Hipertensiune postprandială (HTA după masă)
Hipertensiunea postprandială este în general definită ca o creștere a tensiunii arteriale care apare în decurs de 2 ore după o masă.
Poate fi deosebit de pronunțată la adulții în vârstă sau la pacienții cu diabet sau insuficiență cardiacă.
Criteriile specifice pentru diagnosticarea hipertensiunii postprandiale pot varia, dar implică de obicei măsurarea tensiunii arteriale înainte și după mese și observarea creșterilor semnificative.
Tensiunea arterială poate fluctua și din alte motive, inclusiv exercițiile fizice și vezica urinară plină.
Informații importante despre tensiunea arterială:
Tensiunea arterială sub 120/80 este normală. Tensiunea arterială este considerată scăzută când este sub 90/60.
Tensiunea arterială scăzută, numită hipotensiune, crește riscul de:
- amețeală,
- slăbiciune,
- leșin,
- deteriorare a inimii și creierului.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Poate mâncatul să determine scăderea sau creșterea tensiunii arteriale?
Dacă medicul v-a sugerat să vă măsurați tensiunea arterială acasă, probabil v-a recomandat să faceți măsurătoarea de dimineață înainte de a mânca. Asta pentru că valorile vor fi adesea mai scăzute decât cele obișnuite după o masă.
Baza fiziologică a hipertensiunii postprandiale implică răspunsul organismului la aportul de alimente.
După masă, fluxul sanguin este redirecționat către sistemul digestiv pentru a ajuta la digestie, ceea ce poate duce la mecanisme compensatorii care afectează rezistența vasculară generală și reglarea tensiunii arteriale.
La unele persoane, acest lucru poate duce la o creștere anormală a tensiunii arteriale, în loc de scăderea așteptată.
Cauze
- ❤️ Compensare vasculară afectată
- 💓 Răspuns anormal al nivelurilor hormonilor gastro-intestinali
- 🧠 Disfuncția sistemului nervos autonom
Simptome Principale
- 🤕 stare de confuzie
- 😵 amețeală
- 😰 leșin
Alte Simptome
- 👁️ tulburări de vedere
- 🫁 angină (durere în piept)
- 🤢 greață
Poate foamea să determine scăderea sau creșterea tensiunii arteriale?
Contează ce mâncați?
Dieta DASH
- 🥬 legume
- 🍎 fructe
- 🥛 produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
- 🌾 cereale integrale
Reducerea sodiului
Nutrienți importanți
- 🥑 potasiu
- 🌱 magneziu
- 🥜 proteine
- 🌾 fibre.
Factori care pot afecta măsurarea tensiunii arteriale
Factori de măsurare
- 🏃 Exercițiul fizic: Măsurați-vă tensiunea înainte de exerciții, altfel ați putea obține o valoare crescută.
- 🍽️ Mesele: Dimineața, măsurați-vă tensiunea înainte de a mânca, deoarece digestia poate scădea tensiunea. Dacă trebuie să mâncați mai întâi, așteptați 30 de minute după masă.
- 🚽 Toaleta: O vezică plină poate da o valoare crescută. Goliți-o înainte de măsurare.
- 📏 Dimensiunea manșetei: Dacă manșeta nu se potrivește corect pe brațul superior, puteți obține măsurători inexacte.
- 👕 Îmbrăcămintea: Pentru o măsurare precisă, nu puneți manșeta peste haine; puneți-o direct pe piele.
- 🌡️ Temperatura: Dacă vă este frig, puteți obține o valoare mai mare decât cea așteptată.
- 💺 Poziția: Pentru rezultate constante, folosiți întotdeauna același braț și poziționați-l corect la nivelul inimii.
- 😌 Stresul: Evitați gândurile stresante și stați într-o poziție confortabilă timp de 5 minute înainte de măsurare.
- 🤫 Vorbitul: Evitați să vorbiți în timpul măsurării tensiunii, deoarece ar putea crește valoarea.
Când să consultați un medic
Vizite regulate la cardiolog
- 🔍 aveți o valoare ridicată a tensiunii (peste 120/80) și nu ați fost diagnosticat cu hipertensiune.
- 📊 luați medicamente pentru tensiune, dar aveți măsurători peste intervalul „normal” de mai multe ori.
- 💊 sunteți îngrijorat că medicamentul pentru HTA vă provoacă efecte secundare.
Când să solicitați asistență medicală imediată
- 🤕 durere de cap
- 😵 amețeală
- 😶 alterarea stării de conștiență
- 🤢 greață
- 🤮 vărsături
- 💔 durere în piept
- 😮💨 dificultăți de respirație
- 👁️ modificări ale vederii.
Hipertensiune postprandială:
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.