SCARLATINA >> Simptome, Tratament și Preventie


  • Publicat la 13 iulie 2023.
  • Actualizat la 22 ianuarie 2024.


Ce este Scarlatina ?


Scarlatina este o boala infectioasa, bacteriana, des discutată în mediul medical și cu un impact semnificativ asupra sănătății copiilor.

  • Caracterizată de o erupție tegumentară specifică, de culoare roz-roșie, scarlatina constituia în trecut o boală pediatrică severă.
  • Ea continuă să fie relevantă datorită caracterului său contagios și a riscului de complicații severe în absența tratamentului.

  • La nivel global, boala este mai frecventă în țările cu climă temperată, unde tind să apară epidemii sezoniere în lunile de toamnă și iarnă.

Scarlatina copii poze
sursa foto: wikimedia.commonslimba zmeurie – simptom clasic in scarlatina

Epidemiologie

În țările în curs de dezvoltare, incidența scarlatinei este estimată la aproximativ 616 milioane de cazuri pe an. În schimb, în SUA se înregistrează între 10.000 și 50.000 de cazuri anual.


  • În ultimii ani, numărul cazurilor de scarlatină în România a crescut, în special în rândul copiilor de vârstă școlară.
  • Deși nu există statistici exacte, medicii de familie și pediatrii raportează frecvent cazuri de scarlatină, în special în perioadele de toamnă și iarnă.

Raportare OMS – 15 dec 2022

Incidență crescută pentru cazurile de scarlatina si  infectie invaziva cu streptococ de grup A (GAS) in multiple tari europene :

IndicatorDetalii
Incidența🌍 Creșterea incidenței bolii și a infecției invazive cu Streptococ beta hemolitic de grup A a fost raportată în cel puțin cinci state membre din Regiunea Europeană.
Vârstă👶 Cei mai afectați sunt copiii sub 10 ani.
Franța📈 De la mijlocul lunii noiembrie 2022, clinicienii au raportat o creștere neobișnuită a numărului de cazuri de iGAS și detectarea de clustere iGAS. Unele cazuri pediatrice au fost fatale.
Irlanda🇮🇪 Din octombrie 2022, s-a raportat o creștere a cazurilor de iGAS.
Olanda🇳🇱 A fost observată o creștere a infecțiilor iGAS printre copii incepand cu martie 2022.
Suedia🇸🇪 Din octombrie 2022, s-a observat o creștere a cazurilor la copiii sub 10 ani comparativ cu nivelurile pre-pandemice COVID-19 pentru perioada echivalentă.
Regatul Unit🇬🇧 După o activitate mai mare decât se aștepta în vara anului 2022 în Anglia, notificările au crescut din nou in lunile septembrie – decembrie.
Bacterie🦠 Streptococul pyogenes, cunoscut și sub numele de Streptococ de grup A, este un grup de bacterii Gram-pozitive care pot fi purtate în gâtul uman sau pe piele; este responsabil pentru mai mult de 500 000 de decese anual la nivel mondial.
Tratament💊 Infecțiile sunt ușor de tratat cu antibiotice, devenind necontagioase după 24 de ore de tratament.
Evaluare OMS✈️ Risc scăzut pentru populația generală legat de creșterea infecțiilor iGAS, fără restricții de călătorii sau comerț recomandate.

Definiție și Context


Scarlatina (engl. Scarlet Fever) este o infecție bacteriana care afectează predominant copiii.


Puncte CheieDetalii
Natura infectiei– Scarlatina este o infecție bacteriană cauzată de streptococul beta-hemolitic de grup A.
Agentul patogen– Agentul patogen implicat este bacteria Streptococcus pyogenes.
Simptome principale– Eruptie cutanată roșie, aspră la palpare.
– Amigdalită acută și febră.
Mod de transmitere– Transmitere pe cale aerogenă prin picături de mucus și salivă (tuse sau strănut).
Tratament– Tratamentul implică utilizarea de antibiotice, în special penicilină.
Complicații posibile– Reumatismul articular acut și glomerulonefrita acută pot apărea ca si complicații tardive.
Prevalență– Afectează mai ales copiii între 5 – 10 ani, dar poate apărea la orice vârstă.
Prevenire– Igiena adecvată și evitarea contactului cu persoanele infectate pot reduce riscul de transmitere.

Un simptom distinctiv al acestei patologii este eruptia cutanata de nuanță roșie-purpurie, element care a contribuit la denumirea afecțiunii.

Este o boală infecțioasă, transmisibilă prin contactul cu particulele de salivă sau secrețiile nazale ale unei persoane infectate. În consecință, este de o importanță esențială menținerea unei igiene personale riguroase în vederea prevenirii diseminării acestei maladii.


Istoric

Afectiunea are un istoric bogat și destul de tulburător.

Prima descriere a ceea ce ar fi putut fi scarlatină a fost documentată de medicul sicilian Giovanni Filippo Ingrassia în 1553.

Ingrassia, care era bine cunoscut pentru studiile sale anatomice și contribuțiile la sănătatea publică, a numit boala „rossalia” și a descris pacientul ca având „numeroase pete, mari și mici, aprinse și roșii, de distribuție universală, astfel încât întregul corp părea a fi în flăcări.

În secolele XVIII și XIX, era considerată o boală fatală pentru copii, datorită complicațiilor grave pe care le putea provoca, cum ar fi reumatismul articular acut sau glomerulonefrita post- streptococica.

pojar vs. scarlatina imagini
poze scarlatina copii – Ilustrații din 1908 care demonstrează diferența dintre erupțiile cutanate ale rujeolei (pojar) și scarlatinei.
– sursa foto: wikimedia commons.

Datorită avansului medicinei, astăzi boala poate fi tratată cu succes prin antibioterapie, iar rata mortalității a scăzut semnificativ.


CAUZE :

A. Cauza Bacteriană: 

Agentul patogen responsabil este bacteria Streptococcus pyogenes, de asemenea cunoscută sub denumirea de streptococ de grup A.

Această bacterie produce o serie de toxine, iar una dintre acestea este toxina eritrogenă, care este responsabilă pentru erupția cutanată roșiatică specifică scarlatine.

Însă, nu toate tulpinile de streptococ de grup A produc această toxină, ceea ce explică de ce unele persoane pot avea infecții streptococice fără a dezvolta boala.

B. Metode de Transmitere

  • Boala se transmite de la persoană la persoană prin intermediul picăturilor de salivă sau mucozități care sunt eliberate în aer când o persoană infectată tușește sau strănută.

Așadar, este o boală foarte contagioasa.

  • Pe lângă această cale directă de transmitere, boala poate fi contractată și prin contactul cu obiecte contaminate de o persoană bolnavă, precum jucării, veselă, lenjerie de pat sau prosoape.

Pentru a preveni răspândirea afectiunii, sunt necesare măsuri stricte de igienă, precum spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului direct cu persoanele infectate și curățarea regulată a suprafețelor și obiectelor contaminate.

Este important de menționat că, după un episod de boală, persoanele vindecate pot dezvolta imunitate la toxina eritrogenică, reducând astfel riscul de a dezvolta afectiunea din nou.

Totuși, deoarece există mai multe tulpini de Streptococ pyogenes care pot produce toxine diferite, este posibil să se contacteze scarlatina de mai multe ori în viață.



Perioada de Incubație:

  • Interval mediu de 2-5 zile între infectarea cu scarlatina și apariția primelor semne sau simptome.

Contagiozitate:

  • Persoanele cu scarlatină sunt contagioase cât timp streptococul persistă în nas, gât sau pe piele.
  • Contagiozitatea începe cu 6 zile înainte de apariția simptomelor.
  • Riscul de transmitere scade în 24-48 de ore de la începerea tratamentului cu antibiotice.
  • Fără tratament, pacienții rămân contagioși pentru 2-3 săptămâni.
  • Leziunile cutanate purulente pot prelungi semnificativ perioada de contagiozitate.

Purtători Asimptomatici:

  • Aproximativ 20% din populație poate purta streptococul beta-hemolitic de grup A în orofaringe fără simptome.

Monitorizarea în România:

  • Cazurile de scarlatină sunt supravegheate la nivel național.
  • Raportarea la Direcția de Sănătate Publică (DSP) locală este obligatorie pentru cazurile la copii cu vârsta până la 14 ani.

Definiția Focarului:

  • Cel puțin 3 cazuri (confirmate sau probabile) de scarlatină într-o colectivitate în maxim 10 zile, cu legătură între cazuri.


