fb

Ce este Tromboza ? – Ghidul Pacientului Informat –


Tromboza este o afecțiune medicală care se referă la formarea unui cheag de sânge la nivelul venelor sau arterelor, ceea ce poate duce la complicații grave.


IncidențaDetalii
Incidența TEV în Europa și SUAeste estimată la aprox. 1-2 la 1.000 de persoane / an, dar variază foarte mult în funcție de vârstă, sex, rasă și afecțiuni medicale [1].
Incidența TVP și EPTromboza venoasă, incluzând tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP), apare cu o incidență anuală de aproximativ 1 la 1.000 de adulți [2] [3].
Incidența TVPIncidența anuală raportată a tromboembolismului venos variază foarte mult, de la 43,7 la 145,0 la 100.000 pentru tromboza venoasă profundă
Incidența EPsi de la 20,8 la 65,8 la 100.000 pentru embolia pulmonară [4].
TEV – cauză principală de mortalitateS-a estimat că afecțiunile tromboembolice reprezintă 1 din 4 decese la nivel mondial în 2010 și sunt principala cauză de mortalitate [5].
Incidența TEV în SUAcrește exponențial de la <5 cazuri la 100.000 la copii la >500 de cazuri la 100.000 la persoanele de peste 80 de ani [6].


TEV este prescurtarea pentru tromboembolism venos.

Tromboembolismul venos se referă la formarea de cheaguri de sânge (trombi) în interiorul venelor, care pot bloca fluxul sangvin și pot călători în circulația sanguină, blocând arterele pulmonare.

TEV include 2 afecțiuni:

  • TVP – Tromboză venoasă profundă. Formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei în picioare, bazin sau brațe.
  • EP – Embolie pulmonară. Un cheag de sânge format în altă parte din corp (de obicei TVP) se desprinde și călătorește prin sânge până la plămâni, blocând una din arterele pulmonare.

Afecțiunile tromboembolice reprezintă o cauză principală de mortalitate la nivel mondial, iar incidența TEV crește exponențial cu vârsta [1] [2] [3] [4] [5] [6].

Referințe:


poze tromboza

Articolul de față prezintă informații relevante despre tromboza de la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare (cel mai frecvent).

Veți descoperi cauzele, simptomele, tipurile și factorii de risc ai trombozei, precum și modalitățile de diagnosticare, evaluare și tratament ale acestei afecțiuni. În plus, veți învăța cum să preveniți tromboza și cum să vă mențineți sănătatea vasculară.


Ce este tromboza venoasa? – introducere:

Tromboza venoasă se referă la formarea unui cheag de sânge (tromb) într-o venă.

Cele mai frecvente forme de tromboză venoasă sunt:

  • Tromboza venoasă profundă (TVP) – formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei la nivelul membrelor inferioare. Cel mai frecvent este localizată la nivelul venelor tibiale posterioare, poplitee sau femurale.
  • Tromboza de sinus venos cerebral – formarea unui cheag de sânge într-unul dintre sinusurile venoase ale creierului.
  • Tromboza venoasă superficială – formarea unui cheag de sânge într-o venă superficială, de obicei la nivelul membrelor inferioare.
  • Tromboflebita – inflamația unei vene însoțită de formarea unui cheag de sânge.

Tromboza poate apare la nivelul venelor profunde (tromboza venoasă profundă) sau superficiale (tromboza venoasă superficială), dar poate apărea și în artere (tromboza arterială).


Cauzele trombozei:

Principalele cauze ale trombozei venoase sunt:

  • Imobilizarea prelungită – de exemplu în cazul unor intervenții chirurgicale, accidentări, călătorii lungi cu avionul/mașina
  • Traumatismele – fracturi ale membrelor inferioare
  • Contraceptivele orale sau terapia de substituție hormonală
  • Sarcina și lăuzia
  • Obezitatea
  • Fumatul
  • Cancerul și tratamentul chimioterapic
  • Tulburări de coagulare sanguină – trombofilii congenitale sau dobândite
  • Cateterizarea venelor centrale sau montarea unui stimulator cardiac
  • Vârsta înaintată
  • Boli cardiace, respiratorii sau inflamatorii cronice
  • Deshidratarea/hipovolemia
  • Varice ale membrelor inferioare
  • Flebite superficiale anterioare.

