fb

Ce este endocardita?

 

Puncte CheieSurse
Endocardita este o infecție gravă și potențial letală a stratului intern al camerelor și valvelor inimii, numit endocard.[1][2][5]
Infecția este de obicei cauzată de bacterii, fungi sau alți germeni care intră în fluxul sanguin și se atașează la zonele deteriorate ale inimii.[2][4][5]
Persoanele care prezintă un risc mai mare de a dezvolta endocardită includ cele cu valve cardiace artificiale, valve cardiace deteriorate sau alte defecte cardiace.[1][4][5]
Simptomele endocarditei includ febră, frisoane, durere de cap, dureri articulare și musculare și simptome asemănătoare gripei.[2][4]
Dacă nu este tratată, endocardita poate cauza creșteri neregulate formate din germeni și fragmente de celule pentru a forma o masă în inimă, numită vegetații, care se pot desprinde și călători către alte organe, ducând la complicații cum ar fi embolismul, blocul cardiac, ritmul cardiac anormal, abcesele în jurul valvei, insuficiența cardiacă și sepsisul[1][2][4][5]
Diagnosticul precoce și tratamentul cu antibiotice sau chirurgie sunt esențiale pentru a îmbunătăți perspectiva afecțiunii.[4]
  
Suna pentru un examen cardiologic complet !
BiomedScan - RMN logo

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau la telefon !

0219967
doctor ilustratie
rmn cardiologie clinica RMN bucuresti - biomedscan.
holter tensiune

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Daca ai nevoie de o programare Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

Simptome endocardita

Endocardita, o infecție severă a endocardului – căptușeala internă a inimii, prezintă o gamă variată de simptome care pot varia de la un individ la altul, în funcție de cauza infecției și de prezența altor afecțiuni asociate.

Simptomele pot apărea treptat sau brusc, fiind uneori greu de deosebit de cele ale altor afecțiuni, ceea ce poate îngreuna diagnosticarea corectă.

Simptome frecvente:

  • Simptomele clasice ale endocarditei includ febră și frisoane, care sunt adesea printre primele semne ale infecției.
  • Pacienții pot prezenta, de asemenea, astenie, transpirații nocturne și scădere în greutate inexplicabilă.
  • Cefaleea și durerile musculo-articulare pot fi de asemenea prezente, alături de simptome asemănătoare gripei.

Simptome cardiovasculare:

  • Pe măsură ce infecția progresează, pot apărea și simptome specifice afectării cardiace.
  • Sufluri cardiace, modificări ale zgomotelor inimii ascultate la stetoscop, pot indica afectarea valvelor cardiace.
  • Insuficiența cardiacă, caracterizată prin edeme ale membrelor inferioare, retenție de lichide și dispnee (dificultate în respirație), poate să apară în cazurile severe.

Peteșii și leziuni cutanate:

  • Unele persoane cu endocardită pot dezvolta peteșii, care reprezintă puncte roșii sau violacei pe piele sau pe mucoase, cauzate de hemoragii minore sub piele.
  • Leziuni cutanate, noduli subcutanați și erupții cutanate tranzitorii pot apărea, de asemenea.

Complicații și simptome asociate:

  • În absența unui tratament adecvat, endocardita poate determina complicații severe.
  • Vegetațiile (formațiuni anormale de celule și germeni) pot apărea pe endocard și se pot detașa, migrând către alte organe și blocând circulația sangvină, ceea ce poate duce la embolism.
  • Alte complicații includ abcese în jurul valvelor cardiace, tulburări de ritm cardiac și sepsis, un răspuns sistemic extrem la infecție, potențial letal.

 

Identificarea precoce a simptomelor endocarditei și stabilirea rapidă a diagnosticului sunt esențiale pentru inițierea tratamentului adecvat și prevenirea complicațiilor severe.

Persoanele care prezintă simptome persistente sau neobișnuite, în special cele cu antecedente de afecțiuni cardiace sau cu risc crescut pentru endocardită, ar trebui să consulte fără întârziere un medic în vederea evaluării și, dacă este necesar, a instituirii tratamentului.

 

endocardita -ilustratie
endocardita
ilustratie - endocardita

Photo credit: Laboratoires ServierCC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

 

Endocardita – Cauze:

Endocardita este cauzată de obicei de o infecție bacteriană sau fungică ce afectează endocardul (stratul intern al inimii). Principalele cauze includ:

  • Bacterii ce intră în sânge, adesea de la nivelul cavității bucale, tractului respirator sau tractului gastrointestinal. Streptococii orali și stafilococii sunt cele mai frecvente bacterii implicate.

  • Proceduri medicale invazive precum cateterizarea venelor, endoscopia, proceduri stomatologice. Acestea facilitează intrarea bacteriilor în sânge.

  • Boli cardiace pre-existente cum ar fi valvulopatii, prolaps de valvă mitrală, defecte cardiace congenitale. Acestea determină turbulențe în fluxul sangvin care favorizează fixarea bacteriilor de endocard.

  • Dispozitive cardiace implantabile precum pacemakere, defibrilatoare, valve cardiace protetice. Suprafețele artificiale ale acestor dispozitive pot acumula bacterii.

  • Consumul de droguri injectabile cu seringi contaminate.

  • Sistem imunitar slăbit, ce nu poate elimina eficient bacteriile ce pătrund în sânge.

Factori de risc

  • Boli autoimune (lupus, artrită reumatoidă) – pot afecta inima și sistemul imunitar.

  • Insuficiență renală cronică – crește riscul de bacteriemie.

  • Diabet zaharat – scade imunitatea și favorizează infecțiile.

  • Cancer – chimioterapia și radioterapia slăbesc sistemul imunitar.

  • Medicamente imunosupresoare – corticosteroizi, medicamente biologice.

  • Alcoolism cronic – alterează funcția sistemului imunitar.

  • HIV/SIDA – imunodeficiență severă.

  • Vârsta extremă (nou-născuți, vârstnici) – sistem imunitar nedezvoltat/îmbătrânit.

  • Boli hepatice cronice – disfuncție imună, risc de bacteriemie.

  • Afecțiuni hematologice – anemii, limfoame – imunitate scăzută.

  • Antecedente de endocardită – risc crescut de recurență.

  • Stil de viață igienă dentară precară, tatuaje, piercing-uri în condiții nesterile.

  • Expunerea profesională la germeni (sănătate, creșe).

Identificarea factorilor de risc individuali este importantă pentru prevenția endocarditei prin evitarea bacteriemiei și întărirea imunității.

 

Tipuri de Endocardită

Endocardita este o afecțiune medicală complexă și poate fi clasificată în diferite moduri, în funcție de agentul etiologic, evoluția clinică, sau valva cardiacă afectată.

Iată o trecere în revistă a tipurilor principale de endocardită:

După Agentul Etiologic:

  • Endocardită Bacteriană: Este forma cea mai comună de endocardită și este cauzată de infecții bacteriene. Stafilococii și streptococii sunt printre cele mai frecvente bacterii implicate.
  • Endocardită Fungică: Deși mai rară, această formă de endocardită poate fi cauzată de fungi, cum ar fi cele din genul Candida sau Aspergillus, și poate apărea mai ales la persoanele cu sistem imunitar compromis.

După Evoluția Clinică:

  • Endocardită Acută: Se caracterizează printr-o instalare bruscă și o evoluție rapid progresivă, necesitând adesea tratament imediat pentru a preveni complicațiile.
  • Endocardită Subacută: Aceasta are un debut mai insidios și o evoluție lent progresivă, simptomele putând fi mai blânde și mai puțin specifice inițial.

După Substratul Anatomic Afectat:

  • Endocardită Valvulară: Afectează valvele cardiace, fie native, fie proteze, și este cel mai frecvent tip de endocardită.
  • Endocardită Non-valvulară: Acest tip de endocardită este mai rar și afectează părți ale inimii altele decât valvele.

După Localizare:

  • Endocardită de Valvă Mitrală/Stângă: Afectează valva mitrală situată între atriul stâng și ventriculul stâng.
  • Endocardită de Valvă Tricuspidă/Dreaptă: Afectează valva tricuspidă situată între atriul drept și ventriculul drept.

Concluzie:

Endocardita este o boală cu multe fațete și poate fi clasificată în diferite moduri pentru a ajuta la înțelegerea și tratamentul eficient al acesteia.

Identificarea tipului corect de endocardită este crucială pentru alegerea tratamentului adecvat și pentru managementul afecțiunii.

 

Complicatii

Iată o prezentare a principalelor complicații care pot apărea în endocardita infecțioasă:

  • Insuficiență cardiacă – deteriorarea funcției de pompă a inimii din cauza leziunilor valvulare și distrugerii țesutului cardiac. Se manifestă prin dispnee, edeme, fatigabilitate.

  • Embolii sistemice – fragmentele de vegetații (agregate microbiene) de pe valve se pot detașa și emboliza în arterele sistemice, blocând circulația către creier, splină, rinichi, intestine.

  • Abcese miocardice și perivalvulare – acumulări supurate în miocard sau în jurul valvelor afectate. Au risc vital prin ruptură în cavitățile cardiace.

  • Tulburări de ritm – apariția unor aritmii precum fibrilația atrială, flutter atrial, blocuri de ramură. Se datorează invaziei bacteriene a țesutului specific de conducere.

  • Șoc septic – hipotensiune arterială severă și insuficiență multiplă de organ ca răspuns sistemic la infecție. Are o rată mare de mortalitate.

  • Anevrisme micotice – dilatații saculare ale pereților arteriali datorate infiltrării bacteriene, cu risc mare de ruptură.

  • Moarte subită – poate survine prin mecanisme multiple (aritmii maligne, tamponadă, embolie cerebrală masivă).

Diagnosticarea precoce și instituirea rapidă a tratamentului antibiotic și/sau chirurgical pot preveni sau limita aceste complicații amenințătoare de viață ale endocarditei.

Monitorizarea atentă a pacientului este esențială.

 

Suna pentru un examen cardiologic complet !
ecocardiografie - endocardita infectioasa la nivelul valvei aortice, cu vegetatii

ecocardiografie – endocardita infectioasa la nivelul valvei aortice, cu vegetatii, photo credit: CardioNetworks: SecretariatCC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

 

Diagnostic

Diagnosticarea endocarditei implică o evaluare clinică amănunțită, teste de laborator și investigații imagistice.

1. Istoric Medical și Examinare Fizică

Medicul va începe de obicei prin a discuta simptomele pacientului și prin a realiza o examinare fizică. Vor fi luate în considerare antecedentele medicale, inclusiv orice afecțiuni cardiace preexistente, intervenții chirurgicale sau proceduri dentare recente.

2. Analize de Sânge

  • Hemoculturi: Acestea sunt efectuate pentru a identifica prezența bacteriilor sau fungilor în sânge.
  • VSH și PCR: Sunt teste care măsoară gradul de inflamație din organism și pot indica prezența unei infecții.

3. Ecocardiografie

Ecografia cardiacă utilizează unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii și este esențială pentru diagnosticarea endocarditei.

  • Ecocardiografie transtoracică (ETT): Este o metodă non-invazivă și este adesea prima alegere în evaluarea endocarditei.
  • Ecocardiografie transesofagiană (ETE): Poate oferi imagini mai detaliate ale inimii și este adesea utilizată dacă ETT nu furnizează imagini suficient de clare.

4. Alte Investigatii Imagistice

  • Radiografie toracică: Poate releva modificări în dimensiunea sau forma inimii și poate detecta eventuale complicații pulmonare.
  • RMN sau CT cardiac: Acestea pot fi utilizate pentru a vizualiza structurile inimii în detaliu și pentru a identifica eventuale complicații.

5. Criteriile Duke

Pentru a confirma diagnosticul de endocardită, medicii folosesc adesea Criteriile Duke, care includ criterii majore și minore bazate pe rezultatele testelor de laborator, ecocardiografie și prezentarea clinică.

Un pacient este diagnosticat cu endocardită dacă îndeplinește:

  • 2 criterii majore si 1 criteriu minor, sau
  • 1 criteriu major și 3 criterii minore, sau
  • 5 criterii minore.

Criterii Majore Duke:

  • cel putin 2 Hemoculturi pozitive pentru endocardită, prelevate la un interval mai mare de 12 ore;
  • sau 3 hemoculturi pozitive efectuate intr-un interval de cel putin o ora;
  • sau majoritatea din cel putin 4 hemoculturi, efectuate intr-un interval de cel putin o ora;
  • sau o singura hemocultura pozitiva pentru Coxiella burnetii sau titrul de anticorpi IgG >1:800
  • Evidența ecocardiografică a afectării valvulare sau a prezenței vegetațiilor.

Criterii Minore Duke:

  • Febra de minim 38 de grade
  • Predispoziție cardiacă pentru endocardită.
  • Fenomene vasculare sau embolice.
  • Evidența microbiologică sau serologică, dar care nu îndeplinesc criteriile majore.

6. Biopsie de Valve Cardiace

În anumite cazuri, o biopsie de valvă cardiacă poate fi necesară pentru a confirma diagnosticul, mai ales dacă testele de sânge și ecocardiografia nu sunt concluzive.

 

 
ecografie cardiaca Endocardita

ecografie – endocardita valva aorticaphoto credit:CardioNetworks: SecretariatCC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

 

Tratament Endocardita

Iată o prezentare generală a opțiunilor terapeutice în endocardita infecțioasă:

  • Tratamentul antibiotic este esențial, utilizându-se inițial antibiotice cu spectru larg, ulterior adaptate în funcție de antibiograma agentului identificat. Terapia trebuie menținută o perioadă îndelungată, minim 4-6 săptămâni.

  • Tratamentul chirurgical poate fi necesar în anumite cazuri pentru îndepărtarea vegetațiilor infectate, a materialului purulent, repararea sau înlocuirea valvelor afectate. Se efectuează de obicei după stabilizarea inițială sub antibioticoterapie.

  • Tratamentul insuficienței cardiace include medicație (diuretice, vasodilatatoare, inotrope) și măsuri adjuvante precum restricție de sare și managementul excesului de lichide.

  • Tratamentul complicațiilor – abcesele pot necesita drenaj chirurgical, emboliile – embolectomie, aritmiile – medicație antiaritmică sau ablație.

  • Igienă riguroasă, în special dentară, pentru prevenția bacteriemiei recurente. Profilaxie antibiotică înaintea procedurilor invazive.

  • Repaus la pat și evitarea efortului în faza acută a bolii. Reintegrare treptată ulterior.

  • Consiliere pentru renunțarea la consumul de droguri injectabile.

  • Monitorizare atentă, inclusiv ecocardiografie, pentru detectarea precoce a semnelor de deteriorare.

Prognosticul endocarditei infecțioase depinde de precocitatea diagnosticului și instaurării unui tratament complex, individualizat, multidisciplinar.

 

cardiologie
Citește despre importanta unui consult cardiologic

Preventie

Iată o prezentare a principalelor măsuri de prevenire a endocarditei infecțioase:

  • Menținerea unei igiene orale riguroase prin periaj, folosirea aței dentare, controale stomatologice periodice. Tratarea afecțiunilor dentare existente.

  • Igiena corespunzătoare a pielii prin spălare și dezinfectarea plagilor/leziunilor. Evitarea piercing-urilor și tatuajelor în condiții nesterile.

  • Implementarea măsurilor de prevenire a infecțiilor asociate actului medical în unitățile sanitare.

  • Administrarea profilactică de antibiotice înaintea procedurilor invazive cu risc (stomatologice, digestive, genito-urinare) la pacienții cu risc crescut.

  • Monitorizarea atentă și tratamentul riguros al bolilor cronice (diabet, insuficiență renală, HIV/SIDA) care cresc susceptibilitatea la infecții.

  • Consilierea pacienților cu risc crescut, în vederea evitării bacteriemiei spontane sau asociate manoperelor.

  • Vaccinarea antigripală anuală și antipneumococică pentru prevenția infecțiilor respiratorii.

  • Tratarea adecvată și la timp a oricăror focare infecțioase care pot genera bacteriemie.

  • Educația populației generale privind riscurile asociate consumului de droguri injectabile și practicilor nesterile de tatuaj/piercing.

 

Pacientii intreaba si despre:

Antibiotic Endocardita

Tratamentul endocarditei infectioase implica de obicei administrarea de antibiotice, iar selectarea antibioticului potrivit depinde de tipul de organisme identificate în sânge și de sensibilitatea acestora la diferite antibiotice.

În unele cazuri, pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru a trata leziunile valvulare sau pentru a elimina infecțiile persistente.

Antibiotice

Pentru endocardita bacteriană, antibioticoterapia este esențială și se administrează de obicei intravenos într-un spital. Antibioticele comune pentru tratamentul endocarditei includ:

  • Penicilină: Este utilizată adesea pentru infecții cauzate de streptococi.
  • Vancomicina: Este utilizată pentru infecții cauzate de stafilococi rezistenți la meticilină (MRSA).
  • Gentamicina: Este adesea utilizată în combinație cu alte antibiotice pentru a trata anumite tipuri de infecții.
  • Ceftriaxona sau Cefotaxim: Sunt cefalosporine de generația a III-a și pot fi folosite în tratamentul endocarditei cauzate de enterococi, în combinație cu un aminoglicozid.

Tratamentul cu antibiotice trebuie să fie intensiv și de durată, adesea durând de la 4 la 6 săptămâni, în funcție de severitatea infecției și de răspunsul la tratament.

În cazul endocarditei fungice, pot fi necesare antifungice, cum ar fi amfotericina B sau fluconazol.

Monitorizare și Ajustare

Răspunsul la tratament trebuie monitorizat atent, și medicamentele pot fi ajustate pe baza rezultatelor testelor de laborator și a simptomelor pacientului.

Este crucial ca pacienții să completeze întregul curs de antibiotice, chiar dacă simptomele s-au îmbunătățit, pentru a asigura eradicarea completă a infecției.

Intervenție Chirurgicală

Intervenția chirurgicală poate fi necesară în cazurile în care infecția nu răspunde la tratamentul cu antibiotice, unde există complicații cum ar fi insuficiența cardiacă severă, sau unde există infecții persistente sau recurente.

Procedurile chirurgicale pot include repararea sau înlocuirea valvei cardiace afectate și îndepărtarea oricărui abces cardiac.

Concluzie

Abordarea terapeutică a endocarditei trebuie să fie individualizată și multifactorială, implicând antibiotice specifice, monitorizare atentă și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Un management adecvat este crucial pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung și pentru îmbunătățirea prognosticului pacienților cu endocardită.

 

Operatie endocardita infectioasa

În endocardita infectioasă, intervenția chirurgicală poate fi o componentă crucială a managementului, în special în situații în care infecția este severă, complicații structurale sunt prezente, sau când infecția nu răspunde la tratamentul cu antibiotice. Iată câteva situații în care poate fi necesară intervenția chirurgicală și ce implică aceasta:

Când este Necesară Intervenția Chirurgicală?

  • Insuficiență Cardiacă: Complicațiile severe, cum ar fi insuficiența valvulară acută care duce la insuficiență cardiacă, pot necesita intervenție chirurgicală urgentă.
  • Abcese Cardiace: Abcesele sau alte colecții de puroi în inimă pot necesita drenaj chirurgical.
  • Infecții Persistente sau Recurente: Când infecția nu poate fi eradicată cu antibiotice, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a elimina țesutul infectat.
  • Infecții Fungice: Endocardita fungică este adesea rezistentă la tratamentul medical și poate necesita excizia chirurgicală a vegetațiilor.

Tipuri de Intervenții Chirurgicale:

  • Repararea Valvei Cardiace: În unele cazuri, valvele cardiace afectate pot fi reparate pentru a restabili funcția normală.
  • Înlocuirea Valvei Cardiace: Dacă valva cardiacă este grav afectată și nu poate fi reparată, poate fi necesară înlocuirea acesteia cu o valvă biologică sau mecanică.
  • Debridare și Drenaj: Abcesele și alte colecții purulente pot necesita debridare chirurgicală și drenaj.

Recuperarea Postoperatorie:

Pacienții vor necesita o perioadă de recuperare postoperatorie, care poate include continuarea antibioticoterapiei, monitorizarea atentă a semnelor vitale și a funcției cardiace, și reabilitare cardiacă. Durata și complexitatea recuperării depind de natura intervenției chirurgicale și de starea generală de sănătate a pacientului.

Riscuri și Complicații:

Orice intervenție chirurgicală implică anumite riscuri și potențiale complicații, inclusiv infecții, sângerări, tromboembolism, reacții adverse la anestezie și, în cazul înlocuirilor valvei cardiace, riscul de disfuncție a protezei valvei.

Concluzie:

În timp ce managementul inițial al endocarditei infectioase se bazează pe antibiotice, intervenția chirurgicală poate deveni necesară în cazurile complicate, severe sau refractare la tratament. Decizia privind intervenția chirurgicală se ia în funcție de starea clinică a pacientului, de extinderea bolii și de răspunsul la tratamentul medicamentos, iar abordarea multidisciplinară implică cardiologi, chirurgi cardiotoracici și specialiști în boli infecțioase pentru a asigura cele mai bune rezultate.

 

Disclaimer:

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
endocardita poza
Trimite mesaj
1
Aveți nevoie de ajutor?
Buna ziua,
Cu ce informații vă putem ajuta?