RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografiePrezentare generală: anevrism
Anevrismul
Ce Este?
Un anevrism apare atunci când peretele unei artere se slăbește și formează o umflătură anormală care poate duce la complicații severe.
Tipuri Principale
Cele mai frecvente sunt anevrismele cerebrale (în creier) și cele aortice (în cea mai mare arteră din corp).
Prevalență
Anevrismele cerebrale pot afecta 3-5% din populație pe parcursul vieții, fiind mai frecvente la adulți.
Localizare
Pot apărea în orice arteră, dar sunt mai frecvente în creier și în aortă, principala arteră care transportă sânge de la inimă.
Multe anevrisme nu prezintă simptome până când nu devin severe. Consultați medicul pentru screening-uri regulate, mai ales dacă aveți factori de risc.
Anevrismul reprezintă o dilatare anormală a peretelui arterial, care apare atunci când acesta se slăbește și formează o protuberanță de dimensiuni neobișnuite.
Această afecțiune poate evolua până la ruptura peretelui arterial, provocând hemoragie internă.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Care sunt cauzele anevrismului?
Deși cauza exactă a anevrismului nu este pe deplin înțeleasă, există anumiți factori care contribuie la apariția acestei afecțiuni.
Țesutul arterial deteriorat poate juca un rol important în dezvoltarea anevrismului.
Blocajele, precum depozitele de grăsime, pot afecta arterele.
Aceste depozite determină inima să pompeze mai puternic pentru a împinge sângele dincolo de acumulările de grăsime.
Boala aterosclerotică
Boala aterosclerotică poate duce la formarea unui anevrism.
Placa aterosclerotică este o substanță dură compusă din colesterol, grăsimi și alte substanțe care deteriorează arterele și împiedică circulația liberă a sângelui.
Hipertensiunea arterială
Tensiunea arterială normală pentru un adult este considerată la sau sub 120/80 mmHg.
O presiune sanguină semnificativ mai mare poate dilata sau slăbi vasele de sânge.
Alți factori de risc
Bărbații prezintă un risc mai mare de dezvoltare a anevrismelor decât femeile.
Persoanele peste 65 de ani au, de asemenea, un risc crescut.
Alți factori includ:
- Alimentația bogată în grăsimi și colesterol
- Antecedentele familiale de boli cardiace
- Fumatul
- Obezitatea
- Sarcina (poate crește riscul de anevrism splenic)
Ce simptome trebuie să urmăresc?
Simptomele anevrismului variază în funcție de tip și localizare.
Anevrismele care apar în corp sau creier nu prezintă de obicei semne sau simptome până la ruptură.
Simptomele anevrismului rupt
Anevrismele apropiate de suprafața corpului pot prezenta semne de umflare și durere.
Se poate dezvolta și o masă de dimensiuni mari.
Anevrismul cerebral
Simptomele încep cu o durere de cap bruscă și insuportabilă.
Alte simptome includ:
- Probleme de vedere, inclusiv vedere dublă
- Sensibilitate la lumină
- Greață și vărsături
- Pierderea conștienței
Anevrismul aortic
Când un anevrism aortic toracic se rupe, simptomele pot include:
- Durere toracică bruscă și severă
- Durere bruscă de spate
- Scădere semnificativă a tensiunii arteriale
- Amorțeală în membre
Un anevrism aortic abdominal rupt poate cauza:
- Durere bruscă și severă în abdomen sau zona lombară
- Ritm cardiac rapid
- Amețeli
- Dificultăți de respirație
- Transpirații reci
- Sângerare
- Ritm cardiac crescut
- Dificultăți de respirație
- Durere toracică sau abdominală bruscă
- Amețeli
Cum se diagnostichează anevrismul?
Instrumentele de diagnostic folosite pentru identificarea leziunilor arteriale depind de localizarea problemei.
Majoritatea anevrismelor cerebrale sunt descoperite întâmplător, adesea când imagistica cerebrală este utilizată pentru investigarea altor afecțiuni, precum comoția cerebrală.
Medicul vă poate îndruma către un specialist precum un chirurg cardiovascular sau vascular.
Tomografia computerizată (CT) și ecografia sunt teste imagistice comune utilizate pentru diagnosticarea sau identificarea neregularităților vaselor de sânge.
Scanările CT utilizează raze X pentru examinarea interiorului corpului, permițând medicului să observe starea vaselor de sânge, precum și eventualele blocaje, dilatări și zone slăbite din interiorul acestora.
Cum se tratează anevrismul?
Tratamentul depinde de localizarea și tipul anevrismului .
O zonă slăbită a unui vas sanguin în zona toracică și abdominală poate necesita un tip de intervenție chirurgicală numită grefă endovasculară cu stent.
Această procedură minim invazivă este preferată în locul chirurgiei deschise tradiționale, deoarece implică repararea și întărirea vaselor de sânge deteriorate.
Procedura reduce și riscul de infecție, cicatrizare și alte complicații.
Alte tratamente pot include medicamente pentru hipertensiune arterială și colesterol crescut.
Pot fi prescrise anumite tipuri de beta-blocante pentru scăderea tensiunii arteriale.
Cum poate fi prevenit anevrismul?
O dietă bogată în nutrienți, cu multe fructe, cereale integrale și legume poate ajuta la prevenirea formării unui anevrism.
Carnea și puiul cu conținut scăzut de grăsimi saturate și colesterol sunt opțiuni bune de proteine.
Produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt, de asemenea, benefice.
Includerea exercițiilor fizice regulate în rutina zilnică, în special a exercițiilor cardio, poate stimula circulația sanguină sănătoasă prin inimă, artere și alte vase de sânge.
Eliminarea consumului de tutun poate reduce riscul de anevrism.
Programarea controalelor medicale anuale este o altă modalitate de prevenire a anevrismului.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie