Explicarea tensiunii arteriale și a hipertensiunii arteriale

Tensiunea arterială reprezintă forța exercitată de sângele circulant asupra pereților vaselor sangvine în timpul circulației sistemice.

Hipertensiunea arterială (HTA) apare când această forță este persistent crescută, conducând la potențiale complicații patologice.

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială se măsoară prin două componente:

• Tensiunea arterială sistolică (TAS): Presiunea exercitată în timpul sistolei ventriculare, când cordul expulzează sângele în circulația arterială.
• Tensiunea arterială diastolică (TAD): Presiunea măsurată în timpul diastolei ventriculare, perioada de relaxare cardiacă între două contracții.

O valoare normală a tensiunii arteriale este considerată < 120/80 mmHg.

Diagnosticul de hipertensiune arterială se stabilește când valorile sunt persistent egale sau superioare valorii de 140/90 mmHg.

Etiologia hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială se clasifică în două categorii principale:

1. Hipertensiune arterială esențială (primară): Reprezintă forma cea mai frecventă, aproximativ 90-95% din cazuri. Se dezvoltă progresiv și este frecvent asociată cu factori de risc: obezitatea, sedentarismul, stresul psihosocial, tabagismul, consumul excesiv de alcool și aportul crescut de sodiu. Factorii genetici pot avea, de asemenea, o contribuție semnificativă în patogeneză.
2. Hipertensiune arterială secundară: Este cauzată de o patologie subiacentă identificabilă – nefropatiile, tulburările endocrine sau administrarea anumitor medicamente cu potențial hipertensiv.

Simptomatologie și complicații

Majoritatea pacienților cu HTA sunt asimptomatici. Cu toate acestea, în absența tratamentului, pot apărea următoarele complicații severe:

• Infarct miocardic acut: Suprasolicitarea cardiacă poate conduce la insuficiență cardiacă sau infarct miocardic.
• Accident vascular cerebral: Hipertensiunea arterială poate determina ruptura vaselor cerebrale, conducând la accident vascular cerebral hemoragic.
• Anevrism: Fragilizarea pereților vasculari poate conduce la formarea anevrismelor, cu risc vital în caz de ruptură.
• Boală cronică de rinichi: Hipertensiunea arterială poate afecta progresiv funcția renală.

Diagnostic și terapie

Diagnosticul se stabilește după monitorizarea repetată a valorilor tensionale în zile diferite.
Planul terapeutic include următoarele măsuri:

• Modificări dietetice: Restricție sodică și reducerea aportului lipidic.
• Activitate fizică: Program regulat de exerciții fizice adaptate.
• Management ponderal: Menținerea unui indice de masă corporală în limite normale.
• Terapie medicamentoasă: Administrarea de medicamente antihipertensive când modificările stilului de viață sunt insuficiente pentru controlul tensional.