Flora bacteriană normală din nas, gât și sinusuri – implicații în infecțiile streptococice


Flora bacteriană ce găzduiește streptococii în tractul respirator superior:

Streptococii sunt parte integrantă a florei normale a tractului respirator superior, fiind prezenți mai ales în nas, gât și sinusuri. Cele mai frecvente tipuri de streptococi care colonizează aceste zone sunt Streptococul pneumoniae, Streptococul pyogenes și streptococii din grupul viridans.

Flora bacteriană normală din tractul respirator superior contribuie la menținerea homeostaziei și previne colonizarea cu bacterii patogene. Aceasta include mai multe genuri bacteriene, precum Staphylococcus, Corynebacterium și Neisseria.

Interacțiunile dintre streptococi și celelalte bacterii din microbiomul respirator superior sunt complexe și nu sunt pe deplin înțelese. Se știe că anumite specii bacteriene pot inhiba creșterea streptococilor (de exemplu, Corynebacterium), în timp ce altele pot favoriza colonizarea (de exemplu, Fusobacterium).

Deși fac parte din flora normală, anumite tulpini de streptococi pot deveni patogene în anumite condiții, determinând afecțiuni precum faringita streptococică, sinuzita și otita medie. Prin urmare, echilibrul microbiomului respirator superior este crucial pentru prevenirea infecțiilor.

Factori precum vârsta, starea generală de sănătate și expunerea la patogeni pot influența compoziția florei bacteriene din tractul respirator superior și, implicit, riscul de infecții streptococice. Copiii mici în special, prezintă o rată mai mare de colonizare cu streptococi.

Tratamentul antibiotic în cazul infecțiilor streptococice poate perturba temporar echilibrul florei normale, crescând riscul de suprainfecții cu alte microorganisme (de exemplu, Candida spp., stafilococi coagulazo-negativi etc).

Este esențială o abordare prudentă a antibioticoterapiei pentru a minimiza impactul asupra microbiomului respirator și a preveni suprainfecțiile.

Totodată, discuția cu un medic poate oferi informații suplimentare și alternative terapeutice sau măsuri preventive adecvate pentru menținerea sănătății tractului respirator superior.


Scarlatina Simptome – Primele Semne

Boala prezintă manifestări clinice specifice, iar identificarea acestora în fazele inițiale poate facilita diagnosticul și inițierea medicatiei.

Simptomatologia la debutul bolii include:

  • o febră subită, frecvent peste 38.5 grade Celsius,
  • faringită eritematoasă
  • și adenopatii cervicale.
  • Cefaleea,
  • greața și vărsăturile pot fi, de asemenea, prezente.

Semnul caracteristic este:

  • o eruptie cutanată, care apare de obicei la 24-48 de ore de la debutul simptomelor.
  • erupția este compusă din papule roșii, care pot avea un aspect rugos la palpare, similar texturii unei hârtii abrazive fine.

Descuamarea pielii de pe maini - un simptom in scarlatina
Descuamarea pielii de pe maini – simptome comune in scarlatina – sursa foto: wikimedia commons

Simptome Scarlatina la Copii vs. Adulti

Este mai comună în rândul populației pediatrice, în special la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 si 15 ani.

Copiii pot prezenta manifestări clinice mai intense comparativ cu adulții și au o susceptibilitate crescută de a dezvolta complicații, precum:

  • otite sau
  • faringite suprainfectate.

La adulți este mai puțin întâlnită, iar simptomatologia poate fi mai discretă. Cu toate acestea, adulții cu scarlatină pot experimenta faringite severe și pot avea o erupție cutanată mai puțin pronunțată.

limba zmeurie in scarlatina,scarlatina poze limba, eruptie scarlatina poze, poze scarlatina copii, bube scarlatina, poze cu scarlatina
limba zmeurie in scarlatina – sursa foto: wikimedia commons

Adulții cu scarlatină pot prezenta o gamă variată de simptome, similare cu cele observate la copii, dar pot fi de intensitate variabilă.

