ECG – EKG
– Ghidul Pacientului –
Electrocardiograma EKG
– electrocardiograma este un test medical non-invaziv si nedureros, care ajută la monitorizarea și diagnosticarea afecțiunilor cardiace.

EKG oferă informații detaliate despre ritmul cardiac, conducerea electrică a impulsurilor în inimă și posibilele anomalii cardiace congenitale sau probleme la nivelul inimii.
ECG-ul este un instrument important în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor cardiace, inclusiv a stimulatorului cardiac, un dispozitiv medical utilizat pentru a ajuta la reglarea ritmului cardiac în cazul unor tulburări de ritm cardiac.
Acest articol va oferi informații detaliate despre efectuarea unei electrocardiograme si despre importanța ei in evaluarea sănătații inimii dvs.
❤️
Ce este electrocardiograma ?
EKG este o investigatie care înregistreaza activitatea electrica a inimii.
Acesta oferă indicii despre sănătatea inimii și poate ajuta la identificarea problemelor precum aritmii (tulburari ale ritmului cardiac), ischemie (diminuarea circulatiei sangvine) și infarct miocardic (necroza, oprire brusca a circulatiei sangvine intr un vas de sange).
Electrocardiograma funcționează prin plasarea unor electrozi pe pielea pacientului, în zone strategice.
Electrozii captează impulsul electric transmis musculaturii inimii și il transmite catre un aparat care înregistrează informațiile sub formă de grafic.
De ce este importantă?
Efectuarea unei elecrocardiograme este importanta pentru a evalua activitatea electrica a inimii, a diagnostica și a urmări evoluția bolilor cardiace. De asemenea, cu ajutorul electrocardiogramei se poate verifica eficacitatea tratamentelor prescrise pentru afecțiuni cardiace.
💜
Ce informații oferă electrocardiograma?
Electrocardiograma EKG poate oferi informații despre:
- Ritmul cardiac;
- Regularitatea bătăilor inimii;
- Prezența de leziuni anterioare sau în curs de desfășurare (de ex.: infarctul miocardic);
- Eficacitatea medicamentelor și a altor terapii sau dispozitive (stimulator cardiac).
Cand se recomanda electrocardiograma
Este recomandata atunci când:
- Se face o evaluare de rutină a activitatii electrice a mușchiului inimii.
- Medicul dorește să monitorizeze evoluția unei boli de inimă.
- Se evaluează eficacitatea unui tratament pentru afecțiuni cardiace.
- Pacientul prezintă simptome de afecțiuni cardiace sau factori de risc (de ex. infarct miocardic acut).
Electrocardiograma de efort si de repaus
O Electrocardiograma repaus este recomandata atunci când medicul dorește să evalueze funcția cardiacă în absența efortului fizic.
Aceasta este utila în diagnosticarea unor afecțiuni cardiace, precum aritmii sau ischemie miocardică, și poate fi solicitata în urma unor simptome precum dureri toracice, palpitații, amețeli, oboseală sau dispnee.
Un test de efort este recomandat pentru pacienții care manifestă simptome precum angina pectorală, aritmii sau alte probleme cardiace.
Acest test poate contribui la identificarea bolilor coronariene, a insuficienței cardiace sau a tulburărilor de ritm cardiac.
💙
Tipuri de EKG :
- EKG de repaus
- Electrocardiograma de efort
- ECG Holter
Ce este un Holter?
Electrocardiograma de repaus
ECG de repaus este cel mai frecvent tip de electrocardiogramă, realizată în timp ce pacientul se află în stare de repaus. Acesta oferă informații despre activitatea miocardului în condiții de repaus și poate ajuta la diagnosticarea unor boli de inima.
EKG de efort
Acest tip de testare ajută la evaluarea toleranței la efort și la diagnosticarea unor afecțiuni care pot să apară doar în timpul activității fizice.
Un test de efort este recomandat pentru pacienții care manifestă simptome precum angina pectorală sau aritmii. Aceasta testare poate contribui la identificarea bolilor coronariene, a insuficienței cardiace sau a tulburărilor ritmului cardiac.
Holter EKG
Un Holter este un monitor mic care se poartă de catre pacient si înregistreaza încontinuu – din punct de vedere electric – activitatea inimii timp de 24 de ore. Acesta este utilizat pentru a identifica problemele cardiace care nu pot fi detectate în timpul unui test in repaus sau de efort, precum aritmii(ritmul inimii este neregulat, prea rapid sau prea lent) sau episoade de ischemie miocardică tranzitorie.
🧡
Ce se întâmplă în timpul unei electrocardiogramei?
În timpul procedurii, pacientul va fi rugat să se dezbrace de la talie în sus și să se întindă pe o masă de examinare.
Tehnicianul va plasa electrozi pe pielea pacientului, în zone specifice (precum piept, brațe și picioare).
Acești electrozi sunt conectați la aparatul ecg, care înregistrează activitatea electrică a inimii.
Pozitionare electrozi EKG
Reguli generale de montare a electrozilor:
Alegeți suprafețe corporale curate, uscate și fără păr pentru a obține o bună conducție electrică.
Evitați zonele cu leziuni, cicatrici sau tatuaje.
Folosiți electrozi de calitate și verificați data de expirare.
Asigurați-vă că toți electrozii sunt atașați corect și conexiunile sunt strânse.
Pozitionarea electrozilor pentru derivațiile standard și augmentate:
- se folosesc patru electrozi:
Electrodul roșu (RA) – plasat pe articulația încheieturii drepte.
Electrodul galben (LA) – plasat pe articulația încheieturii stângi.
Electrodul verde (LL) – plasat pe glezna sau partea inferioară a piciorului stâng.
Electrodul negru (RL) – plasat pe glezna sau partea inferioară a piciorului drept.
Pozitionarea electrozilor pentru derivațiile precordiale:
Electrozii pentru derivațiile precordiale (V1 – V6) sunt plasați pe torace în următoarele locații:
V1 – la marginea dreaptă a sternului în al patrulea spațiu intercostal.
V2 – la marginea stângă a sternului în al patrulea spațiu intercostal.
V3 – între V2 și V4, în linie dreaptă.
V4 – în al cincilea spațiu intercostal, pe linia medioclaviculară stângă.
V5 – în același spațiu intercostal ca V4, pe linia axilară anterioară stângă.
V6 – în același spațiu intercostal ca V4 și V5, pe linia axilară mijlocie stângă.
Erori comune în poziționarea electrozilor și impactul lor asupra EKG
Erorile în poziționarea electrozilor pot duce la interpretări greșite și la diagnosticare incorectă.
Iată câteva erori frecvente și impactul lor asupra electrocardiogramei:
Inversarea electrozilor de pe membre (RA/LA sau RL/LL) – poate duce la inversarea undelor P, QRS și T.
Poziționarea greșită a electrozilor precordiali – poate crea aparența de ischemie sau infarct miocardic.
Folosirea unor electrozi expirați sau de proastă calitate – poate genera artefacte și zgomot pe EKG, făcând interpretarea dificilă.
Pozitionarea corectă a electrozilor este cruciala pentru a obține o înregistrare precisă și interpretabilă a activității electrice a inimii.
Personalul medical trebuie să cunoască și să respecte tehnicile de montare corectă a electrozilor pentru derivațiile standard, augmentate și precordiale.
Prin evitarea erorilor comune în poziționarea electrozilor, se pot reduce riscurile de interpretare greșită și diagnostic incorect, îmbunătățind astfel rezultatele pacienților.
💛
Pregatirea pentru Electrocardiograma ?

Pentru pregătirea unei electrocardiograme, este recomandat să:
- Informezi medicul despre orice medicamente pe care le iei în mod regulat
- Eviti consumul de băuturi cu cofeină, precum cafea, ceai sau băuturi energizante, cu cel puțin 3 ore înainte de procedură
- Poartă haine lejere și ușor de îndepărtat pentru a facilita plasarea electrozilor.
- Daca aveti pilozitate excesiva in zonele unde vor fi plasati electrozii, este posibil ca parul sa trebuiasca sa fie indepartat (barbierit), pentru a facilita lipirea acestora de piele.
- In timpul procedurii puteti respira normal, dar nu trebuie sa va miscati si nici sa vorbiti.

Rezultatul electrocardiogramei
Rezultatele investigatiei sunt interpretate de catre medicul cardiolog si pot duce la diagnosticarea unor afecțiuni precum:
Aritmii (bătăi neregulate ale inimii).
Ischemie miocardică (reducerea fluxului sanguin către mușchiul cardiac).
Infarctul miocardic (atacul de cord-leziuni ale mușchiului cardiac datorate lipsei de oxigen).
Hipertrofie ventriculară (mărirea anormală a peretelui camerei inimii – ventricul stâng).
Tulburări de conducere electrică (probleme în transmiterea impulsurilor electrice în inima).
Cât durează o electrocardiograma?
Durata unei electrocardiograme variază în funcție de metoda efectuata. O electrocardiograma in repaus durează în general între 5 și 10 minute.
O electrocardiograma de efort poate dura aproximativ 15-30 de minute;
O monitorizare Holter poate dura intre 24 de ore si 48 de ore, cateodata si mai mult.
EKG normal și EKG la limită
Un traseu EGG normal indică faptul că activitatea electrică a inimii este în limitele normale și nu prezintă semne de boli cardiace. In situatia unui test normal, cel mai probabil nu veti mai avea nevoie de investigatii suplimentare.
Un traseu la limită este atunci cand apar anomalii minore în activitatea electrică a inimii, dar care nu sunt suficiente pentru a pune un diagnostic clar de afecțiune cardiaca.
În astfel de cazuri, medicul poate recomanda investigații suplimentare (analize medicale, ecografie cardiaca etc.) pentru a determina cauza acestor anomalii.
Riscuri
Efectuarea unei electrocardiograme este o procedura sigura.
Electrozii doar inregistreaza activitatea electrica a inimii, ei nu produc electricitate, deci nu exista risc de curentare.
ﮩ٨ـﮩﮩ٨ـ♡ﮩ٨ـﮩﮩ٨ـ
Concluzie
Deci ce este Electrocardiograma EKG ?!
Este un test simplu si nedureros, dar, in acelasi timp, o procedură esențială pentru monitorizarea și diagnosticarea afecțiunilor cardiovasculare.
Pentru a investiga mușchiul inimii, o electrocardiograma (ekg) oferă informații valoroase despre funcționarea miocardului și poate fi utilizata în diferite situații, precum monitorizarea evoluției unei boli cardiace, evaluarea eficacității unui tratament sau depistarea problemelor cardiace în timpul efortului.
Pregătirea corespunzătoare și comunicarea cu medicul sunt esențiale pentru a obține cele mai bune rezultate posibile în urma procedurii.
Sursa:
FAQ
Ce este un EKG ?
Este o înregistrare a activității electrice a inimii, care poate ajuta la diagnosticarea și monitorizarea ritmului cardiac si afecțiunilor cardiace.
De ce ar trebui să fac un ECG?
Un EKG poate fi efectuat pentru a evalua funcția inimii, a diagnostica afecțiuni cardiace și a urmări evoluția bolilor cardiace. De asemenea, poate fi folosit pentru a verifica eficacitatea tratamentelor prescrise pentru afecțiuni cardiace.
Pentru a evalua activitatea inimii, un ECG de screening (Electrocardiogramă) este o metodă rapidă și neinvazivă de înregistrare a activității electrice a inimii, furnizând informații importante despre ritmul cardiac.
ECG-ul de screening este adesea utilizat pentru a identifica semne de tulburări cardiace potențiale și pentru a ghida evaluarea ulterioară și gestionarea adecvată a pacienților.
vezi pagina noastra de cardiologie.
Cum se face o electrocardiograma?
Un ECG se face prin plasarea unor electrozi pe pielea pacientului, în zone strategice. Fiecare contractie este declansata de un semnal electric si este transmis musculaturii inimii. Electrozii captează impulsurile electrice ale inimii și le transmit la un aparat care înregistrează informațiile sub formă de grafic.
Cum mă pregătesc pentru un ECG?
Pentru a te pregăti pentru o electrogradiograma, este recomandat să informezi medicul despre orice medicamente pe care le iei în mod regulat, să eviți consumul de băuturi cu cofeină cu cel puțin 3 ore înainte de procedură și să porți haine lejere și ușor de îndepărtat.
Cât durează un EKG?
Durata variază în funcție de tipul de ecg efectuat. O electrocardiograma de repaus durează în general între 5 și 10 minute;
O electrocardiograma de efort sau un test Holter pot dura mai mult, în funcție de durata efortului sau a perioadei de monitorizare.
Pot să fac sport după un test de efort?
Da, puteți face sport. Cu toate acestea, este recomandat să vă odihniți puțin după test și să reluați activitățile fizice treptat. Discutați cu medicul dumneavoastră despre nivelul de efort potrivit pentru dumneavoastră și orice restricții pe care ar trebui să le aveți în vedere în funcție de rezultatele testului de efort și de starea generală de sănătate a inimii.
Cine poate efectua ECG de efort?
Electrocardiograma de efort este de obicei efectuat de un medic specialist în cardiologie sau de un asistent medical sub supravegherea unui medic cardiolog.
Care sunt principalele riscuri asociate cu testul de efort?
Deși Ecg de efort este în general un test sigur și non-invaziv, există unele riscuri asociate cu acesta. Printre principalele riscuri se numără:
1. Agravarea simptomelor cardiace: În cazul unor pacienți cu afecțiuni cardiace severe, efortul fizic din timpul testului poate provoca angină pectorală, aritmii sau chiar un infarct miocardic.
2. Reacții adverse la medicamente: Dacă testul este efectuat cu ajutorul unui medicament pentru stimularea inimii, există riscul unor reacții adverse la medicament, cum ar fi palpitații, amețeli sau scăderea tensiunii arteriale.
3. Cădere sau leziuni: Există un risc minim de a cădea de pe banda de alergat sau de a suferi alte leziuni în timpul testului.
Cu toate acestea, riscurile asociate cu testul de efort sunt în general reduse, iar beneficiile obținute în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor cardiace depășesc adesea aceste riscuri. Testul va fi efectuat sub supravegherea strictă a personalului medical, care va monitoriza pacientul în permanență și va interveni în cazul apariției oricăror probleme.

Citeste si despre: Ecografia Cardiacă – investigație medicală neinvazivă care permite vizualizarea detaliată a structurii și funcției inimii, inclusiv a cavităților cardiace, a valvelor inimii, a peretilor și a fluxului sanguin.
Disclaimer:
Acest articol
are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist.
Orice decizie
privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic cardiolog.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.