Deshidratarea și tensiunea mică

Tensiunea arterială scăzută este atunci când valoarea tensiunii arteriale este mai mică de 90/60 mm Hg. Deshidratarea poate cauza tensiune arterială scăzută din cauza unei scăderi a volumului sanguin.

Volumul sanguin este cantitatea de fluid care circulă în vasele de sânge. Menținerea unui volum sanguin normal este necesară pentru ca sângele să poată ajunge în mod adecvat la toate țesuturile corpului.

Când ești foarte deshidratat, volumul tău sanguin poate scădea, ducând la o scădere a tensiunii arteriale.

Când tensiunea arterială scade prea mult, organele tale nu vor primi oxigenul și nutrienții de care au nevoie. Ai putea intra în stare de șoc.

Deshidratarea și tensiunea mare

HTA este atunci când ai o valoare sistolică (numărul de sus) de 140 mm Hg sau mai mare, sau o valoare diastolică (numărul de jos) de 90 mm Hg sau mai mare.

Deshidratarea a fost asociată cu tensiunea arterială ridicată. Cu toate acestea, cercetările pe această temă sunt limitate. Este necesară muncă suplimentară pentru a investiga conexiunea.

Deși sunt necesare mai multe cercetări, merită totuși menționat că deshidratarea poate duce la o creștere a tensiunii arteriale din cauza acțiunii unui hormon numit vasopresină.

1. Când osmolaritatea plasmatică crește (adică concentrația de soluți, în special sodiu, este mare în sânge) – aceasta este calea osmo-receptorilor
2. Când volumul sanguin scade (hipovolemie) – aceasta este calea baro-receptorilor.

• Pierderea de apă duce la concentrarea sângelui (crește osmolaritatea)
• Reducerea volumului de lichide duce la scăderea volumului sanguin.

• Creșterea reabsorbției de apă la nivelul tubilor renali
• Constricția vaselor sanguine pentru a menține presiunea arterială
• Reducerea diurezei pentru a conserva apa în organism.

Ca răspuns, când ești deshidratat, rinichii tăi reabsorb apa în loc să o elimine prin urină. Concentrațiile ridicate de vasopresină pot determina, de asemenea, vasele tale de sânge să se contracte. Acest lucru poate duce la o creștere a tensiunii arteriale.

Alte simptome ale deshidratării

Pe lângă modificările tensiunii arteriale, există și alte simptome ale deshidratării la care trebuie să fii atent.

De cele mai multe ori, vei simți aceste simptome înainte să știi că ai avut o modificare a tensiunii arteriale. Aceste simptome includ:

În plus, copiii care sunt deshidratați pot avea următoarele simptome:

Cauze ale deshidratării

Factori fiziologici

Pierderile fiziologice de apă apar constant prin următoarele mecanisme:

• Transpirație în timpul activității fizice
• Pierderi respiratorii prin evaporare
• Pierderi cutanate insensibile
• Eliminare prin urină și materii fecale

Situații fiziologice cu risc crescut de deshidratare:

• Expunerea prelungită la temperaturi ridicate
• Activitate fizică intensă
• Altitudine crescută
• Perioada de alăptare
• Sarcină

Factori patologici

Cauzele patologice ale deshidratării se împart în mai multe categorii:

Pierderi gastro-intestinale:

• Vărsături
• Diaree
• Fistule digestive
• Sângerări digestive

Pierderi renale:

• Diureza osmotică din diabetul zaharat
• Tratamentul cu diuretice
• Nefropatii cu pierdere de sare
• Insuficiență suprarenală

Pierderi cutanate patologice:

• Arsuri extinse
• Dermatite exfoliative
• Febră ridicată
• Expunere la căldură excesivă

Aport inadecvat de lichide:

• Disfagie
• Alterarea stării de conștiență
• Restricție de lichide inadecvată
• Accesul limitat la surse de apă

Când să solicitați asistență medicală?

Urgențe în hipotensiune

Solicitați asistență medicală de urgență dacă apar următoarele semne de hipotensiune severă:

• Tensiune arterială sub 90/60 mmHg însoțită de simptome
• Amețeli severe cu risc de cădere
• Stare de leșin sau pierderea conștienței
• Confuzie și dezorientare

Semne de șoc care necesită transport urgent la spital:

• Tegumente reci și umede
• Respirații rapide și superficiale
• Puls slab și rapid (peste 100 bătăi/minut)
• Oligurie severă (sub 400ml/24 ore)

Urgențe în hipertensiune

Prezentați-vă imediat la camera de gardă pentru:

• Valori tensionale peste 180/120 mmHg
• Cefalee severă, persistentă
• Tulburări de vedere
• Greață și vărsături intense

Situații care necesită evaluare medicală în maxim 24 ore:

• Valori tensionale persistent peste 140/90 mmHg
• Epistaxis asociat hipertensiunii
• Dispnee de efort nou apărută
• Edeme periferice progresive

Semne de alarmă generale

Solicitați evaluare medicală imediată pentru:

• Febră peste 39°C
• Diaree severă (peste 6 scaune/zi)
• Vărsături incoercibile
• Imposibilitatea menținerii hidratării orale

Grupele cu risc care necesită monitorizare atentă:

• Vârstnici peste 75 ani
• Pacienți cu insuficiență cardiacă
• Diabetici
• Persoane cu boli renale cronice

Câtă apă ar trebui să bei în fiecare zi?

Recomandări generale

Necesarul zilnic de lichide pentru adulți include:

• Minimum 8 pahare de apă pe zi (aproximativ 2 litri)
• 30-35 ml/kg corp/zi pentru persoanele sănătoase
• Suplimentar 500-1000 ml pentru fiecare oră de activitate fizică

Surse recomandate de hidratare:

• Apă plată sau minerală
• Ceaiuri neîndulcite
• Smoothie-uri din fructe și legume
• Supe cu conținut redus de sare
• Lapte degresat

Factori care influențează necesarul de lichide

Factori fiziologici:

• Vârsta și sexul
• Greutatea corporală
• Nivelul de activitate fizică
• Starea de sănătate

Factori de mediu:

• Temperatura ambientală
• Umiditatea atmosferică
• Altitudinea
• Expunerea la soare

Situații speciale:

• Sarcină și alăptare
• Febră sau infecții
• Efort fizic intens
• Boli acute sau cronice

Strategii de hidratare optimă

Metode practice pentru menținerea hidratării:

• Consumul regulat de apă la intervale fixe
• Utilizarea unei sticle de apă gradate
• Monitorizarea culorii urinei
• Crearea unui program de hidratare personalizat.

Deshidratarea și Tensiunea Arterială

healthline.com/health/dehydration-and-blood-pressure