Hipertensiune Labilă
Labil înseamnă care se schimbă ușor. Hipertensiune (HTA) înseamnă un alt termen pentru tensiune arterială ridicată.
HTA labilă apare când tensiunea arterială a unei persoane se schimbă în mod repetat sau brusc de la normal la niveluri anormal de ridicate.
Hipertensiunea oscilantă (labilă) apare de obicei în situații stresante.
Se referă la următoarele situații:
În cazul tensiunii oscilante, aceste fluctuații ale tensiunii arteriale sunt mult mai mari decât normal.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Cauze pentru HTA LABILA
Care sunt simptomele hipertensiunii labile?
Nu toată lumea va avea simptome fizice ale HTA labile.
Dacă aveți simptome fizice, acestea pot include:
Simptome la nivelul capului
- 🤕 dureri de cap
- 👂 țiuit în urechi (tinitus)
Simptome cardiovasculare
- ❤️ palpitații
Alte simptome
- 😊 înroșirea feței
Hipertensiune labilă vs. hipertensiune paroxistică
Hipertensiunea labillă și hipertensiunea paroxistică sunt ambele afecțiuni în care tensiunea arterială fluctuează larg între niveluri normale și ridicate.
Hipertensiunea paroxistică este uneori considerată un tip de tensiune oscilantă ridicată, dar există câteva diferențe cheie între cele două afecțiuni:
Hipertensiunea labilă | Hipertensiunea paroxistică |
---|---|
apare de obicei în situații stresante din punct de vedere emoțional | pare să apară aleatoriu (din senin), dar se crede că ar putea fi cauzată de emoții reprimate datorate unei traume din trecut |
poate sau nu să aibă simptome | cauzează de obicei simptome supărătoare: dureri de cap, slăbiciune și o teamă intensă de moarte iminentă |
Opțiuni de tratament
- 💊 alprazolam (Xanax)
- 💊 clonazepam (Klonopin)
- 💊 diazepam (Valium)
- 💊 lorazepam (Ativan)
- 💊 atenolol (Tenormin)
- 💊 bisoprolol (Zebeta)
- 💊 nadolol (Corgard)
- 💊 betaxolol (Kerlone)
Sunt adesea utilizate în combinație cu tratamente anti-anxietate.
Prevenție
Pentru a preveni episoadele viitoare de hipertensiune labilă, puteți încerca următoarele măsuri:
La cabinetul medical, ar fi bine să vă odihniți și să respirați profund pentru o perioadă înainte de a vi se măsura tensiunea arterială.
Modificări ale stilului de viață
- 🚭 renunțați la fumat
- 🧂 limitați consumul de sare
Consum de substanțe
- ☕ limitați cafeina
- 🍷 evitați alcoolul
Gestionarea stresului
- 🧘♀️ exerciții
- 🧠 meditație
- 💆♀️ masaj
- 🫁 respirație profundă
- 🧘♂️ yoga
Complicații
O creștere temporară a tensiunii arteriale poate pune presiune pe inimă și alte organe. Dacă aceste creșteri temporare ale tensiunii arteriale apar frecvent, acestea pot provoca daune rinichilor, vaselor de sânge, ochilor și inimii.
Fluctuațiile tensiunii arteriale pot fi deosebit de periculoase pentru pacienții cu afecțiuni preexistente ale inimii sau ale vaselor de sânge – angina, anevrism cerebral sau anevrism aortic.
În trecut, medicii credeau că tensiunea oscilantă nu prezenta la fel de multă îngrijorare ca hipertensiunea susținută sau „fixă”.
Cercetări mai recente au arătat că HTA labilă netratată vă expune unui risc mai mare de boli de inimă și deces din toate cauzele, în comparație cu cei care sunt tratați.
Pe lângă bolile de inimă, alte studii au descoperit că persoanele cu hipertensiune labilă netratată prezintă un risc crescut de:
Concluzie
Hipertensiunea labilă de obicei nu cauzează probleme grave imediat. Tensiunea arterială revine de obicei la niveluri normale într-o perioadă scurtă de timp după incidentul stresant.
Cercetătorii cred acum că hipertensiunea labilă netratată poate cauza probleme mai târziu. Există din ce în ce mai multe dovezi că poate crește riscul unei persoane de AVC, INFARCT și leziuni ale organelor în timp, dacă nu este tratată.
Deoarece HTA labila este de obicei declanșată de anxietate, este important să vă gestionați anxietatea cu medicamente sau tehnici de relaxare pentru a preveni episoade viitoare sau continue.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.