Atunci când pacientul este imobilizat la pat pentru o perioadă prelungită de timp, cum ar fi în urma unei intervenții chirurgicale sau a unei afecțiuni grave, riscul de dezvoltare a trombozei crește semnificativ.

Acest lucru se datorează faptului că statul într-o poziție fixă pentru o perioadă lungă de timp poate încetini circulația sanguină și poate favoriza aparitia unui cheag de sânge (tromb) în venele de la nivelul membrelor (coapsei sau gambei).

Uneori nu se identifică o cauză evidentă, caz în care vorbim despre o tromboză venoasă idiopatică. Riscul de tromboză crește odată cu numărul de factori de risc asociați.


Tromboza venoasa – Factori de risc

În afara cauzelor menționate anterior, există alți factori de risc pentru tromboza venoasă:

  • Vârsta – riscul crește după 60 de ani
  • Sexul – femeile au un risc mai mare, în special în timpul sarcinii/lăuziei
  • Rasă/etnie – afro-americanii par a avea un risc mai mare
  • Antecedente personale de tromboză venoasă
  • Antecedente familiale de tromboză (rude de gradul I)
  • Anemie severă (hemoglobină < 8 g/dL)
  • Boli inflamatorii – lupus, artrită reumatoidă
  • Insuficiență cardiacă congestivă
  • Boli maligne – în special cancer pancreatic, gastric, cerebral, limfom
  • Cateter venos central
  • Deshidratarea/hipovolemia
  • Trombofilii congenitale sau dobândite – deficit de antitrombină III, proteina C sau S, factor V Leiden etc.
  • Sindrom nefrotic
  • Boli ale tractului gastrointestinal – boală Crohn, colită ulceroasă
  • Infecții recente
  • Chirurgie ortopedică la nivelul membrelor inferioare.

Deci, pe lângă imobilizarea și traumatismele locale, există o serie de afecțiuni și condiții generale care cresc riscul de tromboză. Unele dintre acestea sunt potențial modificabile.

Bărbații cu vârste cuprinse între 45 și 60 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta tromboza venoasa profunda (DVT).

În general, sexul nu pare să aibă un efect semnificativ asupra riscului de DVT, cu excepția femeilor gravide, care prezintă un risc crescut.

Este important ca bărbații din această grupă de vârstă să fie conștienți de acest risc crescut și să ia măsuri preventive, cum ar fi adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea pozițiilor fixe timp îndelungat și tratarea altor afecțiuni medicale care pot crește riscul de DVT.

De asemenea, este important să se consulte un medic pentru o evaluare individuală a riscului și pentru a discuta despre cele mai bune măsuri preventive pentru fiecare pacient în parte.

Aproximativ 30% dintre pacientii care au avut tromboza venoasa profunda (DVT) vor avea din nou această afecțiune.

Este important ca aceste persoane să fie conștiente de riscul crescut și să ia măsuri preventive pentru a reduce probabilitatea apariției recidivelor.

Aceste măsuri pot include utilizarea de medicamente anticoagulante, schimbarea stilului de viață și adoptarea unor măsuri preventive în timpul călătoriilor lungi sau perioadelor de imobilizare.


Tromboza Simptome

Principalele simptome ale trombozei venoase profunde (TVP) sunt:

  • Durere sau sensibilitate la nivelul gambei sau coapsei, de obicei fără traumatism evident
  • Edem (umflare) al gambei sau coapsei
  • Sensibilitate sau tensiune la palparea venelor profunde
  • Modificarea coloraţiei pielii – cianoza sau eritem la nivelul gambei
  • Creşterea circumferinţei gambei comparativ cu cea sanătoasă
  • Febră (uneori).

Simptomele trombozei de sinus venos cerebral:

  • Cefalee intensă
  • Tulburări de vedere
  • Convulsii
  • Alterarea stării de conștiență.

Simptomele tromboflebitei superficiale:

  • Durere sau sensibilitate la nivelul unei vene superficiale
  • Înroșire, inflamare și îngroșare a pielii deasupra venei afectate.

Tromboza venoasă poate debuta şi asimptomatic, diagnosticul punându-se în cadrul investigaţiilor paraclinice.

De aceea, este importantă evaluarea persoanelor cu factori de risc crescut.


Tipuri de Tromboza

Iată o listă cu principalele tipuri de tromboză venoasă:

1. Tromboza venoasă profundă (TVP) :

  • TVP gambă (venele tibiale, poplitee, femurale)
  • TVP coapsă
  • TVP pelvină
  • TVP venă cavă inferioară
  • TVP venă cavă superioară
  • TVP vene hepatice
  • TVP vene renale.


2. Tromboza de sinus venos cerebral:

Tromboza de sinus venos cerebral reprezintă formarea unui cheag de sânge într-unul dintre sinusurile venoase intracraniene.

Sinusurile venoase sunt structuri anatomice prin care sângele venos din interiorul craniului este drenat spre inimă.

Cel mai frecvent sunt afectate sinusul sagital superior și transvers. Factorii de risc includ infecțiile, traumatismele craniene, contraceptivele hormonale, sarcina.

Printre simptome se numără:

  • Cefalee intensă, de obicei unilaterală
  • Tulburări de vedere
  • Paralizii ale nervilor cranieni
  • Convulsii
  • Alterarea stării de conștiență.

Diagnosticul se suspectează clinic și se confirmă prin CT, RMN sau angiografie cerebrală.

Tratamentul constă în administrarea de anticoagulante pentru prevenirea extinderii trombului și reducerea riscului de complicații. Prognosticul depinde de localizare și de severitatea simptomelor inițiale.

Complicațiile pot include edem cerebral, hemoragii intracraniene, hidrocefalie.

Mortalitatea netratată poate ajunge până la 30%.


3. Tromboza venoasă superficială (varicoasă)

  • La nivelul membrelor inferioare
  • La nivelul membrelor superioare

4. Tromboflebită superficială

5. Tromboflebită varicoasă

6. Tromboflebită septală (Mondor)

7. Tromboză de venă portă

8. Tromboză de venă mezenterică

9. Tromboză de venă ovariană/testiculară

10. Tromboză de venă retiniană (vasulita retiniană)

11. Tromboză post-cateter venos central.

Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul membrelor inferioare (TVP), creier (sinusuri venoase) și venele abdominale. Tromboza poate afecta însă orice venă.


DVT - tipuri de tromboza


Tromboza venoasă profundă

Tromboza venoasă profundă (TVP) este o afectiune în care se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei într-unul dintre membrele inferioare.

Arterele transportă sânge bogat în oxigen de la inimă la restul corpului, în timp ce venele transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului la inimă.

Există 3 tipuri de vene: venele superficiale, situate sub piele, venele profunde, situate în mușchi și țesutul conjunctiv, și venele perforante, care conectează venele superficiale și cele profunde.

TVP (tromboza venoasă profunda) poate apărea atunci când fluxul de sânge este încetinit sau blocat într-o venă profundă, ceea ce favorizează formarea cheagurilor de sânge.

Aceasta poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv statul într-o poziție fixă pentru o perioadă lungă de timp, traumatismele la nivelul picioarelor, intervențiile chirurgicale sau afecțiunile care afectează coagularea sângelui.

Tromboza venoasa profunda simptome:

In tromboza venoasă profunda apar umflarea, durerea și sensibilitatea la nivelul membrului afectat. În cazuri rare, cheagul se poate desprinde și poate călători către plămâni, provocând embolia pulmonară, care poate fi o urgență medicală și poate fi fatală.

Tratamentul trombozei venoase profunde implică utilizarea de anticoagulante pentru a preveni formarea altor cheaguri și pentru a ajuta la dizolvarea cheagului existent.


Tromboza venoasă superficială

Tromboza venoasă superficială este o afecțiune caracterizată prin formarea unui cheag de sânge într-o venă superficială, de obicei într-unul dintre membrele inferioare.

Aceste vene sunt situate sub piele și sunt vizibile.

Tromboza venoasă superficială poate fi cauzată de traumatisme, intervenții chirurgicale, boli vasculare sau infecții.

Simptomele trombozei venoase superficiale pot include durere, umflarea și sensibilitatea la nivelul zonei afectate.

Tratamentul trombozei venoase superficiale poate include utilizarea de medicamente anticoagulante și comprese calde. De obicei, tromboza venoasă superficială se vindecă de la sine în câteva săptămâni.

Cu toate acestea, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre tratamentul adecvat în cazul în care acestea persistă sau se agravează.

Acest tip de tromboză venoasă este mai puțin grav decât tromboza venoasă profundă și poate fi tratat cu ușurință.


