RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieZborul cu avionul si hipertensiunea
Pentru multe persoane, frica de zbor înseamnă îngrijorarea pentru un eveniment tragic puțin probabil.
Dar pentru persoanele cu afecțiuni cronice – boli de inimă sau tensiune arterială ridicată – apar alte preocupări.
De știut:
Deși altitudinile ridicate pot cauza simptome – dureri de cap și greață, acestea apar de obicei la persoanele care locuiesc sau vizitează locații situate la altitudini mari.
În avion, presurizarea cabinei previne apariția majorității acestor simptome.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Cum afectează altitudinea tensiunea arterială?
- ⬇️ niveluri scăzute de oxigen
- 🫀 hipertensiune pulmonară
- 💔 insuficiență cardiacă de partea dreaptă
- 🔴 producție și concentrație crescută de globule roșii
- 📈 presiuni arteriale mai mari
Riscurile zborului cu tensiune mare
Pentru persoanele cu hipertensiune arterială, călătoriile cu avionul prezintă provocări fiziologice unice care necesită o planificare atentă și reducerea riscurilor.
În timp ce hipertensiunea controlată, în general, prezintă riscuri minime în timpul zborurilor, combinația dintre nivelurile reduse de oxigen din cabină, imobilitatea prelungită și factorii de stres din mediul înconjurător poate exacerba fluctuațiile tensiunii arteriale și poate crește probabilitatea complicațiilor – tromboza venoasă profundă (TVP) sau evenimente cardiovasculare [1][4][8].
Consensul medical actual indică faptul că majoritatea pacienților cu hipertensiune bine gestionată pot zbura în siguranță prin respectarea evaluărilor medicale pre-zbor, a protocoalelor de mișcare în timpul zborului și a precauțiilor alimentare [3][5][7].
- Cu toate acestea, persoanele cu hipertensiune severă sau necontrolată, hipertensiune pulmonară (HP) sau evenimente cardiace recente necesită strategii personalizate, inclusiv oxigen suplimentar și însoțitori medicali, pentru a asigura siguranța [2][6][9].
- Cercetările recente (studiul PEGASUS din 2024), clarifică și mai mult siguranța călătoriilor aeriene pentru pacienții cu HP din anumite clase funcționale, subliniind importanța îngrijirii individualizate [6].
Un studiu din 2021 a constatat că chiar și bărbații sănătoși fără boli cardiace au avut o creștere de 6% a tensiunii arteriale în timpul zborurilor.
Conform CDC urgențele medicale apar în aproximativ 1 din 600 de zboruri.
Cele mai frecvente urgențe medicale în timpul zborurilor sunt:
- sincopa sau amețeala
- probleme de respirație
- greață sau vărsături
- probleme cardiace
- convulsii.
Unele dintre aceste urgențe pot apărea din cauza HTA.
Riscuri asociate cu zborurile pentru persoanele hipertensive
Evenimente cardiovasculare acute
Riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral în timpul zborurilor crește cu 30-50% pentru pasagerii hipertensivi comparativ cu persoanele normotensive, în special în timpul zborurilor care depășesc 4 ore [1][4].
Factorii declanșatori includ disfuncția endotelială indusă de hipoxie, activarea plachetară și stresul de forfecare asupra plăcilor aterosclerotice [4][8].
Studiul PEGASUS a observat că, deși evenimentele adverse severe sunt rare la pacienții stabili cu hipertensiune pulmonară, creșterile tranzitorii ale presiunii arteriale pulmonare apar în mod universal în timpul ascensiunii și coborârii [6].
Complicații tromboembolice
Incidența trombozei venoase profunde (TVP) crește de 2,8 ori la persoanele hipertensive care călătoresc cu avionul din cauza efectelor sinergice ale stazei, hipercoagulabilității și leziunilor endoteliale [1][5].
Ciorapii de compresie (presiune de 15-20 mmHg) reduc acest risc cu 90% atunci când sunt purtați constant de la îmbarcare până la sosire [5][8].
Efectele fiziologice ale călătoriilor aeriene asupra tensiunii arteriale
Hipoxia hipobarică și tensiunea cardiovasculară
Cabinele avioanelor comerciale sunt presurizate pentru a simula altitudini între 1.500 și 2.500 metri, reducând nivelurile de saturație a oxigenului cu aproximativ 15% comparativ cu nivelul mării [2][4].
Această hipoxie hipobarică declanșează mecanisme compensatorii, inclusiv creșterea frecvenței cardiace și vasoconstricția, pentru a menține furnizarea de oxigen către organele vitale.
Pentru persoanele hipertensive, acest stres fiziologic poate crește tensiunea arterială sistolică și diastolică cu 10-20 mmHg, în special la cei cu hipertensiune slab controlată [4][8].
Ventriculul drept se confruntă cu o tensiune suplimentară din cauza vasoconstricției pulmonare hipoxice, o preocupare pentru pacienții cu hipertensiune pulmonară preexistentă sau insuficiență cardiacă dreaptă [2][6].
Dinamica fluidelor și stresul circulator
Imobilitatea prelungită în timpul zborurilor împiedică întoarcerea venoasă, contribuind la edemul periferic și crescând presiunea venoasă centrală.
Această stază, combinată cu nivelurile de umiditate din cabină sub 20%, exacerbează deshidratarea, concentrând și mai mult volumul sanguin și crescând rezistența arterială [5][8].
Modificările hemodinamice rezultate pot precipita crize hipertensive sau fibrilație atrială la persoanele susceptibile [4][9].
Pregătiri pre-zbor și consultații medicale
Colegiul American de Cardiologie recomandă evaluarea pre-zbor pentru toți pacienții hipertensivi cu:
- Tensiune arterială sistolică (TAS) > 160 mmHg sau diastolică (TAD) > 100 mmHg în ciuda tratamentului [4][9]
- Antecedente de urgență hipertensivă în ultimele șase săptămâni [1][7]
- Hipertensiune pulmonară comorbidă, insuficiență cardiacă sau AVC recent [2][6]
- Testele de efort sau monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pot fi justificate pentru cazurile la limită [3][4].
Optimizarea farmacologică
Regimurile antihipertensive ar trebui ajustate pentru a menține TA < 140/90 mmHg timp de 48 de ore înainte de zbor [4][9].
Blocantele canalelor de calciu (de exemplu, amlodipina) sunt preferate față de beta-blocante datorită efectelor vasodilatatoare superioare la altitudine [4].
Pacienții cu hipertensiune pulmonară pot necesita sildenafil pre-zbor sau iloprost inhalator pentru a atenua vasoconstricția hipoxică [6].
Strategii de gestionare în timpul zborului
Exercițiile izometrice (rotații ale gleznelor, ridicări ale gambei) la fiecare 30 de minute îmbunătățesc întoarcerea venoasă, reducând riscul de TVP cu 40% [5][8].
Locurile de pe culoar facilitează plimbările (la fiecare oră)—esențiale pentru prevenirea stazei în timpul zborurilor transcontinentale [3][7].
Modificări dietetice și de hidratare
Evitarea meselor din avion (conținut mediu de sodiu: 2.000 mg) previne supraîncărcarea volemică; călătorii ar trebui să opteze pentru gustări cu conținut redus de sodiu: migdale nesărate sau fructe proaspete [5][8].
Hidratarea cu 250 ml de apă la fiecare oră contracarează deshidratarea din cabină fără a exacerba nocturia [5][9].
Pregătirea pentru urgențe
Transportați un pachet de medicamente care să conțină:
- Antihipertensive cu acțiune rapidă (de exemplu, captopril 25 mg sublingual)
- Aspirină 81 mg pentru tromboză suspectată
- Monitor portabil de tensiune arterială cu algoritm de ajustare la altitudine [7][9].
Sfaturi pentru zborul cu hta:
- Discutați planurile de călătorie cu medicul dumneavoastră.
- Limitați consumul de alcool și cofeină în timpul zborului pentru a evita deshidratarea.
- Fiți conștient că mâncarea din avion poate conține mult sodiu, care poate crește tensiunea arterială.
- Evitați medicamentele sedative și hipnotice în timpul zborului.
- Nu utilizați decongestionante care pot crește tensiunea arterială.
- Purtați haine largi, confortabile.
- Ridicați-vă și plimbați-vă la fiecare ora în timpul zborului.
- Continuați să vă mișcați între plimbări cu exerciții simple pe scaun, pentru a promova circulația.
- Alertați echipajul de zbor despre orice îngrijorări sau simptome medicale pe care începeți să le simțiți.
Considerații speciale pentru hipertensiunea pulmonară
Cerințe de oxigenare
Pacienții cu hipertensiune pulmonară care au SpO₂ < 95% la nivel bazal necesită oxigen în timpul zborului la 2-4 L/min prin canulă nazală pentru a menține PaO₂ > 60 mmHg [2][6].
Se impune notificarea în avans pentru concentratoarele portabile de oxigen [6][7].
Monitorizare post-zbor
Solicitarea ventriculului drept atinge valori maxime la 6-12 ore după aterizare; simptome ca dispneea de efort sau edemul periferic necesită ecocardiografie urgentă [2][6].
Pot aduce un aparat de măsurat tensiunea în avion?
Da. Vi se permite să aduceți dispozitive medicale, inclusiv aparate de măsurat tensiunea, în bagajul de mână.
Dar pot exista unele limitări pentru dispozitivele cu baterii cu litiu sau alte materiale interzise.
Este permis medicamentul pentru tensiune în bagajul de mână?
Da. Vi se permite să aduceți medicamente prescrise cu dumneavoastră în zbor.
Este cel mai bine să aveți o cantitate adecvată din medicamentul pentru tensiune cu dumneavoastră.
Păstrați medicamentele în recipientul lor original cu informațiile prescripției vizibile.
Pot lua medicamente pentru rău de mișcare, de ex.Dramamine, dacă am HTA? Va interfera cu medicamentul meu pentru tensiune?
Dramamine și alte forme de dimenhidrinat nu sunt cunoscute să interfereze cu medicamentele pentru tensiune și ar trebui să fie sigure de utilizat cu sau fără medicație pentru tensiune.
Este întotdeauna bine să verificați cu medicul dumneavoastră despre posibilele interacțiuni între medicamentele prescrise și medicamentele fără prescripție medicală.
Concluzie
Pentru majoritatea oamenilor, zborul este o modalitate sigură de a călători și nu va interfera cu majoritatea afecțiunilor de sănătate.
Petrecerea mult timp în avioane sau zborul cu tensiune arterială negestionată poate fi mai riscant.
Limitați-vă șansele de a dezvolta complicații ale tensiunii arteriale din zbor prin gestionarea tensiunii arteriale înainte de călătorie.
Asigurați-vă că împachetați suficiente medicamente pentru întregul zbor.
Surse:
[1] https://www.flyreva.com/blog/is-it-ok-to-fly-with-high-blood-pressure/
[2] https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8412045/
[3] https://www.healthline.com/health/high-blood-pressure-hypertension/flying-with-high-blood-pressure
[4] https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8412044/
[5] https://onewelbeck.com/news/high-blood-pressure-flying/
[6] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/pul2.12397
[7] https://www.flyingangels.com/can-i-fly-with-high-blood-pressure/
[8] https://www.medicalnewstoday.com/articles/flying-with-high-blood-pressure
[9] https://www.staysure.co.uk/discover/travelling-with-high-blood-pressure/
[10] https://www.medicaltravelinsurance.co.uk/travel-advice/travelling-with-high-blood-pressure/
[11] https://gpnotebook.com/pages/respiratory-and-chest-medicine/hypertension-and-fitness-to-fly
[13] https://www.allcleartravel.co.uk/blog/flying-with-high-blood-pressure/
[14] https://www.medical-air-service.com/blog/flying-with-high-blood-pressure_8442.html
[15] https://www.justtravelcover.com/blog/essential-guide-to-travelling-with-high-blood-pressure/
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie