RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieCE ESTE UN INFARCT MIOCARDIC ACUT?
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă o urgență medicală majoră, caracterizată prin moartea celulelor miocardice din cauza ischemiei prelungite.
Este o afecțiune gravă ce necesită intervenție medicală imediată pentru a preveni complicațiile severe și potențial fatale.
CAUZELE UNUI INFARCT MIOCARDIC ACUT
Complicatii:
- accident vascular cerebral (AVC),
- aritmii cardiace persistente (batai neregulate ale inimii),
- insuficienta cardiaca,
- formarea de cheaguri de sange in picioare sau inima,
- anevrism.
Citeste si:
FACTORI DE RISC
- Hipertensiune: Daca aveti tensiune arteriala (TA) crescuta, aveti un risc mai mare de atac de cord fata de cei care reusesc sa o tina sub control. TA normala este sub 120/80 mm Hg (milimetri de mercur) in functie de varsta persoanei in cauza. Pe masura ce valoarea creste, creste si riscul de a dezvolta probleme cardiace.
- Niveluri ridicate de colesterol: Daca aveti o dieta bogata in grasimi, mai ales din cele nesanatoase, va expuneti riscului de IMA. Este posibil sa reduceti colesterolul modificand stilul de viata alimentar sau luand anumite medicamente, numite statine (PRESCRISE DE MEDIC!)
- Diabet: Diabetul este o afectiune care determina cresterea nivelului glucoza din sange. Astfel, se pot deteriora vasele de sange si, in cele din urma, pot duce la boli coronariene.
- Obezitate: Sansele de a face un atac de cord sunt mai mari daca esti supraponderal, decat daca te mentii la o greutate optima inaltii si varstei tale.
- Fumat.
- Varsta: Riscul de a face un atac de cord creste odata cu inaintarea in varsta. Barbatii prezinta un risc mai mare de atac de cord dupa varsta de 45 de ani, iar femeile prezinta un risc mai mare de atac de cord dupa varsta de 55 de ani (ele fiind protejate pana in jurul acestei varste de catre cantitatea de estrogen secretata in timpul ciclului menstural)
- Istoric familial: Este mai probabil sa aveti un atac de cord daca exista antecedente in familie de boala cardiaca timpurie.
Alți factori care pot crește riscul de infarct miocardic acut:
Stresul intens & constant
Lipsa de exercitiu fizic
Utilizarea anumitor droguri ilegale,
(cocaină , amfetamina)
Antecedente de preeclampsie sau hipertensiune arterială în timpul sarcinii
Simptomele clasice ale unui atac de cord sunt:
- Presiune sau etanșeitate la nivelul pieptului;
- Durere în piept, spate, maxilar și alte zone ale partii superioare a corpului, care durează mai mult de câteva minute sau care dispare și revine;
- Dificultăți de respirație;
- Transpiraţie;
- Greaţă;
- Vărsături;
- Anxietate;
- Tuse;
- Ameţeală;
- Ritm cardiac accelerat.
Este important să stii că nu toate persoanele care au infarct miocardic acut prezintă aceleași simptome sau aceeași severitate a simptomelor.
Durerea toracică este cel mai frecvent simptom raportat atât la femei, cât și la bărbați.
Cu toate acestea, femeile au mai multe șanse decât bărbații să aibă: dificultati de respiratii, greata, ameteala sau varsaturi.
De fapt, unele femei care au avut un atac de cord raportează că simptomele lor s-au simțit ca intr-o pseudo-gripa.
♡
GESTIONAREA UNUI
INFARCT MIOCARDIC ACUT
CE se intampla odata ajuns la SPITAL?
Odata ajuns la spital, medicii vor avea grija de tine si vor face demersurile clinice si imagistice necesare!
Testarea ECG timpurie este utilizată la toți pacienții care prezintă dureri toracice. Electrocardiograma (EKG) este o metoda neinvazia si nedureroasa prin care medicul poate interpreta activitatea electrica a inimii tale!
Este foarte utila si poate oferi informatii pretioase, mai ales intr-un impas precum IMA!
In functie de rezultate, caz sau evolutie, medicul poate alege sa faca si alte investigatii precum radiografii, analize de sange, ecografie cardiaca.
O ecocardiografie poate ajuta la detectarea:
- deteriorării in urma unui infarct miocardic – unde aportul de sânge către inimă a fost blocat brusc,
- a unei insuficiențe cardiace – in care inima nu reușește să pompeze suficient sânge în corp,
- sau diferite boli congenitale ale inimii – malformații congenitale care afectează funcționarea normală a inimii.
