RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieBoli care cresc tensiunea
Tensiunea arterială crescută, numită și hipertensiune, este o afecțiune frecventă care poate duce la boli cardiovasculare grave sau accidente vasculare cerebrale, dacă nu este tratată.
În unele cazuri, aceasta apare fără o cauză identificabilă (numită hipertensiune primară), iar în alte situații este cauzată de afecțiuni subiacente.
Această formă este denumită hipertensiune secundară și poate fi adesea tratată prin abordarea cauzei fundamentale.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Afecțiunile renale și hipertensiunea
Boala cronică de rinichi
Boala cronică de rinichi (BCR) este o cauză principală a hipertensiunii secundare, cu o fiziopatologie bidirecțională.
- Filtrarea glomerulară afectată reduce excreția de sodiu, crescând volumul intravascular și presiunea sistemică.
- Activarea concomitentă a sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) exacerbează vasoconstricția și retenția de lichide, creând un ciclu dăunător.
- Nefropatia diabetică accelerează leziunile renale prin afectarea microvasculară indusă de hiperglicemie, perpetuând HTA.
- Raporturile albumină-creatinină din urina de dimineață și rata estimată de filtrare glomerulară (eRFG) sunt instrumente de diagnostic esențiale.
Hipertensiunea renovasculară
Stenoza arterelor renale, adesea cauzată de ateroscleroză sau displazie fibromusculară, diminuează perfuzia renală, declanșând eliberarea excesivă de renină.
Aceasta stimulează producția de angiotensină II, provocând vasoconstricție și reabsorbția sodiului mediată de aldosteron.
Indiciile clinice includ debutul brusc al HTA, hipertensiunea rezistentă sau edemul pulmonar acut după inițierea inhibitorilor SRAA.
Ecografia Doppler sau angiografia CT confirmă stenoza, în timp ce revascularizarea sau regimurile antihipertensive (de exemplu, blocantele canalelor de calciu) reduc complicațiile.
HTA afectează aproximativ 48% dintre adulții din România, prevalența globală crescând disproporționat în țările cu venituri mici și medii din cauza populațiilor îmbătrânite și a modificărilor stilului de viață.
În timp ce hipertensiunea primară reprezintă 85-90% din cazuri, 5-15% dintre persoanele hipertensive prezintă forme secundare asociate cu cauze identificabile – patologii renale, endocrine sau respiratorii.
Este semnificativ faptul că aproape o treime dintre adulții tineri (18-40 ani) cu HTA prezintă etiologii secundare.
Hiperaldosteronismul primar
Hiperaldosteronismul primar, prevalent la 5-10% dintre persoanele hipertensive, provine din adenoame suprarenale sau hiperplazie cauzând exces de aldosteron.
- Aldosteronul crește retenția de sodiu la nivelul tubului distal și excreția de potasiu, expandând volumul plasmatic și crescând tensiunea arterială.
- Hipopotasemia, slăbiciunea musculară și hipertensiunea rezistentă sunt caracteristici distinctive.
- Screening-ul implică testarea raportului aldosteron-renină, iar prelevarea de sânge din venele suprarenale localizează leziunile unilaterale ce pot fi tratate chirurgical.
Sindromul Cushing
Excesul de glucocorticoizi în sindromul Cushing, fie din adenoame hipofizare sau steroizi exogeni, induce HTA prin activarea receptorilor mineralocorticoizi și stimularea SRAA.
Afinitatea cortizolului pentru receptorii de aldosteron promovează retenția de sodiu și disfuncția endotelială.
Diagnosticul se bazează pe cortizolul urinar crescut în 24 de ore și testele de supresie cu dexametazonă, iar tratamentul vizează tumora subiacentă sau sursa de steroizi.
Feocromocitomul și paragangliomul
Aceste tumori secretoare de catecolamine precipită hipertensiunea paroxistică prin creșteri episodice de norepinefrină și epinefrină.
Simptomele includ palpitații, transpirații și crize hipertensive.
Metanefrinele libere din plasmă și imagistica (de exemplu, RMN) confirmă diagnosticul, iar rezecția chirurgicală este terapia definitivă.
Apneea obstructivă în somn (AOS)
AOS, prezentă la 30-50% dintre pacienții hipertensivi, induce hipoxie intermitentă și hipercapnie, activând sistemul nervos simpatic.
Creșterile nocturne ale tensiunii arteriale și hipertensiunea susținută în timpul zilei rezultă din creșterea rezistenței vasculare și activitatea SRAA.
Polisomnografia diagnostichează AOS, în timp ce terapia cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP) reduce tensiunea arterială cu 2-10 mmHg.
Anomalii vasculare și structurale
Coarctația de aortă
Această îngustare congenitală a aortei crește tensiunea arterială la nivelul extremităților superioare prin creșterea postsarcinii și circulației colaterale.
Semnele clinice includ:
- întârzierea pulsului radial-femural: pulsul la nivelul arterei radiale (la încheietura mâinii) apare mai devreme decât cel femural (la nivelul coapsei), contrar normalului.
