Hipertensiune secundară

Hipertensiunea secundară se referă la hipertensiunea arterială care apare ca urmare a unei alte afecțiuni subiacente.

Spre deosebire de hipertensiunea primară sau esențială, unde nu se cunoaște cauza exactă, în cazul hipertensiunii secundare există o cauză identificabilă care duce la creșterea tensiunii arteriale.

Sursa: [1] 

Tipuri de Hipertensiune Secundară

Există mai multe tipuri de hipertensiune secundară, care sunt cauzate de diverse afecțiuni sau factori. Acestea includ:

Hipertensiunea Secundară datorată Bolilor Renale

Bolile renale sunt una dintre cele mai comune cauze ale hipertensiunii secundare.

Afecțiuni precum boala renală cronică, stenoza arterei renale sau glomerulonefrita pot duce la tensiune arterială crescută.

Aceste condiții afectează capacitatea rinichilor de a filtra excesul de lichid și deșeuri din sânge, ceea ce duce la un volum crescut de sânge și, în consecință, la tensiune arterială crescută.

Hipertensiunea Secundară datorată Tulburărilor Glandei Suprarenale

Tulburările glandei suprarenale pot cauza, de asemenea, hipertensiune secundară.

Glandele suprarenale produc mai mulți hormoni esențiali, inclusiv aldosteronul, care ajută la controlul tensiunii arteriale prin gestionarea echilibrului de potasiu și sodiu din organism.

Condiții precum sindromul Conn, în care glandele suprarenale produc prea mult aldosteron, pot duce la hipertensiune secundară.

Hipertensiunea Secundară datorată Defectelor Cardiace

Anumite defecte cardiace, în special cele prezente la naștere (defecte cardiace congenitale), pot cauza hipertensiune secundară.

Aceste defecte pot afecta fluxul normal de sânge prin inimă, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.

Hipertensiunea Secundară datorată Medicamentelor

Anumite medicamente pot cauza hipertensiune secundară. Acestea includ pilulele contraceptive, analgezicele fără prescripție medicală, remedii pentru răceală, decongestionante, unele medicamente prescrise și droguri ilegale precum cocaina și amfetaminele.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră orice medicamente sau suplimente pe care le luați, deoarece acestea ar putea contribui la tensiune arterială crescută.

Descopera Serviciile de Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Prețuri

Daca ai nevoie de o programare la Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau la telefon !

0219967

Descopera tarifele Cardiologie pe care le oferim în clinicile noastre !

Vezi Tarife Cardiologie

Daca ai nevoie de o programare Cardiologie, o poți face usor la noi pe site sau apelează-ne, iar noi te ajutăm cu restul .

0219967

Programare

Consult Cardiologie

Ecografie Cardiacă

Holter EKG / TA

Cauzele hipertensiunii secundare

Boli renale

Bolile renale sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale hipertensiunii secundare.

Rinichii joacă un rol esențial în reglarea tensiunii arteriale prin controlul volumului de lichid în organism și prin eliberarea de hormoni care influențează tensiunea arterială.

Atunci când rinichii nu funcționează corect, aceste mecanisme pot fi perturbate, ducând la creșterea tensiunii arteriale.

Tulburări ale glandei suprarenale

Glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, produc o serie de hormoni esențiali, inclusiv aldosteronul și cortizolul.

Aldosteronul ajută la reglarea tensiunii arteriale prin controlul cantității de sodiu și lichid în organism.

Tulburările care afectează producția de aldosteron, cum ar fi hiperaldosteronismul primar, pot duce la hipertensiune secundară.

De asemenea, producția excesivă de cortizol, ca în cazul sindromului Cushing, poate duce la hipertensiune.

Defecte cardiace

Anumite defecte cardiace congenitale pot duce la hipertensiune secundară. De exemplu, coarctația de aortă, o îngustare a arterei principale care iese din inimă, poate duce la hipertensiune.

De asemenea, hipertensiunea pulmonară, o afecțiune caracterizată prin tensiune arterială ridicată în arterele care duc la plămâni, poate duce la hipertensiune secundară.

Utilizarea anumitor medicamente

Anumite medicamente, inclusiv contraceptivele orale, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizii, unele medicamente pentru răceală, medicamentele pentru apetit și medicamentele pentru migrenă, pot crește tensiunea arterială și pot duce la hipertensiune secundară.

De asemenea, abuzul de droguri, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, poate duce la hipertensiune secundară.

Factori de risc pentru hipertensiunea secundară

Factori genetici

Anumite caracteristici genetice pot crește riscul de a dezvolta hipertensiune secundară.

De exemplu, persoanele cu anumite boli genetice, cum ar fi boala polichistică renală, pot avea un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune secundară.

De asemenea, există dovezi că predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea unor forme de hipertensiune secundară, cum ar fi hiperaldosteronismul primar, o tulburare a glandelor suprarenale care poate duce la hipertensiune.

Stilul de viață

Stilul de viață poate influența, de asemenea, riscul de a dezvolta hipertensiune secundară.

Consumul excesiv de alcool sau de droguri, precum cocaina sau amfetaminele, poate duce la hipertensiune.

De asemenea, utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi contraceptivele orale, poate crește riscul de hipertensiune secundară.

Un stil de viață sedentar, o dietă nesănătoasă și obezitatea pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea hipertensiunii secundare.

Vârsta și sexul

Riscul de a dezvolta hipertensiune secundară poate crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece funcția renală tinde să se deterioreze odată cu vârsta.

De asemenea, bărbații sunt mai predispuși decât femeile să dezvolte hipertensiune secundară, deși motivele pentru această diferență nu sunt pe deplin înțelese.

Este important să se rețină că acești factori de risc pot interacționa în moduri complexe, iar prezența unui singur factor de risc nu înseamnă neapărat că o persoană va dezvolta hipertensiune secundară.

Complicațiile hipertensiunii secundare

Boli de inimă

Hipertensiunea secundară poate duce la diverse boli de inimă. Aceasta poate cauza hipertrofie ventriculară stângă, o afecțiune în care pereții ventriculului stâng al inimii se îngroașă, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.

De asemenea, poate crește riscul de boală coronariană, care poate duce la un atac de cord.

Accident vascular cerebral

Hipertensiunea secundară este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral.

Presiunea arterială ridicată poate duce la deteriorarea vaselor de sânge din creier, ceea ce poate duce la un accident vascular cerebral.

Un accident vascular cerebral se produce atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale.

Insuficiență renală

Rinichii sunt organele care ajută la filtrarea deșeurilor din sânge.

Hipertensiunea secundară poate duce la deteriorarea vaselor de sânge din rinichi, ceea ce poate duce la insuficiență renală.

În cazul insuficienței renale, rinichii nu mai pot filtra eficient deșeurile din sânge, ceea ce poate duce la acumularea deșeurilor și la alte probleme de sănătate grave.

Diagnosticul hipertensiunii secundare

Diagnosticul hipertensiunii secundare implică o serie de teste și evaluări pentru a identifica cauza de bază a tensiunii arteriale ridicate.

Acestea pot include teste de laborator, imagistică medicală și un examen fizic detaliat, precum și o revizuire a istoricului medical al pacientului.

Teste de laborator

Testele de laborator pentru hipertensiunea secundară pot include analize de sânge și de urină pentru a evalua funcția renală, nivelurile hormonale și alte posibile cauze ale hipertensiunii arteriale.

De exemplu, un test de sânge poate fi folosit pentru a măsura nivelurile de renină și aldosteron, care pot indica o tulburare a glandei suprarenale.

Un test de urină poate fi folosit pentru a detecta prezența proteinelor sau a sângelui, care pot indica o boală renală.

Imagistica medicală

Imagistica medicală poate fi folosită pentru a vizualiza organele interne și pentru a identifica orice anomalii care ar putea cauza hipertensiunea secundară.

Aceasta poate include ecografia renală, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RM) a glandelor suprarenale sau a inimii.

De exemplu, o ecografie renală poate detecta anomalii structurale ale rinichilor, în timp ce o CT sau RM a glandelor suprarenale poate identifica tumori sau alte anomalii.

Daca aveti o afectiune care poate provoca hipertensiune secundara, este posibil sa aveti nevoie de o tensiune arteriala verificata mai frecvent.

Adresati-va medicului dumneavoastra cat de des trebuie sa vi se verifice tensiunea arteriala

Istoricul medical și examenul fizic

Un istoric medical detaliat și un examen fizic sunt de asemenea esențiale în diagnosticul hipertensiunii secundare.

Medicul va dori să știe despre orice simptome pe care le-ați avut, medicamentele pe care le luați, istoricul familial de hipertensiune sau alte boli, și orice alte probleme de sănătate pe care le aveți.

Examenul fizic poate include măsurarea tensiunii arteriale, ascultarea inimii și a vaselor de sânge pentru zgomote anormale, și examinarea corpului pentru semne de boli care ar putea cauza hipertensiunea secundară.

Tratament hipertensiune secundara

Tratamentul hipertensiunii secundare implică abordarea cauzei de bază a hipertensiunii, precum și gestionarea simptomelor hipertensiunii în sine.

Tratarea afecțiunii de bază

Tratamentul pentru hipertensiunea secundară începe cu tratarea afecțiunii de bază care a cauzat hipertensiunea.

De exemplu, dacă hipertensiunea este cauzată de o boală renală, tratamentul poate include medicamente pentru a controla boala renală.

Dacă hipertensiunea este cauzată de un dezechilibru hormonal, tratamentul poate include medicamente pentru a regla nivelurile hormonale.

Medicamente pentru hipertensiune

În plus față de tratarea afecțiunii de bază, medicamentele pentru hipertensiune pot fi utilizate pentru a controla tensiunea arterială.

Acestea pot include diuretice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocante ale receptorilor angiotensinei II (ARB), blocante ale canalelor de calciu și altele.

Medicul cardiolog va decide care medicament sau combinație de medicamente este cea mai potrivită pentru dumneavoastră, în funcție de afecțiunea de bază și de alte probleme de sănătate pe care le aveți.

Modificări ale stilului de viață

Modificările stilului de viață pot juca, de asemenea, un rol important în gestionarea hipertensiunii secundare. Acestea pot include:

• O dietă sănătoasă: O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale. De asemenea, este important să limitați consumul de sodiu și alcool.
• Exercițiu fizic regulat: Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale și la menținerea unei greutăți sănătoase.
• Renunțarea la fumat: Fumatul poate crește tensiunea arterială și poate deteriora vasele de sânge, așa că renunțarea la fumat poate ajuta la gestionarea hipertensiunii.
• Limitarea consumului de alcool: Consumul excesiv de alcool poate crește tensiunea arterială.
• Gestionarea stresului: Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a face orice modificări majore ale stilului de viață sau de a începe orice nou regim de tratament.

Prevenirea hipertensiunii secundare

Modificări ale stilului de viață

Prevenirea hipertensiunii secundare poate începe cu modificări ale stilului de viață. Acestea pot include:

• Alimentație sănătoasă: Consumul de alimente bogate în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, precum și reducerea consumului de alimente cu conținut ridicat de sodiu și grăsimi saturate, poate ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
• Exercițiu fizic regulat: Activitatea fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, poate ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
• Menținerea unei greutăți sănătoase: Supraponderabilitatea sau obezitatea pot crește riscul de hipertensiune. Menținerea unei greutăți sănătoase poate ajuta la prevenirea hipertensiunii secundare.
• Evitarea consumului excesiv de alcool și renunțarea la fumat: Consumul excesiv de alcool și fumatul pot crește tensiunea arterială și pot agrava alte afecțiuni care pot cauza hipertensiune secundară.

Monitorizarea regulată a tensiuni arteriale

Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este esențială pentru prevenirea hipertensiunii secundare. Aceasta poate ajuta la identificarea oricăror modificări ale tensiunii arteriale care ar putea indica o problemă de sănătate subiacentă.

Dacă tensiunea arterială începe să crească, este important să se consulte un medic pentru a determina cauza și a începe tratamentul cât mai curând posibil.

Managementul afecțiunilor de bază

Managementul eficient al afecțiunilor de bază este o altă componentă cheie a prevenirii hipertensiunii secundare.

Dacă aveți o afecțiune de sănătate care poate cauza hipertensiune secundară, cum ar fi boala renală sau tulburările glandei suprarenale, este important să urmați tratamentul recomandat de medicul dumneavoastră.

Acest lucru poate include luarea de medicamente, modificarea dietei sau alte intervenții. Prin gestionarea eficientă a acestei afecțiuni, puteți reduce riscul de a dezvolta hipertensiune secundară.

Concluzie

Hipertensiunea secundară este o formă de tensiune arterială ridicată cauzată de o afecțiune de bază.

Este esențial să se identifice și să se trateze această afecțiune pentru a controla hipertensiunea secundară și a preveni complicațiile grave, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și insuficiența renală.

Pacientii vor sa afle si despre :

Glande suprarenale tensiune

Hiperplazia glandelor suprarenale poate cauza hipertensiune prin creșterea secreției de aldosteron, care determină retenție de sare și apă. Feocromocitomul (tumoră suprarenală) crește tensiunea prin eliberare de adrenalină.

Ce este hipertensiunea arteriala

HTA este creșterea cronică a tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg. Crește riscul de boli cardiovasculare. Poate fi primară sau secundară unei alte afecțiuni.

Grad hipertensiune

HTA se împarte în 3 grade: gradul 1 (140-159/90-99 mmHg), gradul 2 (160-179/100-109 mmHg) și gradul 3 (peste 180/110 mmHg). Cu cât gradul este mai mare, cu atât riscul de complicații crește.

Tensiune renala simptome

Printre simptomele hipertensiunii de cauză renală se numără dureri de cap, amețeli, epistaxis (sângerări nazale), tulburări de vedere, dureri toracice, palpitații.

Hipertensiune de cauza renala

Boala renală poate cauza HTA prin mecanisme precum retenția de sodiu și apă, eliberarea de renină, activarea sistemului nervos simpatic. HTA apare la majoritatea bolnavilor renali cronici.

Rinichii si tensiunea arteriala

Rinichii joacă un rol esențial în reglarea tensiunii arteriale prin controlul volumului de fluid extracelular, eliberarea de renină, producția de angiotensină II și aldosteron. Disfuncția renală dereglează aceste mecanisme.

Surse : [1],[2],[3],[4],[5],[6] 

Foto : 1 , 2

Disclaimer:

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.