Tromboza arterială

Tromboza arteriala apare atunci când un cheag de sânge se formează în interiorul arterelor (tromboza de artera pulmonara in situ) ceea ce poate duce la obstrucția fluxului sanguin și la complicații grave, cum ar fi atacul cerebral sau infarctul miocardic.

Factorii de risc pentru tromboza arterială includ istoricul familial de afecțiuni cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul și obezitatea.

Simptomele trombozei arteriale pot varia în funcție de zona afectată, dar pot include durere, amorțeală, slăbiciune și pierderea funcției în zona respectivă.

Tratamentul trombozei arteriale poate include utilizarea de medicamente anticoagulante și proceduri de intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea cheagului de sânge și restabilirea fluxului sanguin normal.

Este important să discutați cu un medic specialist despre riscurile și beneficiile tratamentului și să luați măsuri preventive pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.


Tromboza venoasa profunda – Complicații

Dacă nu este tratată, tromboza poate duce la complicații grave, cum ar fi:


1. Embolia pulmonară (PE):

O parte a cheagului, numită embol, poate să se desprindă și să călătorească către plămâni. Acesta poate opri fluxul de sânge către o parte sau întregul plămân. 

Embolia pulmonară reprezintă o urgență medicală și poate duce la deces. 

Aproximativ 1 din 10 pacienti cu tromboză venoasă profundă vor dezvolta o embolie pulmonară (PE). Cu toate acestea, numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece unii pacienți nu prezintă simptome și rămân nedepistați.

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, apelați imediat la numărul de urgență 112 sau mergeți la unitatea de primiri urgențe:

  • Tuse bruscă, care poate fi cu sânge
  • Respirație rapidă sau dificultate bruscă de respirație, chiar și în timpul odihnei
  • Durere toracică: ascuțită sau înțepătoare, arzătoare, dureroasă sau surdă (se poate agrava cu respirație profundă, tuse, alimentație sau înclinare).
  • Ritm cardiac rapid, brusc.

Embolismul pulmonar poate duce la probleme grave, inclusiv:

  • Bătăi neregulate ale inimii (palpitatii)
  • Insuficiența cardiacă, atunci când inima nu poate face față cerințelor organismului
  • Dificultăți de respirație
  • Hipertensiunea pulmonară, o creștere a tensiunii arteriale în plămâni
  • Mortalitate bruscă la până la 1 din 4 persoane cu PE.

In spital, medicii pot să vă administreze medicamente care dizolvă cheagul (numite trombolitice) și previn formarea altor cheaguri (numite anticoagulante, pentru „subțierea” sângelui).

În funcție de simptomele dumneavoastră și de rezultatele analizelor si investigatiilor, este posibil să aveți nevoie de alte tratamente, de asemenea.

2. Sindromul post-trombotic:

– poate apărea în urma unui cheag de sânge într-o venă a piciorului și reprezintă o problemă pe termen lung, caracterizată prin durere, umflături și roșeață.

-Pot apărea, de asemenea, ulcer și leziuni, iar toate aceste simptome pot face dificilă deplasarea și participarea la activitățile zilnice.

3. Accident vascular cerebral:

care apare atunci când un tromb blochează arterele care alimentează creierul.

4. Infarct miocardic:

care apare atunci când un cheag de sange blochează arterele care alimentează inima.

5. Insuficiența venoasă cronică:

-poate apărea, de asemenea, în urma unui cheag de sânge de la nivelul venelor piciorului.

-Aceasta înseamnă că vena nu mai funcționează bine și este o afecțiune pe termen lung, în care sângele stagnează în venă, în loc să se întoarcă la inimă.

-Durerea și umflarea (edemul) la nivelul piciorului sunt simptome comune.

6. Phlegmasia Cerulea Dolens (PCD)

  • este o afecțiune gravă în care cheagul, sau „tromboza”, cauzează acumulare extremă de fluid – chiar mai mult decât în cazul trombozei venoase profunde – într-o venă majoră și uneori și în vene „colaterale” mai mici din jurul acesteia.

Aceasta este de aproape 4 ori mai frecventă în piciorul stâng decât în cel drept și este rară în afara picioarelor. Pielea dumneavoastră devine albă, iar apoi poate începe să devină albastră. Când se întâmplă acest lucru, puteți începe să observați, de asemenea:

  • Blistere pe piele (bule);
  • Arsuri, furnicături sau amorțeală în piele (parestezii);
  • Slăbiciune în mușchii și când vă mișcați.

