craniului, durează mai mult.

  • Tipul de abord chirurgical – durata diferă în funcție de calea de acces (craniotomie, abord trans-sphenoidal etc).

  • Complexitatea disecției țesuturilor înconjurătoare.

  • Utilizarea de tehnici microchirurgicale.

  • Experiența neurochirurgului în astfel de intervenții.

În medie, operațiile pentru îndepărtarea meningioamelor durează între 2 și 6 ore. Meningioamele mici, situate în locuri accesibile, pot dura 2-3 ore. Cazurile complexe pot ajunge la intervenții de 8-12 ore.

După intervenție urmează o perioadă de monitorizare post-operatorie de câteva ore în unitatea de terapie intensivă. Majoritatea pacienților rămân spitalizați încă 1-2 săptămâni pentru recuperare.

Este important să se discute cu neurochirurgul despre durata estimată a intervenției în cazul particular al fiecărui pacient.

 

Recuperare operatie meningiom

  • Perioada de spitalizare este în medie 1-2 săptămâni după intervenția chirurgicală.
  • În primele zile este nevoie de odihnă la pat, hidratare corespunzătoare și monitorizarea funcțiilor vitale.
  • Se administrează medicație pentru durere și prevenirea infecțiilor.
  • Se elimină treptat drenajul post-operator și se scoate pansamentul.
  • Se reia progresiv alimentația normală și se reîncepe mersul cu asistență.
  • După externare sunt recomandate repausul și evitarea eforturilor fizice intense timp de 4-6 săptămâni.
  • Pot fi necesare kinetoterapie și fizioterapie pentru recuperarea completă a mobilității și coordonării.
  • Se continuă tratamentul medicamentos prescris pentru prevenirea complicațiilor.
  • Sunt programate controale medicale periodice și examinări imagistice pentru monitorizarea evoluției.
  • Activitățile cotidiene și munca se reiau treptat, la recomandarea medicului.
  • Perioada totală de recuperare diferă în funcție de extinderea intervenției chirurgicale.

O recuperare completă după intervenția pentru meningiom poate dura mai multe luni, necesitând răbdare din partea pacientului. Respectarea indicațiilor medicale crește șansele unei recuperări optime.

 

 

Meningiom Dimensiuni

Dimensiunile unui meningiom pot varia în funcție de diverși factori, incluzând localizarea, tipul și gradul tumorii. Iată ce indică rezultatele căutărilor:

  • Diametrul tumorilor variază între 3 și 65 mm, cu o medie de 20,4 mm [1].

  • Meningioamele pot deveni destul de mari, cu diametre de până la 5 cm, ceea ce nu este neobișnuit [2].

  • Meningioamele simptomatice tind să fie mai mari, cu un diametru mediu de 4,6 cm (aproximativ dimensiunea unei mingi de golf) [6].

  • Meningioame descoperite incidental au un diametru mediu de 2,3 cm (aproximativ dimensiunea unui drops) [6].

  • Meningioamele pot fi considerate mari dacă au peste 3 cm în diametru sau gigantice dacă depășesc 5 cm [6].

  • Dimensiunea meningiomului poate influența opțiunile terapeutice. Meningioamele mici, descoperite incidental, sunt adesea monitorizate prin imagistică serială, fără a necesita tratament decât dacă cresc semnificativ [6].

Este important de reținut că dimensiunea meningiomului nu determină singură gravitatea afecțiunii.

Localizarea, tipul și gradul tumorii joacă și ele un rol semnificativ în prognostic și tratament. De aceea, este esențială consultarea unui medic specialist pentru un diagnostic adecvat și un plan de tratament personalizat.

Referinte:

[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3228385/

[2] https://www.uclahealth.org/medical-services/neurosurgery/conditions-treated/meningioma-brain-tumor

[3] https://jamanetwork.com/journals/jamaneurology/fullarticle/579921

[4] https://emedicine.medscape.com/article/1156552-overview

[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8184033/

[6] https://www.aaroncohen-gadol.com/patients/meningioma/types/subtypes-and-locations

 

Dimensiunea meningioamelor este un factor important în determinarea simptomelor, tratamentului și prognosticului.

Iată o clasificare orientativă:

  • Meningioame mici – sub 2 cm diametru. De obicei asimptomatice, depistate întâmplător.

  • Meningioame medii – între 2 și 4 cm. Pot produce simptome ușoare de compresie cerebrală.

  • Meningioame mari – peste 4 cm diametru. Simptome pronunțate, necesită tratament urgent.

  • Meningioame gigante – peste 6-8 cm. Risc crescut de complicații severe.

Alte aspecte importante:

  • Localizarea tumorii influențează manifestările indiferent de dimensiuni.

  • Rate de creștere variabile – unele tumori mici cresc rapid.

  • Forme invazive pot afecta structuri adiacente.

  • Pot comprima structuri critice chiar dacă nu sunt foarte mari.

  • Dimensiunile nu reflectă întotdeauna caracterul benign/malign.

Evaluarea complexă imagistică și clinică este esențială, nu doar măsurarea tumorii. Meningioamele trebuie monitorizate periodic pentru identificarea din timp a creșterii dimensionale.

 

Alte Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9576250/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3337301/

https://www.moffitt.org/cancers/meningioma/survival-rate/

https://www.aaroncohen-gadol.com/patients/meningioma/survival/living-with-meningioma

https://www.medicinenet.com/how_serious_is_a_meningioma/article.htm

https://www.aaroncohen-gadol.com/patients/meningioma/survival/recovery-outlook

 

 

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

rmn cerebral, neurologie
Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?