RMN cu Bilet de Trimitere
Cardiologie
Gastroenterologie
Neurologie Bucuresti
EcografieDiferența dintre Sistolă și Diastolă
În orice consultație cardiologică, măsurarea tensiunii arteriale reprezintă unul dintre parametrii fundamentali evaluați.
Această măsurătoare este esențială întrucât oferă informații vitale despre efortul cardiac și funcționarea sistemului cardiovascular.
Sistola și Diastola
Sistola este faza ciclului cardiac în timpul căreia ventriculele inimii se contractă și împing sângele în afară.
În timpul sistolei ventriculare, sângele este ejectat în aortă și trunchiul pulmonar.
Sistola determină creșterea TA, care este denumită presiune sistolică.
Sistola atrială are loc spre sfârșitul diastolei ventriculare, care completează umplerea ventriculelor.
Asistola se referă la absența contracțiilor cardiace.
Diastola este faza contrastantă a ciclului cardiac, când mușchiul cardiac se relaxează și și camerele inimii se umplu cu sânge.
Valvele atrioventriculare se deschid pentru a permite sângelui să curgă din atrii în ventricule.
Tensiunea arterială scade la minimul său în această perioadă, care este cunoscută ca tensiune arterială diastolică.
De exemplu, într-o măsurătoare a TA de 120/80, 120 este presiunea sistolică, iar 80 este presiunea diastolică.
Aceste 2 valori oferă o imagine completă a modului în care funcționează sistemul dumneavoastră cardiovascular.
Sfatul medicului:
Monitorizați regulat tensiunea arterială și urmați cu strictețe tratamentul prescris!
Consultați întotdeauna cardiologul pentru ajustarea tratamentului!
Valori Tensiune Arterială
Ciclul Cardiac: Sistola și Diastola
Sistemul cardiovascular funcționează ca o pompă sofisticată, iar înțelegerea ciclului cardiac este esențială pentru evaluarea sănătății cardiovasculare.
Fiecare bătaie a inimii implică o succesiune precisă de evenimente care asigură circulația eficientă a sângelui în organism.
Faza Sistolică
- Reprezintă faza activă de contracție a mușchiului cardiac
- Ventriculele se contractă cu forță pentru a pompa sângele în circulația sistemică prin aortă
- Valvele semilunare se deschid, iar cele atrioventriculare se închid
- Durează aproximativ 0.3 secunde din ciclul cardiac
Faza Diastolică
- Reprezintă perioada de relaxare și umplere a camerelor cardiace
- Valvele atrioventriculare se deschid pentru a permite umplerea ventriculelor
- Arterele coronare primesc flux sangvin maxim în această fază
- Durează aproximativ 0.5 secunde din ciclul cardiac
Măsurarea Tensiunii Arteriale
Tensiunea arterială se exprimă prin două valori:
- Sistolică (TAS): Prima valoare, măsurată în momentul contracției ventriculare
- Diastolică (TAD): A doua valoare, măsurată în timpul relaxării cardiace
Exemplu: O tensiune de 120/80 mmHg înseamnă:
- 120 mmHg = presiunea sistolică maximă
- 80 mmHg = presiunea diastolică minimă
- 40 mmHg = presiunea pulsului (diferența dintre cele două)
- Detectarea precoce a hipertensiunii arteriale
- Evaluarea eficienței tratamentului antihipertensiv
- Identificarea variațiilor tensionale în funcție de activități și moment al zilei
Valori normale ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice
Tensiunea arterială poate fi normală, crescută sau scăzută. Tensiunea mare este cunoscută sub numele de hipertensiune (HTA), în timp ce tensiunea mică se numește hipotensiune.
Conform ghidurilor AHA, ACC și ESC, valorile normale tensiunii arteriale pentru adulți sunt clasificate astfel:
- Normală: sistolică sub 120 și diastolică sub 80 mmHg
- Normal-înaltă: sistolică 120-129 și diastolică sub 80 mmHg
- Hipertensiune stadiul 1: sistolică 130-139 sau diastolică 80-89 mmHg
- Hipertensiune stadiul 2: sistolică ≥140 sau diastolică ≥90 mmHg
- Criză hipertensivă: sistolică peste 180 și/sau diastolică peste 120 mmHg
În ceea ce privește hipotensiunea, medicii folosesc diferite criterii de diagnostic, dar în general se consideră:
Evaluarea se face ținând cont de simptome, vârstă și medicația administrată.
Care componentă este mai importantă – tensiunea sistolică sau diastolică?
Atât tensiunea arterială sistolică cât și cea diastolică sunt importante, însă medicii acordă deseori o atenție sporită tensiunii sistolice.
Acest lucru se datorează faptului că studiile științifice au demonstrat o legătură directă între tensiunea sistolică crescută și riscul crescut de evenimente cardiovasculare – infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Deși tensiunea diastolică mare poate influența și ea riscul cardiovascular, impactul său este mai redus comparativ cu cel al tensiunii sistolice.
