Ce este Boala Parkinson?

Boala Parkinson este o tulburare progresivă a sistemului nervos care afectează mișcarea. Simptomele încep treptat, uneori începând cu un tremor abia vizibil într-o singură mână. Tremorurile sunt frecvente, dar tulburarea provoacă de obicei rigiditate sau încetinirea mișcării.

În stadiile incipiente ale bolii, fața ta poate prezenta o expresie mică sau deloc. Este posibil ca brațele tale să nu se balanseze când mergi. Vorbirea dvs. poate deveni moale sau neclară. Simptomele bolii Parkinson se agravează pe măsură ce starea dumneavoastră progresează în timp.

Deși aceasta patologie nu poate fi vindecată, medicamentele îți pot îmbunătăți semnificativ simptomele. Ocazional, medicul dumneavoastră vă poate sugera o intervenție chirurgicală pentru a regla anumite regiuni ale creierului și pentru a vă îmbunătăți simptomele.

Semnele și simptomele bolii Parkinson pot fi diferite pentru fiecare. Semnele timpurii pot fi ușoare și pot trece neobservate. Simptomele încep adesea pe o parte a corpului și, de obicei, rămân mai rău pe acea parte, chiar și după ce simptomele încep să afecteze ambele părți.

RMN Parkinson CEREBRAL

clinica BIOMEDSCAN

rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele Neurologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Neurologie

Daca ai nevoie de o programare Neurologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Simptome

Tremor. Un tremur sau tremur, de obicei, începe într-un membru, adesea mâna sau degetele. Vă puteți freca degetul mare și arătător înainte și înapoi, cunoscut sub numele de tremor de rulare a pastilelor. Mâna îți poate tremura când este în repaus.
Mișcarea încetinită (bradikinezie). În timp, evolutia bolii vă poate încetini mișcarea, făcând sarcinile simple dificile și consumatoare de timp. Pașii tăi pot deveni mai scurti când mergi. Poate fi dificil să te ridici de pe scaun. Puteți să vă trageți picioarele în timp ce încercați să mergeți.
Mușchii rigizi. Rigiditatea musculară poate apărea în orice parte a corpului. Muschii rigidi pot fi durerosi si iti pot limita gama de miscare.
Poziție și echilibru afectate. Poziția dumneavoastră poate deveni aplecată sau este posibil să aveți probleme de echilibru ca urmare a bolii Parkinson.
Pierderea mișcărilor automate. Este posibil să aveți o capacitate scăzută de a efectua mișcări inconștiente, inclusiv să clipiți, să zâmbiți sau să vă balansați brațele atunci când mergeți.
Schimbări de vorbire. Puteți vorbi încet, rapid, insultați sau ezitați înainte de a vorbi. Discursul tău poate fi mai mult monoton decât să aibă inflexiunile obișnuite.

Când să vezi un medic

Consultați-vă medicul dacă aveți oricare dintre simptomele asociate cu boala Parkinson – nu numai pentru a vă diagnostica starea, ci și pentru a exclude alte cauze ale simptomelor dumneavoastră.

Cauze

În aceasta patologie, anumite celule nervoase (neuroni) din creier se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptome se datorează unei pierderi de neuroni care produc un mesager chimic în creier numit dopamină. Când nivelurile de dopamină scad, aceasta provoacă o activitate anormală a creierului, ceea ce duce la tulburări de mișcare și la alte simptome

Cauza bolii este necunoscută, dar mai mulți factori par să joace un rol, printre care:

Genele. Cercetătorii au identificat mutații genetice specifice care pot provoca boala Parkinson. Dar acestea sunt mai puțin frecvente, cu excepția cazurilor rare în care mulți membri ai familiei sunt afectați de boala.Cu toate acestea, anumite variații ale genelor par să crească riscul de apariție a bolii, dar cu un risc relativ mic de apariție pentru fiecare dintre acești markeri genetici. Unele dintre genele implicate pot fi citite AICI
Declanșatoare de mediu. Expunerea la anumite toxine sau factori de mediu poate crește riscul de apariție ulterioară a bolii Parkinson, dar riscul este relativ mic.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că în creierul persoanelor cu boala Parkinson apar multe schimbări, deși nu este clar de ce apar aceste modificări. Aceste modificări includ:

Prezența corpurilor Lewy. Aglomerări de substanțe specifice din celulele creierului sunt markeri microscopici ai bolii Parkinson.
Alfa-sinucleina găsită în corpurile Lewy. Deși multe substanțe se găsesc în corpurile Lewy, oamenii de știință cred că una importantă este proteina naturală și răspândită numită alfa-sinucleină (a-sinucleină). Se găsește în toate corpurile Lewy într-o formă aglomerată, în care celulele nu se pot descompune.

ilustratie simtome din patologia Parkinson

Factori de risc

Vârstă.

Adulții tineri suferă rareori de boala Parkinson. De obicei, începe la mijlocul vieții sau la sfârșitul vieții, iar riscul crește odată cu vârsta. De obicei, oamenii dezvoltă boala în jurul vârstei de 60 de ani sau mai mult.

Ereditate.

A avea o rudă apropiată cu boala Parkinson crește șansele de a dezvolta boala. Cu toate acestea, riscurile dumneavoastră sunt încă mici, dacă nu aveți multe rude în familia dumneavoastră cu boala Parkinson.

Sex.

Bărbații sunt mai susceptibili de a dezvolta boala Parkinson decât femeile.

Expunerea la toxine.

Expunerea continuă la erbicide și pesticide poate crește ușor riscul de apariție a bolii Parkinson.

Complicații

Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratate:

Dificultăți de gândire. Este posibil să aveți probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar de obicei în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte sensibile la medicamente.
Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori în stadii foarte incipiente. Primirea unui tratament pentru depresie poate face mai ușor să faceți față celorlalte provocări ale bolii Parkinson.De asemenea, puteți experimenta și alte schimbări emoționale, cum ar fi frica, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot administra medicamente pentru a trata aceste simptome.
Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu boala Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecventă pe tot parcursul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei.
Disfuncție sexuală. Unele persoane cu boala Parkinson observă o scădere a dorinței sau performanței sexuale.Prevenirea
Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu boala Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecventă pe tot parcursul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei.Oamenii pot experimenta, de asemenea, tulburări de comportament în somn cu mișcarea rapidă a ochilor, care implică îndeplinirea viselor tale. Medicamentele vă pot ajuta problemele de somn.

Probleme cu vezica urinara. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare.
Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal din cauza unui tract digestiv mai lent.

De asemenea, puteți experimenta:

Se modifică tensiunea arterială. Este posibil să vă simțiți amețit sau amețit când stați în picioare din cauza unei scăderi bruște a tensiunii arteriale (hipotensiune arterială ortostatică).
Disfuncția mirosului. Este posibil să aveți probleme cu simțul mirosului. Este posibil să aveți dificultăți în a identifica anumite mirosuri sau diferența dintre mirosuri.
Oboseală. Mulți oameni cu boala Parkinson își pierd energie și se confruntă cu oboseală, mai ales mai târziu în cursul zilei. Cauza nu este întotdeauna cunoscută.
Durere. Unii oameni cu boala Parkinson suferă de durere, fie în anumite zone ale corpului, fie în întregul corp
Disfuncție sexuală. Unele persoane cu boala Parkinson observă o scădere a dorinței sau performanței sexuale.

Preventia

Deoarece cauza bolii este necunoscută, modalitățile dovedite de prevenire a bolii rămân, de asemenea, un mister.

Unele cercetări au arătat că exercițiile aerobice regulate ar putea reduce riscul si evolutia patologiei

Alte cercetări au arătat că persoanele care consumă cofeină – care se găsește în cafea, ceai și cola – fac boala mai rar decât cei care nu o beau. Ceaiul verde este, de asemenea, legat de un risc redus de a dezvolta boala . Cu toate acestea, încă nu se știe dacă cofeina protejează de fapt împotriva bolii Parkinson sau este legată în alt mod.

Diagnostic

Nu există un test specific pentru a diagnostica boala Parkinson. Medicul dumneavoastră instruit în afecțiuni ale sistemului nervos (neurolog) va diagnostica boala Parkinson pe baza istoricului dumneavoastră medical, a unei analize a semnelor și simptomelor dumneavoastră și a unui examen neurologic și fizic.

Medicul dumneavoastră vă poate sugera o tomografie computerizată cu emisie de un singur foton (SPECT) denumită scanare cu transportor de dopamină (DaTscan). Deși acest lucru poate ajuta la susținerea suspiciunii că aveți boala Parkinson, simptomele și examenul neurologic sunt cele care determină în cele din urmă diagnosticul corect. Majoritatea oamenilor nu au nevoie de un DaTscan.

Medicul dumneavoastră poate comanda analize de laborator, cum ar fi analize de sânge, pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea cauza simptomele dumneavoastră.

Testele imagistice – cum ar fi RMN, ultrasunete ale creierului și scanări PET – pot fi, de asemenea, utilizate pentru a ajuta la excluderea altor tulburări. Testele imagistice nu sunt deosebit de utile pentru diagnosticarea bolii Parkinson.

Pe lângă examinarea dumneavoastră, medicul dumneavoastră vă poate administra carbidopa-levodopa (Rytary, Sinemet, altele), un medicament pentru boala Parkinson. Trebuie să vi se administreze o doză suficientă pentru a arăta beneficiul, deoarece dozele mici pentru o zi sau două nu sunt de încredere. Îmbunătățirea semnificativă cu acest medicament vă va confirma adesea diagnosticul de boală Parkinson.

Uneori este nevoie de timp pentru a diagnostica boala Parkinson. Medicii pot recomanda întâlniri regulate de urmărire cu neurologi instruiți în tulburări de mișcare pentru a vă evalua starea și simptomele în timp și pentru a diagnostica boala Parkinson.

Tratament

Boala Parkinson nu poate fi vindecată, dar medicamentele vă pot ajuta să vă controlați simptomele, adesea în mod dramatic. În unele cazuri mai avansate, poate fi recomandată intervenția chirurgicală ce se refera la amplasarea electrozilor

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, modificări ale stilului de viață, în special exerciții aerobice continue. În unele cazuri, terapia fizică care se concentrează pe echilibru și întindere este, de asemenea, importantă. Un patolog de vorbire poate ajuta la ameliorarea problemelor de vorbire.

Citește mai mult