Preventie
Nu este niciodată prea târziu pentru a lua măsuri de preventie a unui atac de cord – chiar dacă deja ați avut unul. Iată câteva modalități de a preveni un atac de cord.
Adoptați un stil de viață sănătos. Nu fumați. Mențineți o greutate sănătoasă printr-o dietă benefică pentru inimă. Faceți exerciții fizice regulat și gestionați stresul.
Gestionați alte afecțiuni de sănătate (hipertensiunea arterială, diabetul).
Efectuati controale medicale periodice. Luați medicamentele așa cum vi s-au prescris.
Invățați corect CPR (resuscitarea cardio-pulmonară), astfel încât să puteți ajuta pe cineva care suferă un infarct.
❤️💜💙🧡💛
Diagnosticul infarctului
Diagnosticul prompt al unui infarct miocardic este esențial pentru salvarea vieții și pentru minimizarea deteriorării țesutului cardiac.
Medicii utilizeaza un set diversificat de metode și tehnici de diagnosticare pentru a detecta și a confirma prezența unui infarct miocardic.
🩺
Controlul regulat și importanța acestuia
Consultatiile medicale cardiologice regulate sunt o componentă crucială în prevenirea și diagnosticarea timpurie a infarctului miocardic.
În timpul acestor vizite, medicul dumneavoastră poate evalua factorii de risc și poate efectua teste de screening pentru bolile de inimă.
Aceste controale periodice sunt esențiale pentru monitorizarea sănătății inimii dumneavoastră și pentru identificarea oricăror semne timpurii de probleme.
În situații de urgență, când se suspectează un infarct miocardic acut, medicul va folosi o serie de metode de diagnosticare pentru a confirma sau a respinge suspiciunile.
Acestea pot include interogarea pacientului cu privire la simptomele sale, istoricul medical și un examen fizic.
Investigatii utilizate în DIAGNOSTICUL de INFARCT MIOCARDIC
Diagnosticul unui infarct miocardic acut implică utilizarea mai multor teste pentru a evalua funcționarea inimii și pentru a verifica semnele de deteriorare a țesutului cardiac.
Electrocardiograma (ECG sau EKG) ﮩ٨ـﮩﮩ٨ـ♡ﮩ٨ـﮩﮩ٨
Electrocardiograma este adesea primul test efectuat atunci când se suspectează un infarct miocardic acut. Aceasta înregistrează semnalele electrice ale inimii și poate arăta dacă aveți sau ați avut un atac de cord.
Analize de sânge 💉
Prin efectuarea de teste de sânge, unele proteine, numite markeri cardiaci, pot fi identificate după deteriorarea cardiacă cauzată de un infarct miocardic.
Radiografia toracică 🩻
O radiografie toracică permite medicului să vadă starea și dimensiunea inimii și a plămânilor, ajutând la identificarea oricăror anomalii care ar putea indica un infarct miocardic acut.
Ecografia cardiaca
Ecocardiografia utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale inimii în mișcare. Aceasta examinare poate arăta modul în care sângele circulă prin inimă și prin valvele inimii și poate ajuta la identificarea zonelor afectate de infarct.
Cateterizarea coronariană (angiogramă)
În acest test, un tub lung și subțire (cateter) este introdus într-o arteră, de obicei în picior, și este ghidat către inimă.
O substanță de contrast este injectată prin cateter pentru a ajuta arterele să fie mai vizibile în imaginile realizate în timpul testului.
Acest test poate ajuta la identificarea blocajelor în arterele coronariene.
Tomografia computerizată (CT) cardiacă sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM)
Ambele oferă imagini detaliate ale inimii și pieptului. Tomografia computerizată cardiacă folosește raze X, în timp ce RMN cardiac folosește un câmp magnetic și unde radio pentru a crea imagini ale inimii.
Aceste teste pot fi folosite pentru a diagnostica afectiunile inimii și pot ajuta la evaluarea severității deteriorării cardiace.
Tratament Infarct
Importanța Tratamentului Imediat
În cazul unui infarct miocardic, fiecare minut contează.
Tratamentul imediat este crucial pentru a limita deteriorarea țesutului cardiac și pentru a preveni complicațiile potențial letale.
În acest context, începerea rapidă a tratamentului poate face diferența între viață și moarte.
Medicamente infarct miocardic 💊
Aspirina
Primul pas în tratamentul infarctului miocardic poate fi administrarea de aspirină, care ajută la împiedicarea coagulării sângelui și la prevenirea blocajelor suplimentare ale arterelor coronare.
Trombolitice
Aceste medicamente ajută la dizolvarea cheagurilor de sânge care blochează fluxul sanguin către inimă.
Sunt de obicei administrate cât mai curând posibil după debutul simptomelor unui infarct miocardic.
Alte Medicamente Anticoagulante
Alte medicamente care împiedică coagularea sângelui pot fi utilizate pentru a preveni formarea de noi cheaguri și pentru a împiedica creșterea celor existente.
Nitroglicerina
Nitroglicerina este utilizată pentru a lărgi arterele coronare, ceea ce îmbunătățește fluxul sanguin către inimă și reduce durerea în piept.
Morfina
În cazurile severe, morfina poate fi utilizată pentru a alina durerea și disconfortul.
Beta-Blocante
Aceste medicamente ajută la reducerea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, ceea ce reduce nevoia de oxigen a inimii.
Inhibitorii ACE
Aceste medicamente ajută la relaxarea vaselor de sânge, ceea ce face mai ușor pentru inimă să pompeze sânge.
Statine
Statinele ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge și pot ajuta la stabilizarea depozitelor de grăsime de pe pereții arterelor.
❤️💜💙🧡💛
Proceduri Chirurgicale și Alte Intervenții
Angioplastia Coronariană și Montarea de Stenturi
În cazul unor artere coronare blocate, se poate efectua o angioplastie coronariană.
În timpul acestei proceduri, un medic cardiolog introduce un cateter subțire în artera îngustată, urmat de umflarea unui balon mic pentru a lărgi artera.
În multe cazuri, se montează un stent (o mică rețea metalică) pentru a menține artera deschisă.
Bypassul Arterei Coronare
În cazuri severe, este posibil să fie necesară o intervenție chirurgicală majoră numită bypassul arterei coronare.
În timpul acestei operații, chirurgul prelevă un vas de sânge din altă parte a corpului și îl folosește pentru a ocoli artera blocată, creând o nouă cale pentru fluxul sanguin către inimă.
Reabilitarea Cardiacă
După un infarct miocardic, reabilitarea cardiacă joacă un rol esențial în recuperare.
Acest program cuprinzător include exerciții, educație despre stilul de viață sănătos, consiliere pentru gestionarea stresului și sprijin în vederea revenirii la activitățile normale.
Scopul este de a îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții, reducând riscul unui alt infarct miocardic.
💚
Tehnici de Coping după un Infarct Miocardic
„Coping (to cope)” este un termen provenit din limba engleză și se referă la modul în care o persoană răspunde și gestionează stresul sau situațiile dificile.
Strategiile de coping pot include o varietate de tehnici, cum ar fi găsirea unor modalități de a vă relaxa (de exemplu, meditație sau respirație profundă), găsirea unor noi perspective asupra situațiilor stresante, căutarea sprijinului emoțional din partea prietenilor sau familiei, sau efectuarea unor schimbări în stilul de viață pentru a reduce nivelul de stres.
În urma unui infarct miocardic, recuperarea nu implică doar aspectele fizice.
Grija pentru bunăstarea emoțională este la fel de crucială pentru un parcurs de recuperare complet și eficient.
Starea Emoțională După un Infarct Miocardic
După un infarct miocardic, este normal să experimentați o gamă largă de emoții: teamă, anxietate, depresie, furie.
Este important să vă adresați aceste sentimente și să căutați ajutor dacă acestea vă împiedică să vă reluați viața normală sau dacă persistă.
Consilierea psihologică sau terapia pot fi resurse valoroase în gestionarea acestor emoții.
Viața Sexuală După un Infarct Miocardic
Revenirea la activitatea sexuală după un infarct miocardic poate provoca anxietate.
Discutați cu medicul despre când și cum să reluați în siguranță activitatea sexuală.
În general, dacă vă puteți urca scările sau mergeți rapid fără disconfort, este probabil să fiți pregătiți să reluați viața sexuală.
Importanța Comunității și a Grupurilor de Sprijin
Sprijinul comunității și al grupurilor de suport poate juca un rol important în recuperare.
Aceste grupuri vă pot oferi oportunitatea de a împărtăși experiențele și de a învăța de la alții care trec prin provocări similare.
Prin împărtășirea poveștilor și strategiilor de coping, puteți găsi confort și încurajare în aceste colective.
💙
Concluzie
Asadar, cu toate ca depistarea simptomelor unui atac de cord din timp poate duce la revenirea completa, NU trebui sa luam in deradere aceasta afectiune!
Exista numeroase cazuri ale carui final nu a fost intocmai fericit, deoarece nu s-a actionat la timp si nu s-a sunat rapid la 112!
De asemenea, pentru a minimiza cat mai mult riscul de a fi intr-o asemenea situatie, incercati sa tineti cont de cateva sfaturi simple:
- Aveti grija la dieta voastra, care ar trebui sa fie bogata in legume, fructe, apa, grasimi nesaturate, cat mai putin zahar si grasimi saturate!
- Efectuati Periodic o consultatie cardiologica !
- Evitati stilul de viata sedentar, facand macar 30 de minute de miscare in fiecare zi (Chiar si daca este o simpla plimbare pe jos).
- Eliminati pe cat posibil stresul din viata voastra!
- RENUNTATI LA FUMAT si la ALCOOL!
- Tineti sub control orice afectiune cu care sunteti diagnosticat ! (Diabet zaharat, hipertensiune etc.)
💜
Întrebări Frecvente
În continuare, vom aborda câteva întrebări frecvente legate de infarctul miocardic.
Care sunt semnele timpurii / simptomele unui infarct miocardic?
Semnele timpurii ale unui infarct miocardic includ disconfort sau durere în piept, dificultăți de respirație, senzație de leșin, greață, transpirații abundente și durere care se extinde la brațe, gât, maxilar sau spate.
Cum se diagnostichează un infarct miocardic?
Diagnosticul unui infarct miocardic se face prin mai multe metode, inclusiv un electrocardiogramă (ECG), teste de sânge și, uneori, prin tehnici de imagistică, cum ar fi o angiogramă coronariană.
Ce tipuri de teste se efectuează pentru a diagnostica un infarct miocardic?
Testele pentru a diagnostica un infarct miocardic pot include un ECG, teste de sânge pentru a măsura nivelurile anumitor proteine cardiace și proceduri de imagistică, cum ar fi ecocardiografia sau angiografia coronariană.
Care este tratamentul infarctului miocardic acut?
Tratamentul unui infarct miocardic poate include medicamente pentru dizolvarea cheagurilor de sânge sau proceduri ca angioplastia coronariană și stentarea, și, în unele cazuri, chirurgia de bypass coronarian.
Ce medicamente se utilizează frecvent pentru a trata un atac de cord?
Medicamentele frecvent utilizate pentru a trata un infarct miocardic includ aspirina, tromboliticele, alte medicamente care subțiază sângele, nitroglicerina, beta-blocantele, inhibitorii ACE și statinele.
Ce modificări ale stilului de viață pot ajuta la prevenirea infarctului miocardic?
Prevenirea infarcturilor miocardice poate implica o dietă sănătoasă pentru inimă, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase și gestionarea stresului.
Cum pot face față după un infarct miocardic?
După un infarct miocardic, poate fi util să participați la un program de reabilitare cardiacă, să obțineți sprijin din partea familiei și a prietenilor, să vă mențineți activitatea fizică și să urmați un plan de dietă sănătoasă.
🧡
Cât trăiești după un infarct?
Studiile referitoare la acest subiect pot varia în funcție de multe factori, inclusiv vârsta, sexul, starea generală de sănătate, calitatea îngrijirii medicale primite și stilul de viață de după atacul de cord.
Cu un tratament adecvat și modificări ale stilului de viață, pacientii pot trăi mulți ani după un infarct miocardic.
– | –
In medie, femeia experimentează debutul bolii de inimă cu 3 ani mai târziu și infarctul miocardic cu 4,4 ani mai târziu decât bărbații.
Femeile trăiesc în medie mai mulți ani cu boala de inimă după vârsta de 50 de ani, iar bărbații au o rată de supraviețuire mai mică, atât cu, cât și fără boală de inimă, și deoarece bărbații dezvoltă atacuri de cord mai rapid decât femeile.
Aproape 3 din 4 bărbați și femei vor experimenta boala de inimă înainte de deces.
