Uncategorized

Tromboza

Ce inseamna Tromboza ? – Ghidul Pacientului Informat –

Tromboza este o afecțiune medicală care se referă la formarea unui cheag de sânge la nivelul venelor sau arterelor, ceea ce poate duce la complicații grave.

formare tromboza

Articolul de față prezintă informații relevante despre tromboza de la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare (cel mai frecvent). În acest articol, veți descoperi cauzele, simptomele, tipurile și factorii de risc ai trombozei, precum și modalitățile de diagnosticare, evaluare și tratament ale acestei afecțiuni. În plus, veți învăța cum să preveniți tromboza și cum să vă mențineți sănătatea vasculară.

Tromboza este o afecțiune medicală care se referă la formarea unui cheag de sânge la nivelul venelor sau arterelor, ceea ce poate duce la complicații grave.

Ce este tromboza venoasa?

Introducere

Tromboza poate apare la nivelul venelor profunde (tromboza venoasă profundă) sau superficiale (tromboza venoasă superficială), dar poate apărea și în artere (tromboza arterială).

Această afecțiune poate apărea la nivelul venelor oricărui membru al corpului și poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi boala, sarcina, vârsta sau stilul de viață sedentar.

În continuare, vom explora mai detaliat cauzele, simptomele, tipurile și factorii de risc ai trombozei, precum și modalitățile de diagnosticare, evaluare și tratament ale acestei afecțiuni.

Cauzele trombozei:

Tromboza venoasă poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv:

Afecțiuni medicale

  • Boli inflamatorii cronice, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă
  • Cancer sau tratamente pentru cancer, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia
  • Insuficiență cardiacă
  • Insuficiență renală
  • Boli autoimune, cum ar fi sindromul antifosfolipidic.

Tromboza venoasa – Factori de risc

Stilul de viață sedentar

Obezitatea

Fumatul

Vârsta înaintată

Sarcina și nașterea

Antecedentele familiale de tromboză

Administrarea anumitor medicații, cum ar fi contraceptivele orale sau hormonii de substituție.

Simptome

Simptomele trombozei pot varia în funcție de localizarea cheagului de sânge, dar pot include:

Schimbări ale culorii pielii, care poate deveni roșie sau albastră

Creșterea temperaturii la nivelul zonei afectate

Dureri la nivelul membrelor inferioare, care poate fi mai accentuată în timpul mersului sau al statului în picioare

Inflamația membrului afectat.

Tipuri de Tromboza

Există mai multe tipuri de tromboză venoasă, printre care se numără:

DVT - tipuri de tromboza

Tromboza venoasă profundă

Tromboza venoasă profundă (TVP) este o afectiune în care se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei într-unul dintre membrele inferioare. Arterele transportă sânge bogat în oxigen de la inimă la restul corpului, în timp ce venele transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon de la celulele corpului la inimă. Există trei tipuri de vene: venele superficiale, situate sub piele, venele profunde, situate în mușchi și țesutul conjunctiv, și venele perforante, care conectează venele superficiale și cele profunde.

TVP (tromboza venoasă profunda) poate apărea atunci când fluxul de sânge este încetinit sau blocat într-o venă profundă, ceea ce favorizează formarea cheagurilor de sânge. Aceasta poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv statul într-o poziție fixă pentru o perioadă lungă de timp, traumatismele la nivelul picioarelor, intervențiile chirurgicale sau afecțiunile care afectează coagularea sângelui.

Tromboza venoasa profunda simptome:

In tromboza venoasă profunda apar umflarea, durerea și sensibilitatea la nivelul membrului afectat. În cazuri rare, cheagul se poate desprinde și poate călători către plămâni, provocând embolia pulmonară, care poate fi o urgență medicală și poate fi fatală.

Tratamentul trombozei venoase profunde implică utilizarea de anticoagulante pentru a preveni formarea altor cheaguri și pentru a ajuta la dizolvarea cheagului existent.

Tromboza venoasă superficială

Tromboza venoasă superficială este o afecțiune caracterizată prin formarea unui cheag de sânge într-o venă superficială, de obicei într-unul dintre membrii inferiori. Aceste vene sunt situate sub piele și sunt vizibile. Tromboza venoasă superficială poate fi cauzată de traumatisme, intervenții chirurgicale, boli vasculare sau infecții. Simptomele trombozei venoase superficiale pot include durere, umflarea și sensibilitatea la nivelul zonei afectate. Tratamentul trombozei venoase superficiale poate include utilizarea de medicamente anticoagulante și comprese calde. De obicei, tromboza venoasă superficială se vindecă de la sine în câteva săptămâni. Cu toate acestea, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre tratamentul adecvat în cazul în care acestea persistă sau se agravează.

 Acest tip de tromboză venoasă este mai puțin grav decât tromboza venoasă profundă și poate fi tratat cu ușurință.

Tromboza arterială

Tromboza arteriala apare atunci când un cheag de sânge se formează în interiorul arterelor (tromboza de artera pulmonara in situ) ceea ce poate duce la obstrucția fluxului sanguin și la complicații grave, cum ar fi atacul cerebral sau infarctul miocardic.

Factorii de risc pentru tromboza arterială includ istoricul familial de afecțiuni cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul și obezitatea. Simptomele trombozei arteriale pot varia în funcție de zona afectată, dar pot include durere, amorțeală, slăbiciune și pierderea funcției în zona respectivă. Tratamentul trombozei arteriale poate include utilizarea de medicamente anticoagulante și proceduri de intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea cheagului de sânge și restabilirea fluxului sanguin normal. Este important să discutați cu un medic specialist despre riscurile și beneficiile tratamentului și să luați măsuri preventive pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Factori de Risc

Există o serie de factori de risc care pot crește șansele de a dezvolta tromboza, inclusiv:

  • Varsta
  • Sexul : Bărbații cu vârste cuprinse între 45 și 60 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta tromboza venoasa profunda (DVT). În general, sexul nu pare să aibă un efect semnificativ asupra riscului de DVT, cu excepția femeilor gravide, care prezintă un risc crescut. Este important ca bărbații din această grupă de vârstă să fie conștienți de acest risc crescut și să ia măsuri preventive, cum ar fi adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea pozițiilor fixe timp îndelungat și tratarea altor afecțiuni medicale care pot crește riscul de DVT. De asemenea, este important să se consulte un medic pentru o evaluare individuală a riscului și pentru a discuta despre cele mai bune măsuri preventive pentru fiecare persoană în parte.
  • Istoricul familial de tromboza venoasa
  • Stilul de viață sedentar
  • Obezitatea
  • Fumatul
  • Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi contraceptivele orale sau hormonii de substituție
  • Afectiuni inflamatorii ( boala lui Crohn sau colita ulcerativa)
  • Cancer sau tratamente pentru cancer
  • Boli autoimune ( lupus)
  • Varice ( vene varicoase)
  • Insuficiență cardiacă sau insuficiență renală
  • Sarcina și nașterea
  • Cateter venos central – de exemplu, într-o venă mare din piept, poate crește riscul de formare a unui cheag de sânge. Acest lucru se datorează faptului că cateterul poate irita peretele venos și poate încetini circulația sanguină în zonă.
  • Atunci când pacientul este imobilizat la pat pentru o perioadă prelungită de timp, cum ar fi în urma unei intervenții chirurgicale sau a unei afecțiuni grave, riscul de dezvoltare a trombozei crește semnificativ. Acest lucru se datorează faptului că statul într-o poziție fixă pentru o perioadă lungă de timp poate încetini circulația sanguină și poate favoriza aparitia unui cheag de sânge (tromb) în venele de la nivelul membrelor (coapsei sau gambei).
  • Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre strategii de prevenire a trombozei venoase profunde în astfel de situații.
  • Aproximativ 30% dintre persoanele care au avut tromboza venoasa profunda (DVT) vor avea din nou această afecțiune. Este important ca aceste persoane să fie conștiente de riscul crescut și să ia măsuri preventive pentru a reduce probabilitatea apariției recidivelor. Aceste măsuri pot include utilizarea de medicamente anticoagulante, schimbarea stilului de viață și adoptarea unor măsuri preventive în timpul călătoriilor lungi sau perioadelor de imobilizare.

Tromboza venoasa profunda – Complicații

Dacă nu este tratată, tromboza poate duce la complicații grave, cum ar fi:

Embolia pulmonară (PE):

O parte a cheagului, numită embol, poate să se desprindă și să călătorească către plămâni. Acesta poate opri fluxul de sânge către o parte sau întregul plămân. 

Embolia pulmonară reprezintă o urgență medicală și poate duce la deces. 

Aproximativ 1 din 10 pacienti cu tromboză venoasă profundă vor dezvolta o embolie pulmonară (PE). Cu toate acestea, numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece unii pacienți nu prezintă simptome și rămân nedepistați.