- și „scobirea” coastelor la imagistică (eroziunea costală).
Corecția chirurgicală sau stentarea normalizează gradientele de presiune.
Disfuncția tiroidiană
Atât hipertiroidismul, cât și hipotiroidismul influențează tensiunea arterială.
- Tirotoxicoza crește debitul cardiac și sensibilitatea β-adrenergică, cauzând HTA sistolică.
- Hipotiroidismul crește presiunea diastolică prin reducerea relaxării endoteliale și creșterea rezistenței periferice.
- Testele funcției tiroidiene ghidează terapiile cu levotiroxină sau medicamentele antitiroidiene.
Medicamente care pot crește TA
Anumite medicamente administrate pentru diverse afecțiuni pot avea ca efect secundar creșterea tensiunii arteriale:
- Analgezicele : ibuprofenul sau naproxenul.
- Contraceptivele orale cu conținut hormonal.
- Decongestionantele nazale.
- Unele medicamente pentru afecțiuni psihice sau preparate pe bază de steroizi.
Evaluarea este justificată pentru HTA cu debut precoce, rezistentă sau bruscă.
- Testarea inițială include funcția renală, electroliții și raporturile aldosteron-renină.
- Evaluări specializate — metanefrine urinare, niveluri de cortizol și studii de somn — identifică etiologiile endocrine sau apneea obstructiva in somn.
- Imagistica (CT/RMN) localizează leziunile suprarenale sau renale.
Boala cronică de rinichi
Boala cronică de rinichi reprezintă un factor major care contribuie la hipertensiunea secundară, prevalența crescând odată cu disfuncția renală: 23,3% în stadiul 1, 48,1% în stadiul 2, 59,9% în stadiul 3 și 84,1% în stadiile 4-5.
Nefropatia diabetică și afecțiunile renovasculare amplifică această problemă, 93% dintre pacienții cu stenoză de arteră renală și 87% dintre pacienții cu nefropatie diabetică dezvoltând hipertensiune.
În ultimele 2 decenii, prevalența standardizată pe vârstă a bolii cronice de rinichi în stadiul 1 la adulții hipertensivi a crescut de la 4,9% (2003-2006) la 7,0% (2015-2018), probabil datorită îmbunătățirii detectării timpurii a albuminuriei.
Hipertensiunea renovasculară
Stenoza aterosclerotică a arterei renale și displazia fibromusculară reprezintă 18,4% din cazurile de hipertensiune secundară la adulții tineri.
Aceste afecțiuni activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron, contribuind la hipertensiunea rezistentă la 1-5% din populația hipertensivă.
Tulburări endocrine și dereglarea hormonală
Hiperaldosteronismul primar
Hiperaldosteronismul primar afectează 10-20% dintre persoanele cu hipertensiune esențială și până la 40% dintre cele cu hipertensiune rezistentă, fiind cea mai frecventă cauză endocrină.
Hipopotasemia, prezentă în 60-70% din cazuri, semnalează frecvent această afecțiune, deși variantele normokalemice sunt din ce în ce mai recunoscute.
Sindromul Cushing
Hipertensiunea se manifestă la 67-81% dintre pacienții cu sindrom Cushing, persistând la 45% chiar și după remisie. Excesul de glucocorticoizi activează receptorii mineralocorticoizi, determinând retenție de sodiu și disfuncție endotelială.
Feocromocitomul și paragangliomul
Aceste tumori rare secretoare de catecolamine cauzează hipertensiune la 0,1-0,6% dintre pacienții hipertensivi, 95% prezentând tensiune arterială ridicată.
Hipertensiunea paroxistică apare la 35%, în timp ce 5% rămân normotensivi, complicând diagnosticul.
Apneea obstructivă în somn
Prevalența apneei obstructive în somn atinge 83,5% în grupurile cu hipertensiune rezistentă, cazurile severe corelându-se cu valori ale tensiunii arteriale nocturne mai mari cu 5,72 mmHg comparativ cu persoanele fără această afecțiune.
Dintre pacienții hipertensivi, 30-50% prezintă apnee obstructivă în somn concomitentă, evidențiind fiziopatologia bidirecțională.
Anomalii vasculare și structurale
Coarctația de aortă
Acest defect congenital reprezintă 5-8% din cazurile de HTA la copii, deși prezentările cu debut la adult sunt tot mai frecvent documentate.
Hipertensiunea indusă de medicamente
14,9% dintre adulții americani utilizează medicamente care cresc tensiunea arterială, inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene (26%), antidepresive (18%) și steroizi (10%).
Acestea contribuie la 18,5% din cazurile de hipertensiune rezistentă, în special în contextul polifarmacoterapiei.
Hipertensiunea secundară, deși mai puțin frecventă decât cea primară, necesită o investigație sistematică pentru a aborda cauzele reversibile.
Afecțiunile renale, endocrine și respiratorii domină etiologiile, fiecare necesitând strategii diagnostice și terapeutice adaptate.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie