Ce este o Paralizie de Nerv Facial?

Paralizia Bell

Numita si paralizia de nerv facial sau pareza faciala – este o afecțiune care provoacă slăbiciune bruscă a mușchilor de pe o parte a feței. În cele mai multe cazuri, slăbiciunea este temporară și se îmbunătățește semnificativ în câteva săptămâni.

Slăbiciunea face ca jumătate din față să pară căzută. Zâmbetele sunt unilaterale, iar ochiul de pe partea afectată rezistă închiderii.

Paralizia Bell este cunoscută și ca paralizie facială periferică acută de cauză necunoscută. Poate apărea la orice vârstă. Cauza exactă este necunoscută.

Medicii cred că este cauzată de umflarea și inflamația nervului care controlează mușchii de pe o parte a feței. Poate fi cauzată de o reacție care apare după o infecție virală.

paralizia bell, paralizie nerv facial, pareza faciala

rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.

Descopera tarifele Neurologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Neurologie

Daca ai nevoie de o programare Neurologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Simptomele paraliziei de nerv facial

Simptomele încep de obicei să se amelioreze în câteva săptămâni, cu recuperarea completă în aproximativ șase luni.

Un procent mic de pacienti continuă să aibă unele simptome de paralizie a lui Bell pe viață.

Rareori, paralizia lui Bell apare de mai multe ori.

Simptomele sunt:

Slăbiciune facială
Paralizie facială
Debut rapid de slăbiciune ușoară până la paralizie totală pe o parte a feței – care apare în câteva ore sau zile
Dificultăți in expresivitatea faciala, cum ar fi închiderea ochiului sau zâmbetul.
Salivatie excesiva
Durere în jurul maxilarului sau în spatele urechii, pe partea afectată
Sensibilitate crescută la sunet, pe partea afectată
Durere de cap
Pierderea gustului
Modificări ale cantității de lacrimi și saliva pe care o produceți
În cazuri rare, paralizia lui Bell poate afecta nervii de pe ambele părți ale feței.

Cauzele Paraliziei de nerv facial:

Deși motivul exact pentru care apare paralizia lui Bell nu este clar, este adesea legat de o infecție virală. Virusurile care au fost gasiti in stransa legatura cu paralizia lui Bell includ virusuri care provoacă:

Herpes labial și herpes genital (herpes simplex)
Varicela și zona zoster (herpes zoster)
Mononucleoza infectioasa (Epstein-Barr)
Infecții cu citomegalovirus
Infectii respiratorii
Rubeola
Oreion
Boala mâini-picioare-gură (Coxsackievirus)

Nervul care controlează mușchii faciali trece printr-un coridor îngust de os în drumul său către față. În paralizia lui Bell, acel nerv devine inflamat – de obicei legat de o infecție virală.

Pe lângă mușchii faciali, nervul afectează secretia lacrimala, salivara si gustul.

Factori de risc în cazul paraliziei de nerv facial

Paralizia Bell apare mai des la persoanele care:

Sunt însărcinate, în special în timpul celui de-al treilea trimestru, sau care sunt în prima săptămână după naștere
Au o infecție a căilor respiratorii superioare, cum ar fi gripa sau răceala
Au diabet
Au hipertensiune arterială
Au obezitate

Atacurile recurente de paralizie Bell sunt rare. Dar atunci când reapar, există adesea un istoric familial de atacuri recurente.

creier, rmn cerebral, neurologie, paralizie nerv facial, pareza faciala

Care sunt complicatiile?

Un caz ușor de paralizie a lui Bell dispare de obicei într-o lună. Recuperarea dintr-un caz mai sever în care fața a fost complet paralizată poate varia.

Complicațiile pot include:

Leziuni ireversibile ale nervului facial.
Revenire anormala a fibrelor nervoase. Acest lucru poate duce la contracția involuntară a anumitor mușchi atunci când încercați să mișcați alți mușchi. De exemplu, atunci când zâmbești, ochiul de pe partea afectată se poate închide.
Orbire parțială sau completă a ochiului care nu se închide. Acest lucru este cauzat de uscarea excesivă și afectarea învelișului protector transparent al ochiului (corneea).

Diagnosticul Parezei Faciale

Nu există un test specific pentru paralizia lui Bell, diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice. Medicul vă va consulta și vă va cere să vă mișcați mușchii feței – închizând ochii, ridicând sprâncenele, arătându-vă dinții și încruntându-vă, printre alte mișcări.

Alte afecțiuni – cum ar fi un accident vascular cerebral, infecții, boala Lyme, afecțiuni inflamatorii și tumori – pot provoca slăbiciune musculară facială care imită paralizia lui Bell.

Dacă nu este clară cauza simptomelor dumneavoastră , medicul neurolog vă poate recomanda alte teste, inclusiv:

Electromiografie (EMG). Acest test poate confirma prezența leziunilor nervoase și poate determina severitatea acesteia. Un EMG măsoară activitatea electrică a mușchiului, ca răspuns la stimulare. De asemenea, măsoară natura și viteza de conducere a impulsurilor electrice de-a lungul unui nerv.
Scanări imagistice. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT) pot fi necesare ocazional pentru a exclude alte posibile surse de presiune asupra nervului facial, cum ar fi o tumoare sau o fractură de craniu.
Analize de sange. Nu există niciun test de sânge pentru paralizia lui Bell. Dar testele de sânge pot fi folosite pentru a exclude boala Lyme și alte infecții.

Paralizia Bell Tratament

Pareza faciala in cat timp trece ?

Majoritatea persoanelor cu paralizie Bell se recuperează complet – cu sau fără tratament. Nu există un tratament unic pentru paralizia lui Bell.

Însă medicul neurolog vă poate prescrie medicamente sau terapie fizică pentru a vă ajuta să vă accelerați recuperarea. Chirurgia este rareori o opțiune pentru paralizia lui Bell.

Deoarece ochiul de pe partea afectată nu se închide, este important să luați măsuri pentru a proteja și îngriji acel ochi. Utilizarea picăturilor pentru ochi lubrifiante în timpul zilei și a unui unguent pentru ochi noaptea vă va ajuta să vă mențineți ochiul umed.

Purtarea ochelarilor de protecție în timpul zilei și a unui plasture pe ochi noaptea vă poate proteja ochiul de a zgârieturi.

În cazurile severe de paralizie Bell poate fi nevoie de o vizita la oftalmolog , pentru monitorizarea ochiului afectat.

Medicamente – tratament pareza faciala

Medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru a trata paralizia Bell includ:

Corticosteroizi, cum ar fi prednison. Aceștia sunt agenți antiinflamatori puternici. Dacă pot reduce inflamarea nervului facial, nervul se va potrivi mai confortabil în coridorul osos care îl înconjoară. Corticosteroizii pot funcționa cel mai bine dacă se încep în câteva zile de la începutul simptomelor. Steroizii administrati devreme îmbunătățesc probabilitatea de recuperare completă.
Medicamente antivirale. Rolul antiviralelor rămâne nedeterminat. Numai antiviralele nu au arătat niciun beneficiu în comparație cu placebo. Antiviralele adăugate la steroizi pot aduce beneficii unor persoane cu paralizie Bell, dar acest lucru este încă nedovedit.

În ciuda acestui fapt, un medicament antiviral, cum ar fi valaciclovir (Valtrex) sau aciclovir (Zovirax), este uneori administrat în combinație cu prednison la persoanele cu paralizie facială severă.

Fizioterapie

Mușchii paralizați se pot micșora și scurta, ceea ce poate fi permanent. Un fizioterapeut vă poate învăța cum să vă masați și să vă exercitați mușchii feței pentru a preveni acest lucru.

Interventie chirurgicala

În trecut, operația de decompresie era folosită pentru a reduce presiunea asupra nervului facial prin deschiderea pasajului osos prin care trece nervul. Astăzi, operația de decompresie nu este recomandată.

Leziunile nervului facial și pierderea permanentă a auzului sunt posibile riscuri asociate cu această intervenție chirurgicală.

Rareori, poate fi necesară o intervenție chirurgicală plastică pentru a corecta problemele nervoase faciale de durată.

Chirurgia de remodelare facială ajută la ca fața să arate mai uniformă și poate restabili mișcarea feței.

Exemple de acest tip de intervenții chirurgicale includ liftingul sprâncenelor, liftingul pleoapelor, implanturile faciale și grefele nervoase. Unele proceduri, cum ar fi liftingul sprâncenelor, pot fi repetate după câțiva ani.

Vezi consultatii Neurologie

Citește mai mult

Sursa: hopkinsmedicine.org

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist. Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.