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, apelați imediat la numărul de urgență 112 sau mergeți la unitatea de primiri urgențe:

Tuse bruscă, care poate fi cu sânge

Respirație rapidă sau dificultate bruscă de respirație, chiar și în timpul odihnei

Durere toracică: ascuțită sau înțepătoare, arzătoare, dureroasă sau surdă (se poate agrava cu respirație profundă, tuse, alimentație sau înclinare)

Ritm cardiac rapid, brusc.

Embolismul pulmonar poate duce la probleme grave, inclusiv:

Bătăi neregulate ale inimii (palpitații)

Insuficiența cardiacă, atunci când inima nu poate face față cerințelor organismului

Dificultăți de respirație

Hipertensiunea pulmonară, o creștere a tensiunii arteriale în plămâni

Mortalitate bruscă la până la 1 din 4 persoane cu PE

In spital, medicii pot să vă administreze medicamente care dizolvă cheagul (numite trombolitice) și previn formarea altor cheaguri (numite anticoagulante, pentru „subțierea” sângelui). În funcție de simptomele dumneavoastră și de rezultatele testelor, este posibil să aveți nevoie de alte tratamente, de asemenea.

Sindromul post-trombotic:

– poate apărea în urma unui cheag de sânge într-o venă a piciorului și reprezintă o problemă pe termen lung, caracterizată prin durere, umflături și roșeață. Pot apărea, de asemenea, ulcer și leziuni, iar toate aceste simptome pot face dificilă deplasarea și participarea la activitățile zilnice.

Accident vascular cerebral:

care apare atunci când un tr blochează arterele care alimentează creierul.

Infarct miocardic:

care apare atunci când un cheag de sange blochează arterele care alimentează inima.

Insuficiența venoasă cronică:

poate apărea, de asemenea, în urma unui cheag de sânge de la nivelul venelor piciorului. Aceasta înseamnă că vena nu mai funcționează bine și este o afecțiune pe termen lung, în care sângele stagnează în venă, în loc să se întoarcă la inimă. Durerea și umflarea la nivelul piciorului sunt simptome comune.

Phlegmasia Cerulea Dolens (PCD)

  • este o afecțiune gravă în care cheagul, sau „tromboza”, cauzează acumulare extremă de fluid – chiar mai mult decât în cazul trombozei venoase profunde – într-o venă majoră și uneori și în vene „colaterale” mai mici din jurul acesteia.

Aceasta este de aproape patru ori mai frecventă în piciorul stâng decât în cel drept și este rară în afara picioarelor. Pielea dumneavoastră devine albă, iar apoi poate începe să devină albastră. Când se întâmplă acest lucru, puteți începe să observați, de asemenea:

  • Blistere pe piele (bule);
  • Arsuri, furnicături sau amorțeală în piele (parestezii);
  • Slăbiciune în mușchii și când vă mișcați.

Netratată, poate începe să omoare țesutul (gangrena), ceea ce ar putea să întunece și mai mult pielea (neagră).

Factorul de risc cel mai comun este prezenta unei tumori in organism. Alți factori de risc includ:

  • Trauma (rănire);
  • Chirurgia;
  • Colita ulcerativă;
  • Sindromul May-Thurner (artera iliacă apasă pe venă);
  • Sindromul de hipercoagulabilitate;
  • Filtre de vena cava inferioară (dispozitiv care previne mutarea cheagurilor către plămâni).

PCD este o urgență medicală care necesită tratament imediat. Medicii vă vor da cel mai probabil medicament anticoagulant specializat pentru a ajuta la dizolvarea cheagului, de exemplu:

  • Heparina (prin perfuzie intravenoasă);
  • Heparine cu greutate moleculară mică (LMWH);
  • Inhibitori orali ai factorului Xa.

Este posibil să aveți nevoie de medicament anticoagulant timp de cel puțin 6 luni după tratamentul inițial.

Diagnosticarea trombozei venoase

Diagnosticarea trombozei venoase profunde implică adesea utilizarea unor teste precum:

 Ecografia Doppler a Membrelor:

  • Această metoda imagistica neinvazivă utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale modului în care circulă sângele prin vene. Este testul standard pentru diagnosticarea trombozei venoase profunde.
Ecografie Doppler Venos membre inferioare - Biomedscan

Angiografia.

RMN.

Analize din Sange:

D-dimeri.

  • este un tip de proteină produsa de cheagurile de sânge. Aproape toți pacienții cu tromboză venoasă profundă severă au niveluri crescute de D-dimeri în sânge. Această analiză poate ajuta adesea la excluderea emboliei pulmonare.
D-dimeri, analiza din sange in tromboza venoasa

 Aceste teste pot ajuta doctorul să determine localizarea cheagului de sânge și să evalueze gradul de gravitate al afecțiunii. De asemenea, acesta poate utiliza teste pentru a evalua riscul de complicații și pentru a determina tratamentul cel mai potrivit.

Tratamentul trombozei venoase profunde

Tratamentul trombozei poate include administrarea de anticoagulant, cum ar fi heparina sau warfarina, pentru a preveni aparitia de noi cheaguri și pentru a dizolva cheagurile existente. 

În unele cazuri, cand exista factori de risc multipli sau cand tratamentul medicamentos nu isi fce efectul, se poate plasa un filtru în vena cava inferioară (IVC). Acesta este un mic dispozitiv metalic, asemănător unei umbrele răsturnate, care poate opri mișcarea cheagurilor de sânge în interiorul venelor. Este plasat în principala venă a organismului, numită vena cava inferioară (IVC), care trece prin abdomen și transportă sângele din jumătatea inferioară a corpului înapoi spre inimă.

Procedura de plasare a filtrului durează aproximativ o oră, iar pacientul poate pleca acasă în aceeași zi. Medicul va face o mică incizie și va introduce un tub subțire și flexibil din plastic, numit cateter, în vena ta.( in zona de la baza gatului sau in zona inghinala). Medicul va plasa filtrul în venă, acesta se va extinde și se va atașa de pereții venei. După intervenție, vei avea nevoie de medicamente pentru calmarea durerii.

Filtrul venos „prinde” cheagurile de sânge înainte de a provoca embolie pulmonară și este folosit doar pentru prevenirea emboliei pulmonare. Nu protejează împotriva trombozei venoase profunde și nu tratează boala în sine.

În plus, pacienții pot fi sfătuiți să poarte ciorapi de compresie și să își mențină membrelor afectate ridicate pentru a preveni/reduce umflarea. 

În cazurile severe, tratamentul consta in intervenția chirurgicală pentru a elimina cheagurile de sânge sau pentru a restabili fluxul sanguin.

Prevenire ( Tratament profilactic )

Există mai multe modalități de a preveni tromboza, cum ar fi:

Adoptarea unui stil de viață activ și sănătos, care implică exerciții fizice regulate și o alimentație sănătoasă

Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool

Administrarea de anticoagulant – dacă există un risc crescut de tromboză

Menținerea hidratării adecvate a organismului

Utilizarea ciorapilor de compresie dacă se petrec perioade lungi de stat în picioare sau într-o poziție statică ( de ex. In avion)

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase

Respectarea instrucțiunilor medicului în cazul utilizării de contraceptive orale sau de hormoni de substituție.

Purtati ciorapi compresivi pentru a reduce riscul de formare a unui tromb

Atunci când călătoriți și trebuie să stați pentru perioade lungi de timp, puteți reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge prin următoarele măsuri:

  • Mișcarea degetelor de la picioare și mișcarea gleznelor ajută la prevenirea cheagurilor de sânge cauzate de perioade lungi de stat într-o poziție fixă, fie că este vorba de ședere sau de culcare.
  • Plimbați-vă pe culoare (dacă călătoriți cu avionul sau autobuzul)
  • Opriți-vă la fiecare oră și mergeți puțin (dacă călătoriți cu mașina)
  • În timpul șederii, mișcați-vă picioarele, gleznele și degetele de la picioare
  • Purtați haine lejere
  • Limitați cantitatea de alcool pe care o consumați
  • Beți multă apă și alte băuturi sănătoase.

Preventia trombozelor poate include , de asemenea:

  • Dispozitivul de compresie secvențială (SCD) sau compresia pneumatică intermitentă (IPC) este o modalitate eficientă de prevenire a formării cheagurilor de sânge în venele profunde ale picioarelor. Aceste dispozitive constau în mâneci speciale care sunt fixate pe ambele picioare și conectate la un dispozitiv care aplică o presiune ușoară asupra picioarelor. Îndepărtați mânecile astfel încât să nu cădeți atunci in timpul mersului. Aceste dispozitive sunt recomandate pacientilor care au risc crescut de formare a cheagurilor de sânge, cum ar fi cei care au suferit intervenții chirurgicale majore sau care sunt imobilizati pentru o perioadă lungă de timp. Consultați medicul dumneavoastră despre utilizarea acestor dispozitive și despre alte măsuri preventive pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Concluzii

Tromboza poate fi o afecțiune gravă și pot exista multiple cauze, simptome și factori de risc. Este important să cunoaștem aceste aspecte și să fim atenți la orice simptom nou, astfel încât să putem primi un tratament adecvat și să prevenim complicațiile grave.

Surse :

Informațiile despre tromboză din acest articol au fost obținute din surse precum: