Meningita 

 

Ce este meningita?

Meningita este o inflamație acută a meningelor, care sunt membranele ce înconjoară creierul și măduva spinării. Această afecțiune poate fi cauzată de o varietate de factori, iar tratamentul și prognosticul depind de tipul de meningită.

 

Tip și Regiune	Incidență	Note
Meningită meningococică (SUA)	0,11 cazuri la 100.000 persoane (2019)	Vârste cu risc crescut: sugari, adulți tineri, peste 80 ani
Meningită bacteriană (Global)	~20 cazuri la 100.000 persoane	Cea mai mare povară în Africa Sub-Sahariană
Meningită bacteriană (SUA)	1,33 cazuri la 100.000 locuitori	–
Meningită virală (Global)	0,26 – 17 cazuri la 100.000 persoane	–
Meningită bacteriană (Țări în curs de dezvoltare)	Estimat de 10 ori mai mare decât în țările dezvoltate	Acces redus la vaccinare
Toate tipurile (Toate regiunile)	Supraveghere esențială pentru controlul bolii	De la depistare până la confirmare

 

Cauze

Principalele cauze ale meningitei sunt:

Infecții bacteriene:

– Neisseria meningitidis (meningococ) – cea mai frecventă cauză de meningită bacteriană epidemică
– Streptococcus pneumoniae (pneumococ)
– Haemophilus influenzae tip B (înainte de vaccinare)
– Listeria monocytogenes
– Streptococ grup B (la nou-născuți)

Infecții virale:

– Enterovirusuri
– Virusul herpes simplex tip 2
– Virusul West Nile
– HIV

Infecții fungice:

– Cryptococcus neoformans (la persoanele cu HIV)
– Candida albicans (la nou-născuți sau persoane imunocompromise)

Alte cauze:

– Tuberculoză (Mycobacterium tuberculosis)
– Parazitoze (Acanthamoeba)
– Cancers hematologice (limfom, leucemie)
– Medicamente (AINS, antibiotice, imunosupresoare)
– Traumatisme craniene
– Intervenții neurochirurgicale.

 

Factori de risc

Principalii factori de risc includ:

• Vârsta – copiii mici sub 5 ani și adulții în vârstă peste 65 de ani sunt mai predispuși.

• Starea imunitară – imunodeficiențe congenitale sau dobândite (HIV/SIDA), chimioterapie, transplant.

• Expunere la agenți infecțioși – contact apropiat cu o persoană infectată, supraaglomerare (dormitoare comune, tabere).

• Proceduri medicale – implant cohlear, neurochirurgie, injecții intra-rahidiene.

• Boli cronice – diabet zaharat, ciroză hepatică, nefropatii, cancer.

• Antecedente de meningită.

• Lipsa vaccinării contra meningococului, HiB sau pneumococului.

• Călătorii în zone endemice – Africa Sub-Sahariană pentru meningita meningococică.

• Sezonul rece și uscat – crește transmiterea.

• Fumatul pasiv și activ – afectează imunitatea mucoaselor.

• Poluarea aerului – irită căile respiratorii.

• Traumatisme cranio-cerebrale.

• Stil de viață – odihnă insuficientă, stres cronic.

Identificarea corectă a factorilor de risc este utilă pentru instituirea măsurilor de prevenție.

 

Simptome Meningita

 

• Durere de cap (cefalee) – de obicei severă, intensă, deseori descrisă ca fiind „cea mai rea durere de cap”.

• Febră – temperaturi ridicate, peste 38 grade Celsius.

• Grețuri și vărsături – frecvente.

• Rigiditatea cefei și a gâtului – semne meningeale clasice, rezistență la mișcările gâtului și dorsiflexia capului.

• Fotofobie – sensibilitate crescută la lumină.

• Somnolență, letargie, confuzie, iritabilitate – semne de afectare a stării de conștiență.

• Convulsii – mai ales la copii.

Alte semne posibile: dureri articulare și musculare, erupție cutanată peteșială, semne de șoc (hipotensiune, cianoză).

La nou-născuți simptomele pot fi nespecifice – iritabilitate, vomă persistentă, temperatură instabilă, fontanela proeminentă.

Recunoașterea timpurie a semnelor si simptomelor este esențială pentru un diagnostic și tratament precoce.

Ilustratie Semne si Simptome Meningita

 

Tipuri de meningită

Meningita Bacteriană

Este o afecțiune extrem de gravă, care poate pune în pericol viața sau poate duce la sechele neurologice permanente dacă nu este tratată rapid.

Este imperativ ca persoanele suspecte să solicite urgent asistență medicală.

Boala deseori începe atunci când bacteriile pătrund în sânge din zone precum sinusurile, urechile sau gâtul. Bacteriile sunt transportate prin circulația sanguină până ajung la nivelul creierului.

Bacteriile care provoacă meningita se pot răspândi prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește sau strănută.

Dacă ați fost în contact apropiat cu un caz de meningită bacteriană, este important să discutați cu medicul despre măsurile necesare pentru a preveni infectarea.

De exemplu, în anumite situații poate fi recomandată profilaxia antibiotică sau vaccinarea.

 

Principalii agenți bacterieni sunt:

• Streptococcus pneumoniae (pneumococul) – cea mai frecventă cauză la adulți
• Neisseria meningitidis (meningococul) – prima cauză de meningită epidemică
• Listeria monocytogenes – afectează în special gravidele, vârstnicii și persoanele imunocompromise
• Haemophilus influenzae tip B (Hib) – o cauză importantă la copii înainte de introducerea vaccinului Hib; acum mai rar întâlnită.

În prezent sunt disponibile vaccinuri eficiente împotriva meningococului, pneumococului și Hib.

Specialiștii recomandă vaccinarea tuturor copiilor conform schemei naționale și vaccinarea adulților cu risc crescut de boală, pentru prevenția meningitei bacteriene.

Open this in UX Builder to add and edit content

 

Meningita Virala

Iată o prezentare succintă a meningitei virale:

• Cauze: cei mai frecvenți agenți virali care produc meningită sunt enterovirusurile, virusul herpetic, virusul West Nile și HIV.

• Transmitere: se face în principal pe cale respiratorie sau digestivă, prin contact apropiat, mai rar prin vectori.

• Simptomatologie: debut brusc cu febră, cefalee, grețuri și rigiditate nucală. De obicei este mai ușoară decât cea bacteriană.

• Diagnostic: se bazează pe analiza lichidului cefalorahidian (pleocitoză limfocitară, glucoză normală).

• Tratament: de susținere, hidratare, antipiretice. Nu există un tratament etiologic specific.

• Evoluție: de cele mai multe ori este autolimitată, cu remisiune în 7-10 zile. Rar apar complicații severe.

• Prevenție: măsuri igienico-sanitare, izolarea bolnavilor, vaccinare în cazuri particulare (ex rujeolă).

Necesită monitorizare medicală atentă, deși de obicei are o evoluție mai ușoară decât cea bacteriană. Vaccinarea ajută la prevenirea unor cauze virale.

 

Tratament Meningita

Tratamentul depinde de tipul acesteia și include:

Pentru meningita bacteriană:

• Antibioterapie injectabilă – ceftriaxonă, cefotaximă, vancomicină etc.
• Corticoterapie – pentru reducerea inflamației meningelor
• Susținerea funcțiilor vitale – hidratare, oxigenare, nutriție adecvată
• Tratament antiedemic și anticonvulsivant dacă este cazul
• Identificarea și tratarea complicațiilor – sepsis, șoc septic, edem cerebral.

Pentru meningita virală:

• Tratament simptomatic – antipiretice, hidratare, repaus
• Tratament antiviral specific în cazuri particulare (aciclovir pentru herpes)
• Imunoglobuline în unele cazuri (rujeolă)

Pentru meningita fungică:

• Tratament antifungic prelungit – amfotericină B, flucitosină, voriconazol etc.
• Reducerea presiunii intracraniene dacă este cazul
• Susținerea funcțiilor vitale.

Este esențial ca tratamentul să fie instituit precoce pentru a preveni complicațiile și reducera mortalitatea.

 

Prevenție

Prevenția include:

• Vaccinare împotriva anumitor tipuri de bacterii care pot cauza meningită.
• Evitarea contactului strâns cu persoanele infectate.

 

 

Referinte:

[1] https://www.cdc.gov/meningococcal/surveillance/index.html

[2] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/meningitis

[3] https://www.cdc.gov/meningococcal/clinical-info.html

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8683783/

[5] https://emedicine.medscape.com/article/232915-overview

[6] https://www.uptodate.com/contents/epidemiology-of-bacterial-meningitis-in-adults

 

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.