Netratată, poate începe să omoare țesutul (gangrena), ceea ce ar putea să întunece și mai mult pielea (neagră).

Factorul de risc cel mai comun este prezenta unei tumori in organism. Alți factori de risc includ:

  • Trauma (rănire);
  • Chirurgia;
  • Colita ulcerativă;
  • Sindromul May-Thurner (artera iliacă apasă pe venă);
  • Sindromul de hipercoagulabilitate;
  • Filtre de vena cava inferioară (dispozitiv care previne mutarea cheagurilor către plămâni).

PCD este o urgență medicală care necesită tratament imediat. Medicii vă vor da cel mai probabil medicament anticoagulant specializat pentru a ajuta la dizolvarea cheagului, de exemplu:

  • Heparina (prin perfuzie intravenoasă);
  • Heparine cu greutate moleculară mică (LMWH);
  • Inhibitori orali ai factorului Xa.

Este posibil să aveți nevoie de medicament anticoagulant timp de cel puțin 6 luni după tratamentul inițial.


Diagnosticarea trombozei venoase

Diagnosticul trombozei venoase profunde se bazează pe următoarele elemente:

  • Anamneza și examenul clinic – se evaluează prezența factorilor de risc, a semnelor și simptomelor caracteristice (durere, edem, cianoză).

  • D-dimeri – o creștere a nivelului D-dimerilor sugerează un proces de coagulare activ. O valoare normală are o mare valoare predictivă negativă.

  • Ecografie Doppler venos – metoda imagistică non-invazivă de elecție, permite vizualizarea directă a trombului și evaluarea fluxului sanguin. Are sensibilitate și specificitate ridicate.

  • Flebografie – tehnica invazivă considerată standard de aur, constă în injectarea de substanță de contrast în sistemul venos și evidențierea defectelor de umplere.

  • CT venos sau angio-RMN – utile pentru vizualizarea trombozei de vene proximale sau la nivelul bazinului.

  • Venografie cu radioizotopi – implică injectarea intravenoasă de fibrinogen marcat și scanarea ulterioară.

Pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de tromboză venoasă profundă este nevoie de coroborarea rezultatelor investigațiilor imagistice cu tabloul clinic sugestiv pentru această afecțiune.

Ecografie Doppler Venos membre inferioare - Biomedscan

Investigațiile imagistice precum ecografia Doppler venos, CT venos sau flebografia evidențiază prezența trombului în sistemul venos profund.

Însă aceste rezultate trebuie corelate cu datele clinice, respectiv cu prezența semnelor și simptomelor caracteristice trombozei venoase (durere, edem, cianoză gambă) pentru a putea pune diagnosticul cert de tromboză venoasă profundă.

Ecografia Doppler rămâne cea mai utilizată metodă, fiind ușor accesibilă, neinvazivă și având o acuratețe diagnostică ridicată.


D-dimeri, analiza din sange in tromboza venoasa


Tratament tromboza venoasa profunda

Tratamentul trombozei venoase profunde are ca principale obiective:

  • Prevenirea extinderii trombului și a emboliei pulmonare
  • Reducerea simptomelor și complicațiilor asociate
  • Reducerea riscului de recurență.

Principalele modalități terapeutice sunt:

  • Anticoagulante – heparine (enoxaparină, nadroparină) și anticoagulante orale (warfarină, rivaroxaban, apixaban) pentru fluidizarea sângelui și prevenirea extinderii cheagului
  • Compresie elastică – pentru reducerea edemațierii și ameliorarea simptomelor, minim 6 luni
  • Trombolitice – în forme severe, pot dizolva cheagul; rareori utilizate
  • Filtru vena cavă – plasarea unui filtru pentru a preveni embolia pulmonară în caz de contraindicație la anticoagulante
  • Intervenție chirurgicală – rar necesară, în caz de embolie pulmonară masivă sau complicații locale majore.

Filtru Vena Cava

În unele cazuri, cand exista factori de risc multipli sau cand tratamentul medicamentos nu isi face efectul, se poate plasa un filtru în vena cava inferioară (IVC).

Acesta este un mic dispozitiv metalic, asemănător unei umbrele răsturnate, care poate opri mișcarea cheagurilor de sânge în interiorul venelor.

Este plasat în principala venă a organismului, numită vena cava inferioară (IVC), care trece prin abdomen și transportă sângele din jumătatea inferioară a corpului înapoi spre inimă.

Procedura de plasare a filtrului durează aproximativ o oră, iar pacientul poate pleca acasă în aceeași zi. Medicul va face o mică incizie și va introduce un tub subțire și flexibil din plastic, numit cateter, în vena ta.( in zona de la baza gatului sau in zona inghinala).

Medicul va plasa filtrul în venă, acesta se va extinde și se va atașa de pereții venei. După intervenție, vei avea nevoie de medicamente pentru calmarea durerii.

Filtrul venos „prinde” cheagurile de sânge înainte de a provoca embolie pulmonară și este folosit doar pentru prevenirea emboliei pulmonare. Nu protejează împotriva trombozei venoase profunde și nu tratează boala în sine.

În plus, pacienții pot fi sfătuiți să poarte ciorapi de compresie și să își mențină membrelor afectate ridicate pentru a preveni/reduce umflarea. 

Tratamentul durează de obicei 3-6 luni. Este esențială monitorizarea atentă a riscului de sângerare la pacienții anticoagulați.

Recuperarea completă poate dura luni sau ani în cazurile severe.


Prevenire ( Tratament profilactic )

Există mai multe modalități de a preveni tromboza, cum ar fi:

  • Adoptarea unui stil de viață activ și sănătos, care implică exerciții fizice regulate și o alimentație sănătoasă
  • Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool
  • Administrarea de anticoagulant – dacă există un risc crescut de tromboză
  • Menținerea hidratării adecvate a organismului
  • Utilizarea ciorapilor de compresie dacă se petrec perioade lungi de stat în picioare sau într-o poziție statică ( de ex. In avion)
  • Menținerea unei greutăți corporale sănătoase
  • Respectarea instrucțiunilor medicului în cazul utilizării de contraceptive orale sau de hormoni de substituție.

Purtati ciorapi compresivi pentru a reduce riscul de formare a unui tromb

Atunci când călătoriți și trebuie să stați pentru perioade lungi de timp, puteți reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge prin următoarele măsuri:

  • Mișcarea degetelor de la picioare și mișcarea gleznelor ajută la prevenirea cheagurilor de sânge cauzate de perioade lungi de stat într-o poziție fixă, fie că este vorba de ședere sau de culcare.
  • Plimbați-vă pe culoare (dacă călătoriți cu avionul sau autobuzul)
  • Opriți-vă la fiecare oră și mergeți puțin (dacă călătoriți cu mașina)
  • Purtați haine lejere
  • Limitați cantitatea de alcool pe care o consumați
  • Beți multă apă și alte băuturi sănătoase.

Preventia trombozelor poate include , de asemenea:

  • Dispozitivul de compresie secvențială (SCD) sau compresia pneumatică intermitentă (IPC) este o modalitate eficientă de prevenire a formării cheagurilor de sânge în venele profunde ale picioarelor.
  • Aceste dispozitive constau în mâneci speciale care sunt fixate pe ambele picioare și conectate la un dispozitiv care aplică o presiune ușoară asupra picioarelor.
  • Îndepărtați mânecile astfel încât să nu cădeți atunci in timpul mersului.
  • Aceste dispozitive sunt recomandate pacientilor care au risc crescut de formare a cheagurilor de sânge, cum ar fi cei care au suferit intervenții chirurgicale majore sau care sunt imobilizati pentru o perioadă lungă de timp.
  • Consultați medicul dumneavoastră despre utilizarea acestor dispozitive și despre alte măsuri preventive pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Concluzii

Tromboza poate fi o afecțiune gravă și pot exista multiple cauze, simptome și factori de risc. Este important să cunoaștem aceste aspecte și să fim atenți la orice simptom nou, astfel încât să putem primi un tratament adecvat și să prevenim complicațiile grave.


Intrebari Frecvente:


Ce medicamente pentru tromboza exista ?

Principalele medicamente utilizate în tratamentul trombozei venoase profunde sunt:

  • Anticoagulante parenterale (injectabile):
    • Heparine fracționate (enoxaparină, dalteparină)
    • Heparine cu greutate moleculară mică (nadroparină, tinzaparină)
  • Anticoagulante orale:
    • Antagoniști vitaminei K (warfarină, acenocumarol)
    • Inhibitori direcți ai trombinei (dabigatran)
    • Inhibitori ai factorului Xa (rivaroxaban, apixaban, edoxaban)
  • Trombolitice:
    • Streptokinază
    • Urokinază
    • Activator tisular al plasminogenului (alteplază)
  • Antiagregante plachetare:
    • Aspirina
    • Clopidogrel
    • Dipiridamol
  • Medicație simptomatică:
    • Antiinflamatoare nesteroidiene
    • Analgezice
    • Compresie elastică

Alegerea medicamentelor depinde de localizarea trombozei, prezența sau absența complicațiilor și de comorbiditățile pacientului.

Tratamentul este individualizat în funcție de fiecare caz în parte.


Ce este tromboza la picior ?


Tromboza la picior, denumită și tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare, reprezintă formarea unui cheag de sânge (tromb) într-o venă profundă la nivelul picioarelor.

Cel mai frecvent sunt afectate venele poplitee, femurale sau tibiale de la nivelul coapsei, gambei sau labei piciorului. Apariția trombilor în aceste vene este favorizată de stagnarea sângelui ca urmare a imobilizării prelungite, a traumatismelor locale sau a unor afecțiuni care determină hipercoagulabilitate.

Printre simptome se numără durerea, sensibilitatea, edemul sau modificările de culoare la nivelul piciorului. Complicațiile includ embolia pulmonară și sindromul post-trombotic.

Diagnosticul se pune prin ecografie Doppler, iar tratamentul constă în administrarea de anticoagulante cum ar fi heparina și warfarina. Prevenția este importantă la persoanele cu factori de risc.


Cat timp dureaza tromboza ?

Durata trombozei venoase profunde variază de la caz la caz, în funcție de severitate, localizare și răspunsul la tratament. În linii mari:

  • Simptomele acute (durere, umflare, inflamație) pot dura între câteva zile și 2-3 săptămâni. Uneori pot persista mai mult.
  • Tratamentul anticoagulant este necesar de obicei între 3 și 6 luni pentru TVP la nivelul membrelor inferioare.
  • Pentru tromboză la nivelul venelor proximale (iliacă, cavă), tratamentul poate dura până la 12 luni.
  • Vindecarea deplină a peretelui venos și restabilirea completă a fluxului sanguin poate dura luni sau chiar ani. Aproximativ 50% dintre vene recanalizează în 24 luni.
  • În unele cazuri pot persista sechelesindrom post-trombotic caracterizat prin durere, edem, varice. Acesta poate deveni permanent dacă deteriorarea valvelor venoase e avansată.
  • Riscul de recurență persistă mult timp după un episod acut. De aceea monitorizarea pe termen lung este necesară.

Deci, deși tratamentul durează tipic 3-6 luni, consecințele trombozei pot persista mult mai mult. Recuperarea completă necesită adesea ani, iar riscul de recădere rămâne crescut.

Monitorizarea medicală pe termen lung este esențială.


Este buna aspirina pentru tromboza ?

Aspirina nu este medicamentul recomandat pentru tratamentul trombozei venoase profunde.

Ea are doar un efect antiagregant plachetar, fără capacitatea de a preveni extinderea unui cheag de sânge deja format sau de a-l dizolva.

Medicamentele indicate în tratamentul trombozei venoase sunt:

  • Anticoagulante cum ar fi heparina sau heparinele cu greutate moleculară mică (enoxaparina, nadroparină etc), pentru a preveni extinderea trombului și a reduce riscul de embolie pulmonară.
  • Anticoagulante orale precum warfarina sau noile anticoagulante orale (rivaroxaban, apixaban) pentru efect pe termen lung.
  • Trombolitice precum streptokinaza sau alteplaza care ajută la dizolvarea mai rapidă a cheagului.

Aspirina poate fi utilizată doar ca tratament adjuvant la pacienții cu risc crescut de boală cardiovasculară. Însă nu poate înlocui anticoagulantele, care rămân tratamentul de primă linie în tromboza venoasă profundă.

Deci aspirina nu este eficientă ca monoterapie în tromboză. Pentru un tratament adecvat este nevoie de anticoagulante injectabile și orale, sub supraveghere medicală.


Surse :

Informațiile despre tromboză din acest articol au fost obținute din surse precum:


Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?