Tipuri de boli cardiace hipertensive

Problemele cardiace asociate cu hipertensiunea arterială afectează arterele și mușchii inimii.

Îngustarea arterelor

Arterele coronare transportă sânge către mușchiul cardiac.

Când hipertensiunea arterială determină îngustarea vaselor de sânge, fluxul sanguin către inimă poate încetini sau se poate opri.

Această afecțiune este cunoscută ca boală coronariană (BC) sau boală arterială coronariană.

BC îngreunează funcționarea inimii și aprovizionarea celorlalte organe cu sânge.

Îngroșarea și mărirea inimii

Hipertensiunea arterială face dificilă pomparea sângelui de către inimă.

Similar altor mușchi, efortul constant determină îngroșarea și creșterea mușchiului cardiac.

Aceste modificări apar de obicei în camera principală de pompare a inimii, ventriculul stâng.

Această afecțiune este cunoscută ca hipertrofie ventriculară stângă (HVS).

Complicații

Atât BC cât și HVS pot duce la:

– Insuficiență cardiacă: incapacitatea inimii de a pompa suficient sânge

– Aritmie: bătăi anormale ale inimii

– Boală cardiacă ischemică: aprovizionare insuficientă cu oxigen a inimii

– Infarct miocardic: întreruperea fluxului sanguin către inimă

– Stop cardiac brusc: oprirea subită a activității cardiace

– Accident vascular cerebral: oprirea fluxului sanguin către creier

– Moarte subită

Cine este expus riscului de boală cardiacă hipertensivă?

Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces atât la bărbați cât și la femei.

Principalul factor de risc pentru boala cardiacă hipertensivă este tensiunea arterială crescută.

Riscul crește în următoarele situații:

– Prezența excesului ponderal

– Sedentarismul

– Fumatul

– Alimentația bogată în grăsimi și colesterol

Principalul factor de risc pentru boala cardiacă hipertensivă este tensiunea arterială crescută.

Bărbații prezintă un risc mai mare comparativ cu femeile în premenopauză.

După menopauză, riscul devine egal între bărbați și femei.

Riscul crește odată cu vârsta, indiferent de sex.

Identificarea simptomelor bolii cardiace hipertensive

Simptomele variază în funcție de severitatea și progresia bolii.

Este posibil să nu prezentați simptome sau să manifestați următoarele:

– Durere în piept (angină)

– Senzație de presiune sau constricție în piept

– Dificultăți în respirație

– Oboseală

– Dureri la nivelul gâtului, spatelui, brațelor sau umerilor

– Tuse persistentă

– Pierderea poftei de mâncare

– Umflarea picioarelor sau gleznelor

Testare și diagnostic: Când să consultați medicul

Medicul va evalua istoricul medical, va efectua un examen fizic și va recomanda analize de laborator pentru verificarea funcției renale, sodiului, potasiului și hemogramei.

Pentru determinarea cauzei simptomelor, pot fi necesare următoarele investigații:

– Electrocardiograma (ECG): monitorizează și înregistrează activitatea electrică a inimii prin electrozi atașați pe piept, picioare și brațe

– Ecocardiografia: oferă o imagine detaliată a inimii folosind ultrasunete

– Angiografia coronariană: examinează fluxul sanguin prin arterele coronare folosind un cateter introdus prin zona inghinală sau o arteră din braț

– Testul de efort: evaluează efectele exercițiului fizic asupra inimii prin pedalare pe bicicleta ergometrică sau mers pe banda rulantă

– Testul de stres nuclear: examinează fluxul sanguin către inimă în repaus și în timpul efortului

Tratamentul bolii cardiace hipertensive

Tratamentul depinde de severitatea bolii, vârstă și istoricul medical.

Medicație

Medicamentele ajută inima în diverse moduri, prevenind coagularea sângelui, îmbunătățind fluxul sanguin și scăzând colesterolul.

Principalele medicamente folosite includ:

– Diuretice pentru scăderea tensiunii arteriale

– Nitrați pentru tratarea durerii toracice

– Statine pentru tratarea colesterolului crescut

– Blocante ale canalelor de calciu și inhibitori ECA pentru scăderea tensiunii arteriale

– Aspirină pentru prevenirea formării cheagurilor

Intervenții chirurgicale și dispozitive

În cazuri severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru creșterea fluxului sanguin către inimă.

Stimulatorul cardiac (pacemaker) poate fi implantat pentru reglarea ritmului cardiac.

Defibrilatoarele cardiace implantabile (ICD) tratează aritmiile cardiace severe.

Bypass-ul coronarian (CABG) tratează arterele coronare blocate în cazuri severe.

Prognostic pe termen lung

Recuperarea depinde de starea exactă și severitatea bolii.

Modificările stilului de viață pot preveni agravarea în unele cazuri.

Prevenirea bolii cardiace hipertensive

Monitorizarea și prevenirea creșterii tensiunii arteriale reprezintă una dintre cele mai importante metode de prevenție.

Scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului prin alimentație sănătoasă și controlul nivelului de stres sunt căi eficiente de prevenire a problemelor cardiace.

Recomandările generale de stil de viață includ menținerea unei greutăți normale, un somn adecvat și exerciții fizice regulate.