Acest studiu evidențiază importanța schimbărilor comportamentale și a progreselor medicale care ar întârzia debutul unor afecțiuni fatale.(Autori | Eileen M. Crimmins, PhD, Mark D. Hayward, PhD, Hiroshi Ueda, PhD, Yasuhiko Saito, PhD, și Jung Ki Kim, PhD, Publicat în | J Women Aging. 2008; 20(1-2): 5–19, DOI | 10.1300/j074v20n01_02, Baza de date | PMC (PMC2994551).)
Sophia Antipolis, Franța – 26 august 2021: „Respectarea sfaturilor privind stilul de viață și a tratamentelor medicamentoase ar putea adăuga șapte ani sănătoși de viață după un atac de cord”, conform unui studiu prezentat la Congresul ESC 2021.
„Cei mai mulți pacienți care au suferit un atac de cord rămân cu un risc ridicat de a avea un al doilea atac după un an”. Dr. Tinka Van Trier de la Centrul Medical Universitar Amsterdam, Olanda. „Studiul nostru sugerează că îmbunătățirea stilului de viață și a utilizării medicamentelor ar putea reduce acest risc, cu o câștigare a multor ani de viață fără un eveniment cardiovascular.” escardio.org.
În general, speranța de viață poate scădea cu aproximativ 8-10% din durata de viață așteptată.
De exemplu, se preconizează că o persoană fără boli de inimă va muri în jurul vârstei de 85 de ani, dar în prezența unui atac de cord, speranța de viață se va reduce cu 10% sau 8,5 ani. canohealth,15 dec. 2021
Medicamente infarct miocardic:
Tratamentul medicamentos pentru un infarct miocardic poate include medicamente care dizolvă cheagurile de sânge, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), statine, aspirină și alte medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge.
Tipuri de infarct:
Există două tipuri principale de infarct miocardic: infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) și infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI).
STEMI este de obicei mai grav și necesită intervenție imediată.
Infarct dus pe picioare:
Termenul „infarct dus pe picioare” se referă la un infarct miocardic care a fost nedetectat sau netratat. Acesta poate avea consecințe grave, inclusiv aritmii cardiace și insuficiență cardiacă.
Moartea prin infarct miocardic:
Moartea prin infarct miocardic poate surveni ca urmare a unei aritmii cardiace fatale sau a unei insuficiențe cardiace severe.
Sechele infarct miocardic:
Sechelele unui atac de cord pot varia semnificativ între indivizi și pot include o serie de consecințe fizice, psihologice și sociale.
Sechele Fizice
Afectarea Funcției Cardiace
- Insuficiență cardiacă: Deteriorarea mușchiului cardiac poate duce la insuficiență cardiacă, în care inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului.
- Aritmii: Atacurile de cord pot perturba sistemul electric al inimii, ducând la bătăi neregulate ale inimii, care pot necesita intervenții medicale suplimentare.
- Toleranță redusă la efort: Mulți supraviețuitori experimentează scăderea rezistenței și a capacității de efort din cauza funcției cardiace slăbite.
Evenimente Cardiovasculare Recurente
- Risc crescut de atacuri de cord viitoare: Supraviețuitorii au un risc mai mare de atacuri de cord ulterioare sau evenimente cardiovasculare conexe din cauza afecțiunilor subiacente precum boala arterială coronariană.
- Risc de accident vascular cerebral: Există un risc crescut de accident vascular cerebral după un atac de cord, în special dacă există probleme continue cu fluxul sanguin sau coagularea.
Sechele Psihologice
- Depresie și anxietate: Mulți indivizi experimentează tulburări psihologice post-infarct, inclusiv anxietate legată de sănătate și teama de evenimente viitoare. Depresia este deosebit de frecventă și poate afecta semnificativ recuperarea și calitatea vieții.
- Tulburare de stres post-traumatic (PTSD): Unii supraviețuitori pot dezvolta simptome de PTSD legate de trauma experimentării unui atac de cord.
Sechele Sociale
Modificări ale Stilului de Viață
- Schimbări în activitățile zilnice: Supraviețuitorii trebuie adesea să-și modifice rutinele zilnice, inclusiv munca și activitățile fizice, ceea ce poate duce la sentimente de pierdere sau frustrare.
- Impact asupra relațiilor: Experiența unui atac de cord poate tensiona relațiile din cauza schimbărilor în roluri sau a răspunsurilor emoționale din partea membrilor familiei și prietenilor.
Managementul pe Termen Lung
Gestionarea eficientă a sechelelor implică:
- Reabilitare cardiacă: Programe structurate care includ antrenament fizic, educație pentru un stil de viață sănătos pentru inimă și consiliere pentru îmbunătățirea rezultatelor fizice și mentale.