În afara faringitei severe și a erupției cutanate mai puțin pronunțate, alte manifestări pot include:

  • Febra și frisoanele: Deși febra poate fi mai puțin pronunțată decât la copii, este adesea prezentă și poate fi însoțită de frisoane.
  • Dureri de cap și dureri corporale: Acestea pot fi similare cu simptomatologia specifica unei răceli sau gripe comune.
  • Grețuri și vărsături: sunt mai puțin comune la adulți, dar pot apărea.
  • „Limba zmeurie”: Acesta este un simptom caracteristic al bolii în care limba devine roșie și proeminentă, similară cu suprafața unei zmeure.
  • Deshidratarea: Datorită febrei, a vărsăturilor sau a dificultății de a înghiți datorită durerii în gât, pacienții adulți pot deveni deshidratați.
  • Fatigabilitate: Pacienții adulți pot fi mai obosiți sau lipsiți de energie decât de obicei.

Este important de subliniat că, deși adulții pot avea simptome mai ușoare comparativ cu copiii, ei sunt la fel de susceptibili de a dezvolta complicații dacă boala nu este tratată corespunzător.

Aceste complicații pot include infecții secundare ale urechii sau gatului, reumatism articular acut (RAA), glomerulonefrită post-streptococică și, în rare cazuri, endocardită infecțioasă.

Prin urmare, orice adult cu simptome sugestive ar trebui să consulte un medic cât mai curând posibil.


Diagnosticul de scarlatina

Se stabilește în principal pe baza manifestărilor clinice.

Medicul va realiza un examen fizic pentru a identifica semnele tipice, precum faringita eritematoasă, erupția cutanată și „limba zmeurie” – un semn distinctiv – în care limba devine eritematoasă și proeminentă.

Pentru a confirma prezența Streptococului pyogenes, se poate efectua un exudat faringian.

În cadrul acestui test, medicul colectează o probă celulară din faringe cu ajutorul unui tampon. Aceasta este ulterior analizată în laborator pentru identificarea agentului patogen.

În cazul formelor severe sau complicate, pot fi necesare investigații suplimentare pentru a evalua gradul de diseminare al infecției.

Acestea pot include:

  • analize de sânge, pentru a evalua răspunsul inflamator, precum și


TRATAMENT Scarlatina

Antibiotic Scarlatina

Tratamentul de primă linie este de fapt terapia cu antibiotic, cu scopul de a eradică Streptococul pyogenes.

Penicilina și amoxicilina sunt de obicei alegerile preferate pentru acest tratament.

Administrarea corectă a medicamentelor poate reduce durata simptomelor, minimiza riscul de complicații și limita răspândirea bolii către alte persoane.

Tratamentul pentru scarlatină nu se limitează doar la administrarea de antibiotic. Este de asemenea important să se gestioneze simptomele pacientului pentru a-i asigura confortul pe durata convalescenței.

Administrarea de analgezice, precum paracetamolul sau ibuprofenul, poate ajuta la ameliorarea durerii și a febrei asociate cu boala.

Este important să se evite aspirina la copiii cu vârsta sub 16 ani, deoarece poate determina o afecțiune rară dar gravă, numită sindromul Reye.

Hidratarea adecvată este esențială pentru a preveni deshidratarea, mai ales dacă febra este prezentă. Supa caldă sau ceaiul cu miere pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea durerii în gât.

În cazul în care pacientul prezintă o erupție cutanată pruriginoasă, pot fi utilizate creme sau loțiuni calmante pentru a reduce disconfortul.

Gargara cu apa sarata poate fi utilă în ameliorarea disconfortului cauzat de durerile în gât asociate cu boala. Soluția salină poate ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea durerii.

Cu toate acestea, este important de reținut că acest remediu ajută doar la gestionarea simptomelor și nu tratează infecția în sine.

În sfârșit, este important ca pacientul să se odihnească suficient pentru a ajuta corpul să lupte împotriva infecției.

Acesta ar trebui să rămână acasă, izolandu-se de colectivitate și să evite contactul cu alte persoane până când nu mai este contagios, adică cel puțin 24 de ore după începerea medicatiei.


Posibile Complicatii în Cazul în Care nu se Tratează

Dacă boala nu este corect gestionată, poate evolua către complicații severe.

Infecțiile nesupravegheate pot determina afecțiuni precum amigdalita, sinuzita, otitele sau infecțiile tegumentare.

Pe lângă complicațiile menționate, scarlatina poate duce la alte complicații dacă nu este tratată corespunzător.

Acestea includ:

  • Pneumonie: În cazuri rare, poate duce la infecții ale plămânilor, ceea ce poate duce la pneumonie.
  • Glomerulonefrita poststreptococică : o afecțiune renală care poate apărea după o infecție cu streptococi, cum ar fi scarlatina sau faringita streptococică. Glomerulii rinichilor – structurile mici de filtrare a sângelui – devin inflamați, ceea ce afectează capacitatea rinichilor de a filtra deșeurile și excesul de lichide din sânge. Simptomele pot include umflături (edeme), urină de culoare închisă, hipertensiune arterială și, în unele cazuri, insuficiență renală.
  • Abscese peritonsilare: Infecțiile severe ale gâtului pot duce la formarea de abcese în jurul amigdalelor, o complicație care necesită adesea intervenție chirurgicală.
  • Reumatismul articular acut (RAA): Aceasta este o complicație rară, dar gravă, care poate afecta inima, articulațiile, pielea și sistemul nervos.
  • Sindrom de șoc toxic streptococic: O complicație extrem de rară, dar potențial mortală, în care bacteria streptococică provoacă o eliberare masivă de toxine în corp.
  • Complicații neurologice: În cazuri foarte rare, poate duce la sindromul coreea Sydenham, o afecțiune care provoacă mișcări bruste și necontrolate, în special la copii.

Este important să se sublinieze că majoritatea acestor complicații pot fi prevenite prin diagnosticul precoce și tratamentul adecvat al scarlatinei.

Prin urmare, orice persoană cu simptome suspecte ar trebui să consulte un medic cât mai curând posibil.


Preventie : Măsuri pentru Prevenirea Răspândirii

Prevenirea necesită acțiuni concrete pentru a limita răspândirea bacteriei Streptococului pyogenes.

Acestea includ practici igienice solide, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor cu săpun și apă caldă, evitarea partajării obiectelor personale, precum paharele sau tacâmurile, și utilizarea batistelor de unică folosință sau a mânecii atunci când tușiți sau strănutați.

De asemenea, dacă o persoană este diagnosticată cu scarlatină, este esențial să se izoleze de la alte persoane până la 24 de ore după începerea tratamentului.

Aceasta împiedică transmiterea infecției la ceilalți.


Concluzie

Scarlatina este o afecțiune medicală cauzata de streptococul beta hemolitic de grup A, care, deși este mai frecventă la copii, poate apărea și la adulți.

  • Înțelegerea acestei boli, a cauzelor sale si simptomelor este vitală pentru a facilita un proces de vindecare rapid și eficient.
  • Dacă suspectați că aveți boala, vă îndemnăm să căutați asistență medicală imediată.
  • Un diagnostic precoce și un tratament adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave.
  • De asemenea, este important să respectați regulile de igienă pentru a preveni răspândirea bolii la alții.



Întrebări frecvente

Află răspunsuri și descoperă informații esențiale despre această infecție bacteriană. Informează-te corect și înțelege mai bine această afecțiune pentru a-ți proteja sănătatea și a celor dragi.

Cum se răspândește scarlatina?

Boala se transmite prin contact direct cu secrețiile nazale sau saliva unei persoane infectate. De asemenea, poate fi contractată prin respirarea aerului după ce o persoană infectată tușește sau strănută.

Care sunt simptomele Scarlatinei?

Semnele timpurii ale scarlatinei includ febră, durere în gât și o erupție cutanată roșie distinctivă. Tabloul clinic mai poate include și dureri de cap, greață sau vărsături.

Pot adulții să contacteze Scarlatină?

Da, deși boala este mai frecventă la copii, adulții pot, de asemenea, să contracte boala. Riscul de expunere este mai mare pentru cei care intră în contact cu copii bolnavi.

Ce metode de tratament există ?

Tratamentul include de obicei antibiotice pentru a elimina bacteria care cauzează boala. De asemenea, se recomandă odihna și hidratarea adecvată.

Există un vaccin disponibil ?

Până în prezent, nu există un vaccin aprobat pentru scarlatină.

Cum poate afecta boala diferitele grupe de vârstă?

Boala apare și afectează cel mai frecvent copiii cu vârsta între 5 și 15 ani. Simptomele și complicațiile pot fi mai severe la adulți decât la copii.

Pot apărea și alte semne, precum dureri de cap, amețeli, dureri articulare. De asemenea, ganglionii limfatici de la nivelul gâtului pot fi mariti de volum..

Este important de reținut că simptomele scarlatinei pot varia de la caz la caz, iar severitatea lor depinde de factori precum vârsta pacientului și starea generală de sănătate. De aceea, orice simptom neobișnuit sau preocupant trebuie evaluat de un medic.



Angina streptococica vs. Scarlatina

Ambele cauzate de aceeași bacterie, Streptococul pyogenes, sau streptococ de grup A. 

Angina streptococică este o infecție a gâtului care provoacă dureri în gât, febră, și uneori, mărirea ganglionilor limfatici din regiunea gâtului. 

Scarlatina, pe de altă parte, este o formă de boală streptococică de grup A care, pe lângă simptomele anginei streptococice, produce și o erupție cutanată caracteristică – o erupție roșie, aspră la atingere, similară cu hârtia abrazivă.

Această erupție este adesea urmată de un fenomen de descuamare a pielii. Un alt simptom distinctiv al scarlatinei este „limba zmeurie”, în care limba devine roșie și inflamată.

Practic, scarlatina poate fi considerată o formă de angină streptococică la care se adaugă erupția cutanată și alte simptome specifice.

De aceea, tratamentul in ambele afectiuni și implică de obicei antibioterapie pentru a elimina bacteria streptococică.


CE INSEAMNA Impetigo ?

Impetigo este o infecție cutanată bacteriană contagioasă, care este cel mai adesea cauzată de bacteriile Staphylococcus aureus sau Streptococ pyogenes.

Este o afecțiune frecventă, în special în rândul copiilor, deși poate afecta persoane de toate vârstele.

Impetigo se manifestă prin apariția de vezicule roșii (bule umplute cu lichid) pe piele. Aceste vezicule pot fi acoperite cu o crustă galben-maronie după spargere.

De obicei, impetigo afectează zona din jurul gurii și a nasului, dar poate apărea oriunde pe corp.

Deși impetigo poate fi inconfortabil și inestetic, de obicei nu este periculos și se vindecă fără a lăsa cicatrici, dacă este tratat corespunzător.

Tratamentul tipic pentru impetigo implică utilizarea antibioticelor, fie sub formă de cremă sau unguent aplicat pe piele, fie sub formă de medicamente orale, în funcție de severitatea infecției.

Scarlatina afectează întregul organism și necesită tratament cu antibiotic oral sau injectabil pentru a preveni complicațiile.

Impetigo, pe de altă parte, este o infecție localizată și este de obicei tratată cu unguente antibiotice aplicate pe piele, deși antibioticele orale pot fi necesare în cazurile mai severe.

În rezumat, scarlatina este o boală sistemică cu o erupție cutanată caracteristică, în timp ce impetigo este o infecție cutanată localizată.


Tratament scarlatina Adulti

Tratamentul este în general similar atât pentru adulți, cât și pentru copii, și implică utilizarea antibioticelor pentru a elimina bacteria care cauzează boala. 

Penicilina și amoxicilina sunt de obicei medicamentele de alegere pentru tratamentul scarlatinei la ambele grupe de vârstă.

Există totuși unele diferențe în dozarea medicamentelor și în gestionarea simptomelor în funcție de vârstă.

De exemplu, dozele de antibiotic sunt ajustate în funcție de greutatea corporală la copii.

De asemenea, copiii pot avea nevoie de medicamente suplimentare pentru a gestiona febra sau durerea, dar nu ar trebui să li se administreze aspirină din cauza riscului de sindrom Reye, o afecțiune gravă care poate afecta ficatul și creierul.

Indiferent de vârstă, toți pacienții cu scarlatină ar trebui să termine întreaga schema de tratament, chiar dacă se simt mai bine, pentru a preveni revenirea infecției și dezvoltarea de complicații.

De asemenea, este important să se mențină o bună hidratare și odihnă adecvată pentru a ajuta la recuperare.

În toate cazurile, îngrijirea medicală adecvată și consultul unui medic sunt esențiale.


Penicilina ca tratament specific in scarlatina

Penicilina este antibioticul de elecție în tratamentul scarlatinei, o infecție acută și contagioasă cauzată de streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes), afectând cel mai frecvent copiii. Debutul bolii este brusc, manifestându-se prin febră, durere în gât și o erupție cutanată specifică.

Penicilina, inclusiv amino-penicilinele precum ampicilina sau amoxicilina, sau alte forme de penicilină, cum ar fi penicilina benzatină sau penicilina V, este recomandată pentru tratamentul scarlatinei datorită spectrului său îngust orientat specific împotriva streptococilor.

Tratamentul cu penicilină este administrat oral, uzual timp de 10 zile, în doze ajustate în funcție de greutatea pacientului (50-100 mg/kg/zi în 2-3 doze). Cu toate acestea, durata exactă a tratamentului poate varia în funcție de răspunsul pacientului la tratament și de severitatea simptomelor.

Este esențial ca dozajul să fie prescris de un medic, care va lua în considerare și alte aspecte ale stării pacientului, inclusiv orice alergii sau condiții medicale preexistente.

Penicilina acționează bactericid asupra streptococului beta-hemolitic gr. A, eliminând bacteria din organism și prevenind astfel complicațiile suprainfecțiilor bacteriene, cum ar fi otită, sinuzită și pneumonie.

Administrarea precoce de penicilină scurtează evoluția bolii, previne transmiterea infecției și reduce riscul de complicații supurative sau non-supurative, cum ar fi reumatism articular acut și glomerulonefrita.

Este crucial să se completeze întreaga cura de antibiotic, chiar și după ce simptomele s-au ameliorat, pentru a preveni reapariția infecției și dezvoltarea rezistenței la antibiotic.

În scarlatină, alte antibiotice precum macrolidele, cefalosporinele și tetraciclinele nu sunt recomandate datorită spectrului lor mai larg și a riscului de dezvoltare a rezistenței la streptococi.

Totuși, în cazuri rare, când pacienții sunt alergici la penicilină, se pot folosi alternative precum azitromicina sau claritromicina, sub supraveghere medicală strictă.

Penicilina rămâne antibioticul de elecție, fiind eficientă, bine tolerată și cu un impact minim asupra florei microbiene comensale.

Este esențial să se educe pacienții și familiile lor despre măsurile de igienă necesare pentru a preveni răspândirea infecției, cum ar fi spălarea regulată a mâinilor și evitarea contactului cu alte persoane până când infecția nu mai este contagioasă.

Se recomandă respectarea întocmai a tratamentului prescris de medic.


Ce Complicatii pot aparea in Scarlatina ?

Scarlatina, cauzată de Streptococcus pyogenes, este o infecție acută febrilă care apare de obicei la copii.
Deși de cele mai multe ori are o evoluție benignă, în anumite cazuri se pot dezvolta complicații determinate de diseminarea bacteriilor.

Complicații supurative locale:

  • Abces periamigdalian/retrofaringian – acumulare purulentă în țesuturile periamigdaliene/retrofarigiene
  • Adenita cervicală – inflamația ganglionilor limfatici cervicali
  • Otita medie, sinuzita, infecții cutanate – răspândirea infecției la nivelul urechii medii, sinusurilor paranazale, respectiv tegumentelor

Complicații nesupurative sistemice:

  • Pneumonia streptococică – infecție acută a parenchimului pulmonar
  • Reumatism articular acut – boală sistemică autoimuna ce afectează inima, articulațiile, SNC
  • Glomerulonefrita acută poststreptococică – inflamația glomerulilor renali cu insuficiență renală
  • Artrita streptococică – mono/oligoartrită acută.

Tratamentul antibiotic precoce și corect al scarlatinei poate preveni majoritatea complicațiilor menționate.

Izolarea pacientului pentru minim 24 de ore de la inițierea antibioticoterapiei este obligatorie pentru a întrerupe lanțul epidemiologic.


Referințe:


Surse Suplimentare:

https://asm.org/Articles/2023/January/Scarlet-Fever-A-Deadly-History-and-How-it-Prevails

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scarlet-fever/symptoms-causes/syc-20377406

https://medlineplus.gov/ency/article/001358.htm

https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2022-DON429


Articol realizat de: Biomedscan

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.


Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?