Cu toate acestea, cercetări din 2021 sugerează că tensiunea arterială diastolică poate avea o importanță mai mare ca factor de risc cardiovascular pentru persoanele sub 50 de ani.
Cauzele tensiunii arteriale anormale
Hipertensiunea arterială este mult mai frecventă decât hipotensiunea. Conform studiilor, aproape jumătate dintre adulții din România au hipertensiune.
Factorii de risc pentru aceste două afecțiuni sunt foarte diferiți.
Cauze și factori de risc pentru hipertensiune
Unii factori de risc pentru hipertensiune – vârsta, genetica și istoricul familial – nu pot fi controlați.
Bărbații prezintă un risc mai mare de a dezvolta HTA la o vârstă timpurie.
Alți factori de risc includ:
- Diabet zaharat
- Colesterol crescut
- Boli renale
- Apnee în somn
- Sedentarism
- Fumat
- Consum excesiv de alcool
- Stres cronic
- Alimentație bogată în sare, zahăr și grăsimi.
Cauze și factori de risc pentru hipotensiune
Cauzele hipotensiunii includ:
- Aritmie cardiacă
- Disfuncție autonomă
- Pierderi de sânge
- Deshidratare
- Sarcină
- Anumite medicamente (pentru hipertensiune, depresie sau boala Parkinson).
Poate fi o componentă a tensiunii ridicată iar cealaltă scăzută?
Este neobișnuit să existe o valoare crescută și alta scăzută în același timp.
Totuși, există situații când o componentă poate fi modificată în timp ce cealaltă rămâne normală:
- Hipertensiunea sistolică izolată: tensiune sistolică crescută cu tensiune diastolică normală (cea mai frecventă formă la vârstnici)
- Hipertensiunea diastolică izolată: tensiune diastolică crescută cu tensiune sistolică normală
- Hipotensiunea diastolică izolată: tensiune diastolică scăzută cu tensiune sistolică normală
- Hipotensiunea sistolică izolată: tensiune sistolică scăzută cu tensiune diastolică normală
Efectele tensiunii arteriale anormale
Hipertensiunea arterială nu produce simptome decât în cazul unei crize hipertensive.
Este cunoscută drept „ucigașul tăcut” deoarece deteriorează silențios vasele de sânge și organele, iar pacientul poate să nu își dea seama că suferă de această afecțiune până când apar complicațiile.
HTA netratată poate duce la evenimente cardiovasculare grave – infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau AVC. De asemenea, poate afecta alte organe (ochi, rinichi).
În schimb, hipotensiunea arterială produce simptome evidente. Simptomele sau complicațiile hipotensiunii pot include:
- Amețeli
- Leșin
- Convulsii
- Dureri în piept
- Pierderea echilibrului
- Greață
- Sete
- Dificultăți de concentrare
- Dureri de cap
- Vedere încețoșată
- Oboseală
- Dificultăți de respirație
- Piele umedă sau cu nuanță albăstruie.
Management
Atât hipertensiunea cât și hipotensiunea pot fi tratate medicamentos. Pe lângă tratament, există strategii legate de stilul de viață care pot ajuta atât la gestionarea, cât și la prevenirea acestor afecțiuni.
Gestionarea și prevenirea hipertensiunii arteriale
Experții recomandă:
- Eliminarea excesului de zahăr, sare și grăsimi saturate din alimentație
- Consumul de alimente benefice pentru inimă: carne slabă, pește, fructe, legume și cereale integrale
- Urmarea dietei DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)
- Creșterea consumului de apă
- Activitate fizică zilnică
- Renunțarea la fumat
- Menținerea unei greutăți moderate
- Reducerea consumului de alcool
- Gestionarea stresului
- Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale
- Controlul afecțiunilor asociate: diabet, apnee în somn.
Gestionarea și prevenirea hipotensiunii arteriale
Tratamentul hipotensiunii depinde de cauza acesteia. Dacă este cauzată de un medicament, medicul poate ajusta doza sau poate opri tratamentul respectiv.
În cazul unei infecții, poate prescrie antibiotice, iar dacă este cauzată de anemie, poate recomanda suplimente cu fier sau vitamina B-12.
Consumul adecvat de lichide poate ajuta la prevenție.
Cum măsurăm TA
Pentru obținerea unor valori precise, măsurarea tensiunii arteriale necesită respectarea unor reguli specifice. Monitorizarea se realizează în momente diferite ale zilei, în condiții de repaus.
- Măsurarea tensiunii la aceeași oră în fiecare zi, preferabil dimineața și seara
- Verificarea valorilor în poziție șezândă, după 5 minute de repaus
- Înregistrarea ambelor valori (sistolică și diastolică) la fiecare măsurătoare
- Documentarea oricăror simptome asociate sau factori care pot influența valorile.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
Cardiologie
Neurologie Bucuresti
Ecografie