fb

Ce este Boala Parkinson?

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă care afectează mișcarea.

Simptomele tipice includ tremurături, rigiditate, mișcări lente și probleme de echilibru.

Această boală este cauzată de degenerarea și pierderea neuronilor care produc dopamina într-o zonă a creierului numită substantia nigra.

Dopamina este un neurotransmițător crucial în controlul mișcărilor și coordonării, iar scăderea nivelului său duce la simptomele caracteristice ale bolii Parkinson.

Prevalenta

StatisticăSursă
Aproape 10 milioane de oameni la nivel mondial trăiesc cu boala Parkinson.[1]
Rata de incidență standardizată pe vârste (ASIR) a fost de 13,43 / 100.000 în 2019.[2]
Prevalența bolii Parkinson s-a dublat în ultimii 25 de ani.[3]
Incidența bolii Parkinson crește odată cu vârsta, dar se estimează că aproximativ 4% dintre persoanele cu boala Parkinson sunt diagnosticate înainte de vârsta de 50 de ani.[1]
Bărbații au cu 1,5 mai multe șanse să aibă boala Parkinson decât femeile.[1]
În 2016, boala Parkinson a cauzat  211.296 de decese.[4]

 

Boala Parkinson

Tipuri de Boala Parkinson

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea. Există mai multe tipuri ale bolii, fiecare cu caracteristici și simptome specifice.

 

Boala Parkinson Idiopatică

Boala Parkinson idiopatică este cea mai comună formă a bolii Parkinson și prezintă mai multe caracteristici esențiale:

  1. Simptome motorii: Aceasta este caracterizată prin simptome motorii clasice, inclusiv:

    • Tremurături (de obicei, tremurul de repaus)
    • Rigiditate musculară
    • Bradikinezie (mișcări încetinite)
    • Probleme de echilibru și postură
  2. Cea mai comună formă a bolii Parkinson: Boala Parkinson idiopatică reprezintă majoritatea cazurilor de Parkinson și este adesea ceea ce majoritatea oamenilor înțeleg atunci când se referă la „boala Parkinson”.

  3. Cauza necunoscută: Termenul „idiopatic” înseamnă că cauza exactă a bolii nu este cunoscută. Deși se suspectează că o combinație de factori genetici și de mediu contribuie la dezvoltarea bolii, mecanismul exact rămâne neclar.

  4. Factori genetici și de mediu: Există dovezi care indică o predispoziție genetică în unele cazuri, dar majoritatea cazurilor de boală Parkinson idiopatică par să apară sporadic, fără un istoric familial clar. Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la anumite toxine sau factori de stil de viață, pot juca, de asemenea, un rol.

  5. Tratament și management: Deși boala Parkinson idiopatică nu este vindecabilă, există tratamente disponibile pentru a ajuta la controlul simptomelor. Medicamentele care cresc nivelul de dopamină în creier, precum levodopa, sunt adesea folosite în gestionarea simptomelor motorii.

Este important să se înțeleagă că fiecare caz de boală Parkinson idiopatică poate varia semnificativ în ceea ce privește simptomele și progresia bolii.

 

Boala Parkinson Secundară

Parkinsonismul secundar este o condiție care imită simptomele bolii Parkinson, dar este cauzată de factori externi sau de alte afecțiuni.

Iată câteva aspecte cheie despre această afecțiune:

  1. Cauze: Parkinsonismul secundar poate fi cauzat de o varietate de factori, inclusiv:

    • Utilizarea anumitor medicamente, în special neuroleptice sau antipsihotice, care pot afecta funcționarea dopaminei în creier.
    • Boli neurologice, cum ar fi leziuni cerebrale sau accidente vasculare cerebrale, care afectează zonele creierului implicate în controlul mișcării.
    • Expunerea la toxine.
  2. Simptome: Simptomele parkinsonismului secundar pot include:

    • Tremurături, de obicei mai puțin pronunțate decât în boala Parkinson idiopatică.
    • Rigiditate musculară.
    • Bradikinezie (mișcări încetinite).
    • Probleme de echilibru și postură.
  3. Diferențe față de boala Parkinson idiopatică: În parkinsonismul secundar, simptomele pot fi adesea mai puțin severe decât în boala Parkinson idiopatică și pot avea un model diferit de progresie.

    • De asemenea, răspunsul la tratamentele convenționale pentru boala Parkinson, cum ar fi levodopa, poate fi diferit.

  4. Diagnostic și tratament: Diagnosticul corect este crucial, deoarece gestionarea parkinsonismului secundar depinde în mare măsură de tratarea cauzei subiacente.

    • De exemplu, dacă simptomele sunt induse de medicamente, ajustarea sau oprirea acestora poate duce la îmbunătățirea simptomelor.

  5. Prognostic: Prognosticul pentru parkinsonism secundar variază în funcție de cauza subiacentă și de răspunsul la tratament.

    • În unele cazuri, simptomele se pot ameliora semnificativ dacă factorul cauzal este eliminat sau gestionat corespunzător.

Este important pentru medici să facă distincția între boala Parkinson idiopatică și parkinsonismul secundar, deoarece tratamentele și abordările de management pot diferi semnificativ.

 

Sindroamele Parkinsonismului Atipic

Sindroamele parkinsonismului atipic reprezintă un grup de tulburări neurodegenerative, care, deși au simptome similare cu boala Parkinson, se diferențiază prin caracteristici clinice, răspuns la tratament, și evoluție.

  1. Simptome similare cu boala Parkinson: Aceste sindroame includ simptome parkinsoniene precum rigiditate, tremur, bradikinezie (mișcări lente) și instabilitate posturală.

  2. Progresie și răspuns la tratament: Sindroamele parkinsonismului atipic tind să progreseze mai rapid și, de obicei, nu răspund bine la medicamentele levodopa, un tratament standard pentru boala Parkinson.

  3. Exemple de sindroame parkinsonismului atipic:

    • Atrofia sistemelor multiple (MSA): Aceasta poate afecta multiple sisteme ale corpului, inclusiv funcțiile motorii și autonome.
    • Paralizia supranucleară progresivă (PSP): Caracterizată prin dificultăți de echilibru, schimbări în mers, și probleme cu mișcările ochilor.
    • Degenerarea corticobazală (CBD): Se manifestă prin dificultăți motorii, tulburări cognitive și simptome neurologice.
  4. Diagnostic și tratament: Diagnosticarea acestor condiții poate fi complexă, deoarece simptomele lor se suprapun cu alte boli neurologice, inclusiv boala Parkinson.

    • De asemenea, tratamentul poate fi mai provocator, deoarece răspunsul la medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru boala Parkinson este limitat sau ineficient.

Este important de menționat că aceste sindroame sunt mai rare decât boala Parkinson idiopatică și necesită o evaluare amănunțită pentru un diagnostic corect.

Simptome in Boala Parkinson

Simptomele bolii Parkinson pot fi clasificate în simptome motorii și simptome non-motorii.

 Simptome Motorii

Simptomele motorii ale bolii Parkinson includ:

  1. Tremurături: Tremurăturile sunt unul dintre cele mai frecvente simptome ale bolii Parkinson și apar de obicei într-o mână, un braț sau un picior în repaus.
  2. Rigiditate: Rigiditatea musculară este o rezistență la mișcare și poate afecta orice parte a corpului. Aceasta poate provoca dureri și limitarea mobilității.
  3. Bradikinezie: Bradikinezia se referă la mișcări încetinite și poate afecta capacitatea de a efectua mișcări rapide și automate, cum ar fi mersul, clipitul sau mișcările faciale.
  4. Probleme de echilibru și postură: Boala Parkinson poate afecta echilibrul și postura, ducând la o postură înclinată înainte și la un risc crescut de cădere.

 Simptome Non-Motorii

Simptomele non-motorii ale bolii Parkinson pot fi variate și includ:

  1. Probleme cognitive: Boala Parkinson poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, atenția și abilitățile de rezolvare a problemelor.
  2. Depresie și anxietate: Depresia și anxietatea sunt frecvente în rândul persoanelor cu boala Parkinson și pot fi cauzate de modificările chimice din creier sau de impactul bolii asupra calității vieții.
  3. Probleme de somn: Boala Parkinson poate provoca tulburări de somn, cum ar fi insomnie, somnolență diurnă excesivă și sindromul picioarelor neliniștite.
  4. Probleme gastrointestinale: Constipația, greața și dificultățile de înghițire sunt simptome non-motorii comune ale bolii Parkinson.
  5. Probleme urinare: Boala Parkinson poate afecta controlul vezicii urinare, ducând la urgență urinară, incontinență sau retenție urinară.
rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele Neurologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Neurologie

Daca ai nevoie de o programare Neurologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

neurologie,Consulatie Neurologica,Doctori,Creier

Cauzele Bolii Parkinson

Cauza exactă a bolii Parkinson nu este cunoscută, dar se crede că este o combinație de factori genetici și de mediu.

Factori Genetici

Factorii genetici pot juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson. În aproximativ 10-15% dintre cazuri, boala Parkinson are o legătură genetică, cu mutații în anumite gene care cresc riscul de a dezvolta afecțiunea.

Unele dintre aceste gene includ SNCA, LRRK2, PARK2, PARK7 și PINK1. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor de boală Parkinson sunt sporadice și nu pot fi atribuite unei cauze genetice specifice.

Factori de Mediu

Factorii de mediu pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea bolii Parkinson. Expunerea la anumite substanțe chimice, de ex. pesticide și solventii industriali, a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson.

De asemenea, s-a sugerat că leziunile cerebrale traumatice și infecțiile virale pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson, deși aceste legături nu sunt pe deplin înțelese.

Este important de menționat că, deși factorii genetici și de mediu pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson, majoritatea persoanelor expuse la acești factori nu dezvoltă afecțiunea.

Se crede că o combinație complexă de factori genetici, de mediu și de stil de viață contribuie la dezvoltarea bolii Parkinson.

Factori de Risc pentru Boala Parkinson

Există factori de risc modificabili și nemodificabili care pot crește probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson.

Factori de Risc Modificabili

  1. Expunerea la toxine: Expunerea la anumite substanțe chimice a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson.
  2. Leziunile cerebrale traumatice: Leziunile cerebrale traumatice pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.
  3. Stilul de viață: Un stil de viață sedentar poate crește riscul de a dezvolta boala Parkinson. Exercițiul fizic regulat a fost asociat cu un risc redus de a dezvolta boala.

Factori de Risc Nemodificabili

  1. Vârsta: Boala Parkinson este mai frecventă la persoanele în vârstă, cu majoritatea cazurilor care apar după vârsta de 60 de ani.
  2. Sexul: Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte boala Parkinson decât femeile.
  3. Genetica: Persoanele cu un membru al familiei care are boala Parkinson au un risc mai mare de a dezvolta boala, deși majoritatea cazurilor de boală Parkinson nu sunt ereditare.

Complicațiile Bolii Parkinson

Boala Parkinson poate provoca complicații fizice și psihologice, în funcție de severitatea bolii și de impactul asupra calității vieții pacientului.

Complicații Fizice

  1. Probleme de mișcare: Boala Parkinson poate duce la dificultăți de mișcare, cum ar fi rigiditatea, bradikinezia (mișcări încetinite) și probleme de echilibru.
  2. Dificultăți de înghițire și de vorbire: Boala Parkinson poate afecta mușchii care controlează înghițirea și vorbirea, ceea ce poate duce la dificultăți de înghițire și de vorbire.
  3. Probleme de somn: Boala Parkinson poate provoca tulburări de somn, cum ar fi insomnie, somnolență diurnă excesivă și sindromul picioarelor neliniștite.
  4. Probleme gastrointestinale: Constipația este o problemă comună în boala Parkinson, iar dificultățile de înghițire pot crește riscul de aspirație, o afecțiune în care mâncarea sau lichidul intră în căile respiratorii.

Complicații Psihologice

  1. Depresie și anxietate: Depresia și anxietatea sunt frecvente în rândul persoanelor cu boala Parkinson și pot fi cauzate de modificările chimice din creier sau de impactul bolii asupra calității vieții.
  2. Probleme cognitive și demență: Boala Parkinson poate afecta funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, atenția și abilitățile de rezolvare a problemelor. În stadiile avansate ale bolii, demența poate apărea.
  3. Stres și izolare socială: Confruntarea cu o boală cronică și progresivă ca boala Parkinson poate provoca stres și poate duce la izolare socială.

Diagnosticul Bolii Parkinson

Diagnosticul bolii Parkinson se bazează pe evaluarea clinică, teste de laborator și, în unele cazuri, imagistica medicală.

 Evaluarea Clinică

Evaluarea clinică implică discuția cu pacientul despre simptomele și istoricul medical, precum și examinarea fizică.

Medicul va căuta semne de boală Parkinson, cum ar fi tremurături, rigiditate, mișcări încetinite și probleme de echilibru.

 Teste de Laborator

Analizele de laborator nu pot diagnostica direct boala Parkinson, dar pot fi utilizate pentru a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

De exemplu, analizele de sânge pot fi efectuate pentru a evalua funcția tiroidiană, nivelurile de vitamina B12 și alte markeri care pot indica o cauză diferită a simptomelor.

 Imagistica Medicală

Imagistica medicală nu este de obicei necesară pentru diagnosticul bolii Parkinson, dar poate fi utilizată în anumite cazuri pentru a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

Următoarele tehnici de imagistică pot fi utilizate în acest scop:

  1. Tomografia computerizată (CT): Tomografia computerizată poate fi utilizată pentru a examina creierul și a exclude alte cauze ale simptomelor, cum ar fi tumorile cerebrale sau leziunile.
  2. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): RMN poate oferi imagini detaliate ale creierului și poate ajuta la excluderea altor afecțiuni neurologice care pot provoca simptome similare cu boala Parkinson.
  3. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) și tomografia cu emisie de fotoni unică (SPECT): Aceste tehnici de imagistică avansată pot fi utilizate în cercetare sau în cazuri dificile pentru a evalua funcționarea neuronilor dopaminergici în creier.

Vezi aici info despre RMN CEREBRAL

Tratamentul Bolii Parkinson

Tratamentul bolii Parkinson vizează ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. 

Tratament Medicamentos

Tratamentul medicamentos pentru boala Parkinson poate include:

  1. Levodopa: Levodopa este un medicament care se transformă în dopamină în creier și este cel mai eficient tratament pentru simptomele motorii ale bolii Parkinson.
    • Levodopa este adesea combinată cu carbidopa, care previne descompunerea levodopei înainte de a ajunge la creier.
  2. Agoniști ai receptorilor de dopamină: Acești agoniști mimează efectele dopaminei în creier și pot fi utilizați singuri sau în combinație cu levodopa.
    • Exemple de agoniști ai receptorilor de dopamină includ pramipexol, ropinirol și rotigotină.
  3. Inhibitori ai monoaminooxidazei B (MAO-B): Inhibitorii MAO-B, cum ar fi selegilina și rasagilina, ajută la prevenirea descompunerii dopaminei în creier, ceea ce poate îmbunătăți simptomele bolii Parkinson.
  4. Inhibitori ai catecol-O-metiltransferazei (COMT): Inhibitorii COMT, cum ar fi entacaponul și tolcapona, prelungesc efectul levodopei în creier prin inhibarea enzimei care descompune levodopa.
  5. Medicamente anticolinergice: Medicamentele anticolinergice, cum ar fi trihexifenidilul și benztropina, pot fi utilizate pentru a trata tremurăturile asociate cu boala Parkinson.
  6. Medicamente pentru simptomele non-motorii: Medicamentele pentru depresie, anxietate, probleme de somn și alte simptome non-motorii pot fi adăugate la regimul de tratament, în funcție de nevoile pacientului.

Terapie Fizică și Ocupațională

Terapia fizică și ocupațională pot ajuta la îmbunătățirea funcției motorii, echilibrului și coordonării pacienților cu boala Parkinson. Pot include:

  1. Exerciții de întărire și întindere: Exercițiile de întărire și întindere pot ajuta la îmbunătățirea forței musculare, flexibilității și posturii.
  2. Terapie ocupațională: Terapia ocupațională poate ajuta pacienții să își îmbunătățească abilitățile de îngrijire personală și să se adapteze la limitările funcționale cauzate de boala Parkinson.
  3. Tehnici de reeducare a mersului: Tehnicile de reeducare a mersului pot ajuta pacienții să își îmbunătățească echilibrul și coordonarea în timpul mersului.

Intervenții Chirurgicale

Intervențiile chirurgicale pot fi luate în considerare pentru pacienții cu boala Parkinson care nu răspund bine la tratamentul medicamentos.

Acestea includ:

  1. Stimularea cerebrală profundă (DBS): DBS este o procedură în care electrozi sunt implantați în anumite zone ale creierului și sunt conectați la un stimulator care trimite impulsuri electrice, pentru a controla simptomele motorii ale bolii Parkinson.
  2. Ablatia chirurgicală: De ex. fi talamotomia sau palidotomia, implică îndepărtarea sau distrugerea țesutului cerebral în anumite zone ale creierului pentru a controla simptomele motorii ale bolii Parkinson.
    • Aceste proceduri sunt mai puțin frecvente în prezent, datorită disponibilității DBS.

Prevenirea Bolii Parkinson

  Modificarea Factorilor de Risc

Deși nu există o modalitate sigură de a preveni boala Parkinson, modificarea anumitor factori de risc, cum ar fi menținerea unui stil de viață sănătos și evitarea expunerii la toxine, poate reduce riscul de a dezvolta boala.

 Educația pentru Preventie

Educația pentru prevenire implică învățarea și practicarea unor tehnici și comportamente care ajută la menținerea sănătății creierului și la prevenirea bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson.

Aceasta poate include menținerea unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate, somn adecvat și gestionarea stresului.

neurologie,Consulatie Neurologica,Doctori,Creier
Consultatii Neurologie - BiomedScan

Concluzie

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă care poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții.
 
Recunoașterea timpurie a simptomelor și începerea tratamentului pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
 
Educația, modificarea factorilor de risc și un plan de tratament personalizat sunt esențiale pentru gestionarea bolii Parkinson.
 
 
 
 

Pacientii vor sa afle si despre :

Cat poti trai cu Parkinson ?

Persoanele cu boala Parkinson pot avea o speranță de viață aproape normală dacă boala este diagnosticată și tratată precoce, iar complicațiile sunt prevenite.

Speranța mediană de supraviețuire este de aproximativ 15 ani de la diagnosticare.

Ultima faza a bolii Parkinson

Ultimul stadiu al bolii Parkinson include severă rigiditate și instabilitate posturală cu căderi frecvente, dificultăți majore de vorbire și înghițire, demență.

Pacientul devine complet dependent de îngrijire.

Boala Parkinson se vindeca ?

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, fără leac în prezent.

Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor și încetinirea evoluției bolii, nu vindecarea definitivă.

Cercetările continuă pentru găsirea unui remediu.

Stoparea bolii Parkinson

Evoluția bolii Parkinson poate fi încetinită semnificativ prin tratament medicamentos optim, kinetoterapie, activitate fizică regulată și un stil de viață sănătos, dar nu poate fi oprită definitiv în stadiul actual al cunoștințelor medicale.

Tipuri de Parkinson

Există parkinsonism idiopatic sau primar, determinat de pierderea neuronilor dopaminergici fără cauză cunoscută, și parkinsonism secundar, datorat altor afecțiuni neurologice, intoxicații, traumatisme etc.

Stil de viata in boala Parkinson

Stilul de viață recomandat în boala Parkinson include activitate fizică zilnică, dieta echilibrată, odihnă adecvată, hidratare, exerciții pentru vorbire și înghițire, antrenarea cognitivă, meditație, consiliere psihologică.

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Surse[1]  [2]  [3]  [4]  [5]  [6]  

 Wikimedia Commons

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?