- Aderența la medicație: Urmarea schemelor de medicație prescrise pentru gestionarea factorilor de risc (hipertensiunea, nivelurile de colesterol și diabetul) este crucială pentru prevenirea altor evenimente cardiovasculare.
- Suport psihologic: Accesarea resurselor de specialitate poate ajuta la tratarea depresiei și anxietății, îmbunătățind recuperarea generală și calitatea vieții.
Cât ai tensiunea când faci infarct?
Valorile tensiunii arteriale în timpul unui atac de cord pot varia.
Tensiunea arterială poate fi normală, crescută sau scăzută, în funcție de zona afectată a inimii.¹
De exemplu, un atac de cord care afectează partea inferioară dreaptă a inimii (un infarct de perete inferior) poate cauza hipotensiune.²
Pe de altă parte, ateroscleroza, un proces în care grăsimea și colesterolul se pot acumula în vasele de sânge în timp și le pot face mai puțin flexibile, poate determina creșterea tensiunii arteriale și menținerea ei la valori ridicate în timpul unui atac de cord.³
De asemenea, este posibil ca tensiunea arterială să rămână normală în timpul unui atac de cord.
Un exemplu în acest sens este atacul de cord silențios sau „mini” infarctul, în care atacul de cord apare fără simptomele clasice precum durerea în piept sau presiunea, dificultăți bruște de respirație, amețeală sau transpirație.⁴
Este important să știți că nu există o „regulă” fixă pentru acest lucru, deoarece fiecare persoană este unică și reacționează diferit în situații de stres.
Surse:
Ameloot K, Jakkula P, Hästbacka J, et al. Optimum blood pressure in patients with shock after acute myocardial infarction and cardiac arrest. J Am Coll Cardiol. 2020;76(7):812-824. doi:10.1016/j.jacc.2020.06.043
National Library of Medicine. Inferior myocardial infarction.
American Heart Association. How high blood pressure can lead to a heart attack.
American Heart Association. What is a silent heart attack?
Tablou clinic infarct miocardic:
Simptomele unui infarct miocardic pot varia, dar pot include durere sau disconfort în piept, dificultăți de respirație, transpirații reci, amețeli, oboseală neobișnuită, greață, anxietate și alte simptome.
Unele persoane pot avea simptome mai puțin tipice, în special femeile, persoanele în vârstă și persoanele cu diabet.
Conduita de urgență în infarct miocardic:
Dacă suspectați că aveți un infarct miocardic, sunați imediat la numărul de urgență 112. În timp ce așteptați ajutorul, încercați să stați calm și să vă odihniți.
Aspirina poate fi administrată dacă este disponibilă și nu există o contraindicație. Spitalizarea și tratamentul rapid pot îmbunătăți semnificativ rezultatele.
De la ce faci infarct?
Infarctul miocardic este de obicei cauzat de ocluzia unei artere coronare, adesea datorită unui cheag de sânge format pe o placă de aterom (depunere de grăsimi și colesterol).
Fumatul, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul, obezitatea, stresul și sedentarismul sunt factori de risc pentru infarctul miocardic.
Cât de des ar trebui să merg la cardiolog ?
Monitorizarea regulată a sănătății inimii este esențială pentru prevenirea și identificarea timpurie a bolilor cardiovasculare.
Frecvența cu care ar trebui să vă faceți screening depinde de mai mulți factori, inclusiv vârsta, istoricul familial și starea generală de sănătate.
În funcție de vârstă
Dacă sunteți tânăr și nu aveți niciun factor de risc cunoscut pentru boli de inimă, un screening pentru boli de inimă poate fi recomandat la fiecare 2-5 ani.
În cazul în care aveți peste 40 de ani sau aveți factori de risc, este recomandat să faceți un control anual sau chiar mai des dacă medicul dumneavoastră consideră necesar.
În funcție de factorii de risc
Dacă aveți factori de risc pentru boli de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea sau un istoric familial de boli de inimă, este posibil să aveți nevoie de controale mai frecvente.
În aceste cazuri, medicul poate recomanda screeningul anual sau chiar mai des.
Surse: webmd, .heart.org, clevelandclinic.org, mayoclinic.org, pubmed
Disclaimer:
Acest articol are scop informativ și educațional și nu trebuie interpretat ca sfat medical sau înlocuirea consultării cu un medic specialist.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice consecință a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie